Florin Iordache Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa noastră consacrată declaraţiilor politice. Pentru început, dau cuvântul doamnei Tamara Ciofu, PSD. De la Grupul Partidului Social Democrat au depus în scris: Costel Lupaşcu, Aida Căruceru, Cristina Burciu, Mihăiţă Găină, Claudiu Ilişanu, Ciprian Şerban, Angel Tîlvăr, Ion Spânu, Theodora Şotcan, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Ion Ciolacu, Mihai Weber, Neculai Iftimie, Daniela Oteşanu, Liviu Balint, Alexandra Presură, Eliza Peţa-Ştefănescu, Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero. De la PNL au depus în scris: Raluca Turcan, Viorica Cherecheş, Dănuţ Bica, Sorin Bumb, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Bogdan Huţucă, Florin Roman, Corneliu Olar, Vasile Varga, Costel Alexe, Robert Boroianu, Mugurel Cozmanciuc. De la ALDE au depus în scris: Calotă Florică Ică, Niţă Mihai, Avram Constantin şi va citi domnul Olteanu. După dumneavoastră se pregăteşte doamna Florica Cherecheş, de la PNL.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect "Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi". Stimate colege, Stimaţi colegi, În fiecare an, pe 3 decembrie, marcăm Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi. Tema aleasă, în 2018, pentru a celebra acest eveniment, este "Împuternicirea persoanelor cu dizabilităţi şi asigurarea incluziunii şi egalităţii". Având în vedere că au fost semnalate de către părinţi mai multe situaţii în care este încălcat dreptul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi, deşi legislaţia acordă în mod explicit accesul acestora să înveţe în şcolile de masă, în realitate sunt unităţi de învăţământ care încalcă prevederile legale şi resping înscrierea minorilor care au anumite deficienţe. În aceste cazuri, unităţile de învăţământ folosesc argumente fără temei pentru a justifica refuzul, copiii cu dizabilităţi se pot înscrie în şcolile speciale, dizabilitatea este prea severă şi copilul nu are certificat de orientare şcolară. De aceea, am propus Ministerului Educaţiei Naţionale organizarea de instruiri la nivelul şcolilor de masă, realizarea mai multor dezbateri şi întâlniri pe această temă cu inspectorii şcolari şi reprezentanţii elevilor, profesorilor şi părinţilor din conducerile unităţilor de învăţământ de masă, precum şi elaborarea unui ghid privind aplicarea dreptului la educaţie pentru copiii cu dizabilităţi din România, care să clarifice prevederile legale fundamentale în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi. În acelaşi timp, cred că este nevoie şi de promovarea unui climat de toleranţă, înţelegere şi acceptare faţă de modul în care sunt educaţi şi se formează tinerii cu dizabilităţi. De asemenea, am luat decizia, împreună cu colegii mei de la Comisia pentru drepturile omului, să organizăm consultări publice şi întâlniri permanente cu asociaţiile persoanelor cu dizabilităţi pentru a prelua problemele şi petiţiile acestora şi pentru a le găsi soluţii imediate, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort. În urma dezbaterilor, s-a luat decizia de a se forma un grup de lucru pentru a se decide modificările care trebuie făcute pentru fiecare act normativ în parte, la nivel de minister şi la nivel parlamentar. În perioada următoare voi continua activitatea de dialog cu ministerele pentru a rezolva fiecare problemă expusă în cadrul întâlnirilor, astfel încât să creştem gradul de integrare al copiilor cu nevoi speciale în comunităţile din care fac parte. Vă mulţumesc. Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Doamna Florica Cherecheş. De la USR nu a venit nimeni. De la Grupul PMP, domnul Paşcan. Doamna Cherecheş. (Domnul deputat Emil-Marius Paşcan se îndreaptă spre tribună.) Nu, doamna Cherecheş! Am invitat-o pe doamna Cherecheş... Domnule Paşcan, numai puţin! I-am dat cuvântul doamnei Cherecheş. Şi vă pregătiţi dumneavoastră, după doamna. Vă rog.
Florica Cherecheş Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică este în acelaşi ton şi pe aceeaşi temă cu a colegei mele de dinainte. Se intitulează "Respect pentru persoanele cu dizabilităţi". Stimaţi colegi, România, alături de statele membre ONU, marchează ziua de 3 decembrie ca Ziua mondială a persoanelor cu dizabilităţi. Tematica acestui an pune accent pe promovarea vieţii independente în societate şi pe angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi. Actuala guvernare însă, nu doar că ignoră drepturile acestor persoane la o viaţă demnă şi activă, dar prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017, care elimină opţiunea angajatorilor de a achiziţiona produse şi servicii de la unităţile protejate, în detrimentul angajării persoanelor cu dizabilităţi, a dus la dispariţia acestor unităţi, rămase practic fără o piaţă de desfacere. Miza, aşadar, au fost din nou banii, angajatorii fiind obligaţi să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă pe care nu au angajat persoane cu handicap. Deşi, conform afirmaţiei fostului ministru al muncii, această măsură a fost pentru a dinamiza procesul de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, efectele reale au fost negative: într-un an au fost angajate doar 360 de persoane cu dizabilităţi. Între timp, aproximativ 2.000 de persoane care au fost angajate anterior în atelierele protejate, au intrat în şomaj sau au devenit persoane asistate social. De asemenea, 8.114 persoane s-au pensionat pe caz de boală, ca opţiune la şomaj sau ajutor social. Guvernul şi-a atins obiectivul şi a colectat în ultimul an la bugetul de stat nu mai puţin de 400 de milioane de euro. Abuzurile Guvernului nu se opresc însă aici. Tot în Ordonanţa Guvernului nr. 60/2017 se precizează că: "În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, (...), autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice publice, (...), au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare". Vă anunţ, dragi colegi, că aceste concursuri nu au avut loc nici măcar la nivel ministerial, unde sunt angajate doar trei persoane cu dizabilităţi. Observăm cum, în urma acestei ordonanţe, persoane cu dizabilităţi, care munceau şi reuşeau să se întreţină, au fost transformate peste noapte în asistaţi sociali, dependenţi de bunăvoinţa partidului conducător. Stimaţi colegi, Din cele 805.000 persoane cu dizabilităţi, 414.000 sunt persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani, capabile de a desfăşura diferite munci, în funcţie de gradul de severitate al handicapului de care suferă. Există soluţii pentru a integra aceste persoane. Organizaţiile neguvernamentale, care lucrează cu ele, propun corectarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2017 prin crearea unei pieţe rezervate unităţilor protejate autorizate şi reacordarea posibilităţii angajatorilor, care nu au putut angaja 4% din salariaţii din rândul celor cu dizabilităţi, să utilizeze 50% din taxa pe dizabilitate pentru achiziţii de servicii şi produse realizate de către persoanele cu dizabilităţi. Vă solicit să susţineţi dezbaterea de urgenţă a Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 60, astfel încât să oferim o şansă spre normalitate şi o viaţă demnă sutelor de mii de concetăţeni care pot şi doresc să participe activ în societate.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă. Îl invit pe domnul Paşcan. Se pregăteşte domnul Ovidiu Ganţ, din partea minorităţilor naţionale. De la grupul dumneavoastră, domnule Paşcan, domnul Cătălin Cristache şi domnul Eugen Tomac au depus în scris. Vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Declaraţia mea politică se intitulează "Disperarea actualei guvernări şi puteri politice poate enclaviza şi separa etnic România". Simţind şubrezirea şi debusolarea PSD, pricinuită de reducerea numărului de parlamentari, prin dezertările unor deputaţi, UDMR, de care depinde acum majoritatea parlamentară a guvernării, a depus la Parlament un nou proiect pentru obţinerea unui statut de "autonomie special" pentru minoritatea maghiară. Parlamentarii UDMR speculează posibilitatea depunerii de către opoziţie a unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, ştiind că actualul Guvern depinde tocmai de voturile UDMR-iştilor. În anterioara sesiune parlamentară, proiectul legislativ al UDMR privind autonomia teritorială pe criterii etnice a pretinsului Ţinut Secuiesc a fost respins de Parlamentul României. Acum însă, disperarea ameninţă actuala guvernare, iar respectivul proiect autonomist a fost reasamblat legislativ, sub pretextul "transpunerii în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918", stipulând posibilitatea înfiinţării unor regiuni de dezvoltare separate, care pot obţine "un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă". Deşi UDMR, prin reprezentanţii săi, conduce nestingherită administraţiile publice locale din judeţele cu o pondere majoritară sau semnificativă a minorităţii maghiare din România, fiind generos reprezentată, implicit, la nivel central de aproape trei decenii, în noua propunere legislativă revendică noi privilegii discriminatorii şi neconstituţionale care-i prejudiciază pe toţi ceilalţi cetăţeni români. Reamintim că, anterior, UDMR a obţinut prin trocul politic cu PSD-ALDE înfiinţarea, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, după ce o lege promulgată în acest sens a fost declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale a României. De asemenea, în urma unor înţelegeri politice cu PSD-ALDE, ale trădării intereselor naţionale, UDMR a promovat amendamente semnificative la Legea privind Codul administrativ al României, care consfinţeau legislativ oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în România. Această lege a fost, de asemenea, declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către Curtea Constituţională a României. Vă atenţionăm că, recent, Guvernul de la Budapesta, prin Viktor Orbán, a recunoscut oficial că alocă milioane de euro în judeţele din Transilvania, cu acceptul şi complicitatea puterii de la Bucureşti, iar fiecare forint investit în România aduce alţi doi în bugetul Ungariei. Solicităm parlamentarilor, care susţin actuala guvernare, să nu cadă în capcana şantajului politic al UDMR, a trădătorilor şi duşmanilor ţării. România aniversează o sută de ani de la Marea Unire a naţiunii române şi este mai presus de interesele politice actuale mărunte. Trebuie să iubim România, să o respectăm şi să o apărăm, avem datoria să o reîntregim, să o transmitem cu demnitate şi onoare urmaşilor noştri, pentru că am avut onoarea să ne naştem români! Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul Ovidiu Ganţ, de la Grupul minorităţilor naţionale. Se pregăteşte, din partea UDMR, domnul deputat Bende Sándor.
Ovidiu Victor Ganţ Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi domni deputaţi, La 1 decembrie 2018 românii au sărbătorit 100 de ani de când Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, a decretat Unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Noi, germanii din România, am sărbătorit împreună cu ei. Nu a fost o atitudine formală, ci una din convingere, bazată pe argumente foarte puternice. Pe români şi germani îi leagă o convieţuire de aproape 900 de ani pe aceste meleaguri, odată cu aşezarea saşilor în Transilvania, începând cu sec. al XII-lea. La o lună - 8 ianuarie 2019 - după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, saşii adunaţi la Mediaş, în cadrul Adunării Generale, au dat o declaraţie care prevedea următoarele: "... sprijinindu-se pe dreptul autodeterminării popoarelor, poporul săsesc din Transilvania îşi exprimă adeziunea la Regatul României şi transmite poporului român salutările sale frăţeşti şi sincere, felicitări pentru îndeplinirea idealurilor sale naţionale". Şi "... îşi exprimă speranţa că poporul şi statul român, căruia poporul săsesc îi pune la dispoziţie toată destoinicia sa, va avea o atitudine dreaptă şi demnă faţă de el ...". Şi "Poporul săsesc a adoptat Rezoluţiile Adunării Naţionale de la Alba Iulia, în timp ce Congresul de Pace va trebui să asigure în mod egal dreptate şi libertate atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici; ... speră şi crede că şi ceilalţi concetăţeni germani îi vor urma exemplul alăturându-se noului stat...". Respectiv, "Deplin conştienţi de importanţa hotărârii sale, poporul săsesc se consideră astăzi un membru al Regatului Român, iar pe fiii şi fiicele sale ca cetăţeni ai acestei ţări". Ulterior şi şvabii bănăţeni au procedat similar. Ambele decizii au fost prezentate la Paris Congresului de Pace, contribuind la decizia favorabilă României, atât în cazul Transilvaniei, cât şi al Banatului, pentru că au atestat faptul că şi o minoritate relevantă numeric s-a pronunţat în mod democratic, plebiscitar în favoarea Unirii. Împreună, românii şi germanii, au luptat în Revoluţia din 1989 pentru dărâmarea comunismului şi înscrierea ţării pe un drum al libertăţii şi democraţiei. Atunci când românii şi-au dorit să adere la NATO şi UE, minoritatea germană i-a susţinut necondiţionat prin demersuri de politică externă. A contribuit esenţial la extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu Republica Federală Germania. România a încheiat cu succes negocierile de aderare la Uniunea Europeană, cu sprijinul Germaniei, care ulterior, prin vocea cancelarului doctor Angela Merkel, a decis ca aderarea să se producă la 1 ianuarie 2007 şi, deci, să nu fie amânată, aşa cum solicitau unii. Acest eveniment istoric s-a produs în mod simbolic sub Preşedinţia Germaniei a Consiliului Uniunii Europene. În decembrie 2014, românii l-au ales cu largă majoritate ca Preşedinte al României pe Klaus Werner Iohannis, un etnic german de confesiune luterană, dând expresie relaţiilor frăţeşti dintre majoritatea românească şi minoritatea germană, care, deşi redusă numeric, a demonstrat că reprezintă un factor activ de echilibru şi progres în societatea românească. Astăzi, când România este pe cale să preia pentru prima oară Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, minoritatea germană este din nou alături de români, susţinându-i în realizarea cu succes a acestui demers. Totodată, şi pe germanii din România îi preocupă viitorul comun într-o Europă unită. Ne dorim o Românie democratică, prosperă, în care statul de drept şi justiţia independentă să constituie valori fundamentale, spre binele nostru, al tuturor. Vom lupta pentru acest deziderat, în ciuda atacurilor josnice, a defăimărilor şi jignirilor publice la adresa noastră, formulate de unii politicieni din PSD şi ALDE, respectiv propagandişti aflaţi în slujba lor, pentru că avem convingerea că aceştia sunt total nereprezentativi pentru poporul român. Poporul român poate să conteze pe loialitatea, solidaritatea şi susţinerea minorităţii germane, spre binele ţării noastre, România. Vă mulţumesc frumos.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Bende Sándor. De pregăteşte doamna Mihaela Huncă, din partea deputaţilor neafiliaţi.
Sándor Bende Stimate domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Criza forţei de muncă din România a iscat în ultima săptămână o serie de controverse, mai mult sau mai puţin întemeiate. A vorbi despre această problemă, cu care ţara noastră se confruntă, fără a veni cu măsuri concrete pentru rezolvarea ei, este ca şi cum ai vorbi de pomană. Este foarte uşor să afirmi că România se confruntă cu o acută criză a forţei de muncă şi să propui tot felul de soluţii, unele chiar la nivel european. În cazul în care nu o rezolvăm, avem un ţap ispăşitor - Uniunea Europeană. A limita permisul de muncă la cinci ani fără drept de înnoire în aceeaşi ţară, ar fi o îngrădire a dreptului câştigat din poziţia de membru al UE şi ar fi o limitare a drepturilor omului. Nu despre asta trebuie să vorbim! Sunt convins că alte ţări din Uniune, de unde au plecat să muncească oameni în alte state, au găsit soluţii. Noi nu am cercetat cum anume au rezolvat o astfel de problemă alte state, dar ne-am trezit să venim cu propuneri. Mai mult decât atât, ar trebui să ne concentrăm pe situaţia actuală financiară şi economică de la noi din ţară. Soluţiile sunt aici, însă nu vrem să le vedem, nu vrem să le punem în aplicare. În primul rând, condiţiile pe care le oferim firmelor nu sunt propice dezvoltării lor. Inconsecvenţa legislaţiei fiscale, Codul fiscal, suferind anual zeci de modificări, precum şi birocraţia excesivă sunt piedici în calea înfiinţării şi dezvoltării firmelor la noi în ţară. În al doilea rând, declarativ, ajutăm firmele autohtone, însă nu avem soluţii. În al treilea rând, nu avem o cultură a capitalismului. Firmele nu sunt atractive, joburile nu sunt atractive. Nu generalizez, dar asta este realitatea. Există şi excepţii şi e bine că în unele firme, multinaţionale, locul de muncă este atractiv, oamenii sunt plătiţi la valoarea lor, pe contractul de muncă salariul este minim pe economie. Din păcate, în majoritatea situaţiilor, într-un mediu în care statul jecmăneşte privatul, firmele nu reuşesc decât să supravieţuiască, să fie pe linia de plutire. Şi atunci, ne punem legitim întrebarea: cum vrem să păstrăm forţa de muncă în România, dacă noi nu oferim condiţii prielnice dezvoltării firmelor? Or, eu consider că de aici trebuie să plecăm, de la noi din ogradă, şi nu să aruncăm deja găina în curtea vecinului. Deasupra mediului economic şi financiar planează impredictibilitatea. Nu avem autostrăzi şi reparaţii pe calea ferată, iar cauza este una singură: firmele noastre, ba, chiar şi firmele străine nu au cum să lucreze profesionist într-un mediu financiar nesigur, neatractiv, cu impuneri puternice din partea statului şi cu o birocraţie greu de combătut. Forţa de muncă din ţară pleacă în străinătate şi va pleca în continuare până când Guvernul şi toţi cei cu responsabilităţi în domeniu nu vor asigura mediul de care orice antreprenor are nevoie. Lucrurile sunt simple: un Cod fiscal care să nu se mai schimbe după cum bate vântul, instituţii financiare care să nu mai acţioneze după ureche ori chiar la comenzi politice, transparenţă decizională şi scăderea birocraţiei. Vă mulţumesc. Deputat Bende Sándor, UDMR.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna Huncă. Din partea Grupului neafiliaţilor, domnul Dohotaru a depus în scris. În continuare, se pregăteşte domnul deputat Florinel Stancu, de la Craiova.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Obiectul declaraţie politice: "Criză în educaţia din România - învăţământul primar primeşte cei mai puţini bani, dar este singurul al cărui număr de elevi creşte în oraşele mari". Stimate colege, Stimaţi colegi, Datele Eurostat arată că din sumele totale ale educaţiei ţara noastră alocă doar 20,3% pentru ciclul primar de învăţământ. Asta în vreme ce Danemarca alocă 44,9%, iar Lituania alocă 37,4%. La noi, cea mai mare sumă este distribuită învăţământului secundar, ceea ce constituie o anomalie la nivel european. Avertizez că subfinanţarea sistemului primar afectează pe termen lung capacitatea adolescenţilor din România de a dobândi aptitudini fundamentale, necesare pentru traiul într-o societate democratică, modernă. Statisticile arată că România continuă să se poziţioneze în coada clasamentului finanţării educaţiei în Uniunea Europeană. Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că dintre toate nivelurile de învăţământ doar în învăţământul primar a crescut numărul elevilor cu 7,3%, în timp ce numărul cadrelor didactice s-a diminuat considerabil. Situaţia este şi mai grea în oraşele mari, unde numărul elevilor înscrişi în învăţământul primar a crescut cu aproximativ 23,5% în ultimii 10 ani, iar cadrele didactice s-au împuţinat cu 3 procente. Din păcate, în aceste condiţii, reforma, calitatea şi performanţa vor continua şi de acum înainte să rămână la stadiul de utopie. Îi rog pe cei care decid acum soarta educaţiei să conştientizeze necesitatea finanţării mai mari pentru învăţământul primar. Se impune, aşadar, echilibrarea raportului între ciclurile de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi superior după modelul european. Vă mulţumesc. Deputat Pro România, Mihaela Huncă.
Florin Iordache Domnul Florinel Stancu. Se pregăteşte domnul Leoreanu, PNL. (Domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu se îndreaptă spre tribună.) Vă pregătiţi! Nu, nu, nu! E domnul Florinel Stancu. Am zis: "Vă pregătiţi!".
Florinel Stancu Bună dimineaţa! Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, Voi începe declaraţia mea politică din această săptămână prin a-l cita pe domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Citez: "Economia României e în creştere. Dacă te-ai lua după televizoare, totul ar trebui să se prăbuşească în ţara aceasta. Nu vrea, nu vrea deloc să se prăbuşească. Merge înainte", a afirmat guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei "Inflaţia în ultimii 10 ani". Nu doar că merge, merge din ce în ce mai bine, voi adăuga eu. Cheltuielile cu investiţiile, în primele zece luni ale anului, au crescut faţă de anul trecut cu 75%, fiind la maximul ultimilor cinci ani, atât la valoare nominală, cât şi în preţuri constante. Doar cei care nu vor să le vadă nu iau seamă de aceste cifre. Ultimul exemplu în acest sens este contractul pentru Drumul expres în regim de autostradă Craiova-Piteşti, semnat luni, 3 decembrie, la Consiliul Judeţean Dolj. Tronsonul 1 va fi executat pentru o investiţie de circa 76 de milioane de euro, iar Tronsonul 2, care va ocoli şi oraşele Balş şi Slatina, va fi construit pentru circa 309 milioane de euro. Cele două contracte au termen 12 luni pentru proiectare şi apoi 24 de luni pentru execuţie. Eu sper ca proiectarea să fie cât mai repede, în trei, patru luni de zile. Urmează să fie stabilite firmele câştigătoare pentru alte două tronsoane, iar regiunea va fi conectată la Coridorul IV Pan-European, la noi investiţii şi la dezvoltare. Atunci când discutăm de dezvoltare ar fi bine să lăsăm cifrele să vorbească. Iar cifrele la zi ne arată că, în 2018, PIB-ul României va ajunge la 200 de miliarde de euro, cu 4,9 milioane de angajaţi, cu exporturi de aproape 70 de miliarde de euro, cu un salariu mediu de 2.800 de lei - aproximativ 600 de euro - şi cu un salariu minim de 1.192 de lei - 250 de euro -, conform experţilor în finanţe. Toate aceste cifre semnifică majorări considerabile, mai ales dacă ţinem cont de faptul că în urmă cu 10 ani vorbeam de un salariu mediu pe economie de 1.400 de lei net şi un salariu minim de 540 de lei net. În pofida pronosticurilor dezolante, realizate pe tot parcursul anului de anumiţi experţi din presă şi de către opoziţie, deficitul de cont curent este sub limită, iar scăderea inflaţiei este în plină desfăşurare. Despre asta nu mai scrie aproape nimeni, de aceea am decis să le spun românilor, de la tribuna Parlamentului, că economia României creşte, producţia agricolă creşte, investiţiile cresc, infrastructura se dezvoltă, salariile au crescut, pensiile vor creşte, iar la sfârşitul anului 2020 ei vor judeca, la vot, programul nostru de guvernare şi politicile adoptate pentru ei. Vă mulţumesc pentru atenţie. Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Leoreanu, Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, de la USR.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Declaraţia politică se referă la eşecul intrării României în Schengen în 2019, acesta fiind de fapt eşecul Guvernului Dragnea-Dăncilă. România a aflat, în prag de 1 decembrie, Ziua naţională, şi cu doar o lună înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, că nu va intra în Schengen nici în 2019. În schimb, potrivit domnului Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European pentru preşedinţia Comisiei Europene, se pare că Bulgaria va face parte din Schengen, cu frontierele aeriene, la începutul anului viitor. Dacă această informaţie se adevereşte şi va fi confirmată, atunci acesta este cel mai mare eşec al Guvernării Dăncilă-Dragnea, şi singurii responsabili sunt cei din Guvernarea PSD-ALDE! După cum bine ştiţi, un factor important în decizia aderării României la Spaţiul Schengen este raportul MCV. În timp ce Bulgaria a beneficiat de un raport MCV pozitiv din partea Comisiei Europene, raportul la adresa României a fost unul devastator. Din cauza guvernării PSD-ALDE, ţara noastră s-a confruntat cu cele mai dure critici, de la aderarea din 2007, din cauza schimbărilor privind Legile justiţiei - oficialii de la Bruxelles avertizând asupra paşilor înapoi făcuţi de Bucureşti în privinţa luptei anticorupţie. Singurul obiectiv al guvernării PSD-ALDE este acela de a izola România în Europa, în speranţa că în acest fel domnul Liviu Dragnea şi domnul Călin Popescu-Tăriceanu îşi vor impune fără probleme agenda antijustiţie. Eşecul guvernării Dăncilă-Dragnea este cu atât mai grav cu cât discuţia privind aderarea României la Spaţiul Schengen se purta la pachet cu cea a aderării Bulgariei. România fiind pregătită tehnic încă din anul 2011 să intre în Schengen, numai că singurele motive pentru care acest lucru nu se întâmplă este atitudinea guvernării PSD-ALDE privind statul de drept. În schimb, cu ce se ocupă PSD? Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, anunţă că are de gând să restricţioneze dreptul românilor de a lucra în străinătate. Iar ministrul sănătăţii vrea să-i oblige pe medicii rezidenţi să stea un anumit număr de ani în ţară, după terminarea facultăţii. Cu alte cuvinte, preocupările Guvernului sunt acelea de a îngrădi dreptul la muncă al românilor în Uniunea Europeană şi de a limita drepturile propriilor cetăţeni. Doar pentru că PSD şi ALDE sunt partide nefrecventabile în Europa, inclusiv în cadrul propriilor familii europene, acest lucru nu înseamnă că România trebuie să devină victima acestui comportament şi la fel de izolată în Uniunea Europeană, precum Liviu Dragnea sau Călin Popescu-Tăriceanu. Nu ne-ar mira ca următorul pas al guvernării PSDragnea să fie acela de a cere excluderea României din Uniunea Europeană, în condiţiile în care Dragnea sau Dăncilă par deranjaţi de proximitatea unor lideri, precum Emmanuel Macron sau Angela Merkel, şi ar prefera compania unor dictatori. Partidul Naţional Liberal va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă şi îi invită pe toţi cei preocupaţi de viitorul României să o voteze. Orice zi petrecută de Dăncilă - Dragnea la conducerea României reprezintă o zi pierdută pentru ţara noastră. Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule Leoreanu. Domnul Mihai-Cătălin Botez. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Olteanu, de la ALDE.
Mihai-Cătălin Botez Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în ultima lună a acestui an şi urmează ca Parlamentul să intre în curând în febra dezbaterilor Legii bugetului. Cu întârziere, aşa cum ne-am obişnuit de doi ani. Acum câteva săptămâni, în premieră în România, Parlamentul a adoptat o lege pentru a obliga Guvernul să finanţeze construcţia unei autostrăzi, autostrada A8 - Iaşi - Târgu Mureş, o şansă pentru această regiune. Aşteptăm cu îngrijorare să vedem dacă în ultimul moment Guvernul nu va apela la diverse tertipuri - a câta oară? - pentru a amâna construcţia autostrăzii şi a şterge şansele la dezvoltare ale regiunii. Mulţi colegi, care reprezintă judeţul Vaslui în Parlament, aruncă promisiuni - drumuri, investiţii, şcoli, spitale. O loterie a promisiunilor, unde singurul câştig sunt cuvintele. Ajunşi acasă, aceşti reprezentanţi uită de promisiunile lor şi, în pofida faptului că deţin pârghiile instituţionale locale şi centrale, lasă judeţul în coada clasamentelor dezvoltării, adeseori, la nivel european. Acum câteva luni, Paul Stănescu vizita municipiul Bârlad şi alături de reprezentanţii CNAIR semna contractul pentru construirea şoselei ocolitoare a municipiului Bârlad. După mai mult de 12 ani, o cerinţă constantă a bârlădenilor a fost adusă mai aproape de îndeplinire. Îmi exprim speranţa că acest proiect va fi finalizat la termen şi cu o calitate ridicată. Totuşi judeţul rămâne izolat, alături de întreaga regiune a Moldovei şi, poate şi mai trist, se află într-o depopulare continuă. Oamenii migrând spre oraşele mai mari sau către state mai îndepărtate. De ce? Pentru că nu au oportunităţi şi s-au săturat să aştepte ca lucrurile să se mişte din loc. Adevărata tragedie a judeţului Vaslui este că, deşi cetăţenii au votat constant, 30 de ani, pentru cei care au fost mai mereu la putere, politicienii au ignorat regiunea, iar acum regiunea rămâne din ce în ce mai înapoiată. Spitalele închise, şcoli fără avize şi care se dărâmă, lipsa infrastructurii rutiere, lipsa locurilor de muncă şi a avizelor, dezinteresul administraţiei locale şi centrale pentru regiune şi lipsa viziunii - aceasta este realitatea judeţului Vaslui în aceste zile. Neafectată de problemele penale ale liderilor PSD, dar afectată constant de fenomenul corupţiei. Ce ne rezervă anul 2019 pentru judeţul Vaslui? Nu ştim. Guvernul va veni cu un buget pe care îl va trece prin Parlament în doar câteva zile. Câteva zile pentru mii de pagini şi amendamente. Mii de pagini unde se joacă viitorul a milioane de oameni şi sute de investiţii de pe întreg teritoriul României. Democraţia este mimată, dezbaterile privind bugetul fiind o formă fără fond. Voi studia Legea bugetului şi, în măsura posibilităţilor, mă voi lupta pentru obiectivele de investiţii din judeţ. Sper ca şi ceilalţi reprezentanţi să lase falsele probleme aduse în discuţie de coaliţie şi să lupte pentru judeţul pe care îl reprezintă, în teorie. Mai bine mai târziu decât niciodată! Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu. Îl invit, în continuare, pe domnul Daniel Olteanu, Grupul ALDE. Se pregăteşte domnul Constantin Codreanu.
Daniel Olteanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Festivităţile ultimelor zile, la fel ca amprenta întregului an Centenar, au lăsat în urmă aceeaşi realitate apăsătoare în judeţul din care provin, Vaslui, unde peste 480.000 de români constată zilnic efectele aspre ale unei politici de zeci de ani, pe care nu o pot numi altfel decât o politică antinaţională. Mă refer la modul în care a fost tratată până acum regiunea de la graniţa de răsărit, căreia nu doar că i s-au refuzat investiţiile în marea infrastructură, ci, mai mult, i s-a refuzat şi unicul proiect de autostradă, aflat pe un coridor european, în condiţiile în care acest proiect ar fi avut - şi ar putea avea în continuare - cel mai consistent aport în reducerea decalajelor de dezvoltare. Istoria ştergerii din MasterPlanul General de Transport a culoarului european care face legătura cu Vama Albiţa este un exemplu grăitor, pe care l-am adus în atenţia publică în ultimii doi ani, de când am fost ales parlamentar. Prea puţine voci au înţeles însă, în toată perioada care s-a scurs de atunci, că de acest proiect depinde viitorul unui întreg judeţ şi că timpul nu mai are răbdare cu vasluienii. Condamnaţi, generaţii la rând, să poarte stigmatul sărăciei şi să trăiască în izolare, suspendaţi undeva între România dezvoltată şi Republica Moldova, vasluienii ştiu că autostrada Tişiţa - Albiţa este singura punte ce i-ar putea lega de un orizont de speranţă. Stimaţi colegi, ne apropiem de momentul în care speranţa vasluienilor, călcată în picioare de atât de multe ori, poate lumina bezna ultimilor 28 de ani. Bugetul pe 2019 este, în opinia mea, hotărâtor pentru zona din stânga Siretului, cea mai săracă a Uniunii Europene. O salvăm sau îi punem din nou cruce? Rugămintea mea de a vă îndrepta privirea către Vaslui este strigătul unui întreg judeţ pentru care autostrada Tişiţa - Albiţa înseamnă, astăzi, totul. Includerea acestui obiectiv, în faza de studiu de fezabilitate şi proiect tehnic, în bugetul pentru anul viitor este o compensaţie prea mică în comparaţie cu nedreptatea pe care reaua-voinţă, incompetenţa ori poate lipsa de interes au făcut-o celei mai sărace zone a României. Aduc în sprijinul argumentelor pe care le-am prezentat de-a lungul timpului, în faţa dumneavoastră, date pe care le-am primit recent de la Direcţia Generală a Vămilor, care confirmă că tronsonul Albiţa - Tişiţa este, de departe, principala rută de transport a mărfurilor spre şi dinspre frontiera estică a României, având un mare potenţial de accelerare. În ultimii 10 ani, punctul de trecere a frontierei Albiţa a consemnat o creştere de aproape trei ori a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat. În plus, la nivelul camioanelor, adică al transportului de mărfuri şi al facilitării schimburilor comerciale, vorbim despre creşteri, de la an la an, de aproape patru ori faţă de celelalte puncte de frontieră de pe graniţa de est, Sculeni şi Giurgiuleşti - Galaţi. În condiţiile în care Coridorul European Tişiţa - Albiţa este, oficial, cel mai important pilon pe care se sprijină transportul de mărfuri de la frontiera cu Republica Moldova, imperativul de a ţine pasul cu această realitate şi de a include documentaţia pentru autostrada Tişiţa - Albiţa în planul de Buget naţional pe 2019 este unul evident, cu atât mai mult cu cât această documentaţie e finanţabilă şi cu fonduri europene. Au înţeles şi susţin acest imperativ reprezentanţii Comisiei Europene, din partea cărora am un răspuns scris în acest sens, au înţeles şi susţin imperativ colegii mei din ALDE şi vasluienii mei de acasă. Promisiunile legate de acest obiectiv de investiţii, cu studiu de prefezabilitate din 1998, cu intenţia de realizare inclusă într-o lege din 2003, asumat ca finalizare până în 2015, dar dispărut total, ulterior, din orice strategie a României, toate aceste promisiuni trebuie să înceteze! Vasluienii vor să vadă fapte, iar prima dintre ele este un proiect de buget care să conţină alocări pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic al autostrăzii Tişiţa - Albiţa, o investiţie care ar susţine inclusiv creşterea traficului şi rentabilitatea viitoarelor autostrăzi, Bucureşti - Paşcani şi Bacău - Braşov. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat, ALDE, Vaslui.
Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu. Domnul Constantin Codreanu, Grupul PMP. Se pregăteşte domnul Daniel Vasile, de la Grupul minorităţilor naţionale.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună dimineaţa, distinşi colegi. Prin declaraţia mea politică de astăzi condamn cu fermitate manipulările antiromâneşti, care au apărut în instituţiile de presă din Germania, privind aşa-zisa "anexare de către România a Transilvaniei". Dragi colegi, Postul public de televiziune din Germania - ZDF, Agenţia Germană de Presă - DPA şi mai multe instituţii media din Germania s-au dedat la 1 decembrie unei manipulări antiromâneşti grosolane care amintesc de spiritul celui de-al Treilea Reich. Acestea au titrat despre o aşa-zisă anexare a Transilvaniei din 1918 - Anschluss von Siebenbürgen -, punând astfel în discuţie unitatea şi legitimitatea statului nostru şi tratatele internaţionale de după Primul Război Mondial. Ştirea toxică are ca autori persoane fizice sau instituţii germane care au acţionat sub acoperirea anonimatului. Nu este vorba aici despre libertatea de expresie sau despre libertatea presei, nici despre un accident, ci de o manipulare cu substrat geopolitic. Termenul "Anschluss", cunoscut după anexarea Austriei de către Germania nazistă, în 1938, constituie o jignire la adresa României şi are efecte puternic negative asupra imaginii ţării noastre. Nu uităm că Germania este responsabilă istoric şi moral pentru crime comise împotriva României. Berlinul a fost principalul autor al Dictatului de la Viena, din 1940, prin care i s-a atribuit Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. El este şi semnatar al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 1939, în urma căruia 11 judeţe ale României au fost anexate de Uniunea Sovietică. Vedem că, în ultimii ani, Germania insistă, la unison cu Rusia, asupra federalizării Republicii Moldova, în interesul Moscovei, ca precedent şi model pentru federalizarea altor state din regiune. Condamn cu fermitate manipulările antiromâneşti ale postului public german de televiziune. Totodată, deşi în spaţiul public au apărut reacţii ale unor oficiali germani şi români, acestea nu au vigoarea necesară pe care o aşteaptă opinia publică. Tocmai de aceea fac apel către Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul şi Preşedinţia României, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea clarificării şi remedierii situaţiei deosebit de grave create prin aceste manipulări ale instituţiilor germane de presă. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, PMP.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul Daniel Vasile, de la Grupul minorităţilor. Se pregăteşte colega noastră, Oana-Mioara Bîzgan-Gayral. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru a depus scris.
Daniel Vasile Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică - "Contribuţia romilor la Marea Unire se afirmă, nu se discută!". Momentele esenţiale în decursul istoriei, care marchează istoria romilor, sunt momente de comemorare. În anul 1385, prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României se referă şi atestă, de fapt, sclavia romilor de peste 500 de ani; 20 februarie 1856 - abolirea sclaviei. Şi nu în ultimul rând, noi, romii, comemorăm evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor. Adunarea Naţională a Romilor de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, reprezintă o zi a celebrării. Celebrăm primul document politic prin care înaintaşii noştri romi şi-au asumat memoria colectivă, solicitând drepturi civile, politice şi sociale. Manifestul romilor de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, către statul român, exprimă doleanţele romilor şi se referă la demnitate şi egalitate, mai presus de orice. În anul 1919 ne aflăm la aproape 60 de ani de la abolirea sclaviei. Situaţia romilor devenise şi mai grea, în afara unei cetăţenii fictive, statul neasumându-şi nicio altă responsabilitate. Revendicările romilor nu lezau interesele noii administraţii. Asemenea gesturi legitimau România Mare. Romii declarau românismul lor. Elitele romilor s-au mobilizat. În condiţiile date, şi sprijinul romilor conta. Astfel, romii aderau la Marea Unire şi îşi manifestau loialitatea faţă de familia regală, faţă de Guvernul român, şi, desigur, faţă de România Mare. Romii evocau în Manifestul de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, următoarele: Articolul 1. "Noi şi urmaşii noştri să fim consideraţi cei mai supuşi şi credincioşi fii şi cetăţeni ai României Mari". Articolul 2. "Ca şi fii şi cetăţeni ai Marii Naţiuni Române, să fim primiţi în sânul marelui popor român". De asemenea, solicitau ca în toate actele oficiale româneşti să nu se mai folosească pentru noi şi urmaşii noştri numirea, porecla, ca batjocură, "ţigan". Totodată, evocând punctul 3 şi 4 al Rezoluţiei Adunării Naţionale de la Alba Iulia, solicitau: "Să fim consideraţi întru totul egali în drepturi şi îndatoriri cu ceilalţi români; să fim primiţi la toate oficiile de stat şi bisericeşti; să fim şi noi şi urmaşii noştri împărtăşiţi din pământul care se va împărţi". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Existenţa unei naţiuni, a unui popor sau a unei minorităţi istorice se afirmă, nu se discută! În încheiere, aş dori să vă spun cine sunt romii - un popor demn, un popor de supravieţuitori. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români! Te aven bahtale shavale! Vă mulţumesc. Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României.
Florin Iordache Aşa să fie, domnule coleg. O invit pe doamna Oana-Mioara Bîzgan, din partea deputaţilor neafiliaţi. Se pregăteşte doamna deputat Tudoriţa-Rodica Boboc.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Luni, 3 decembrie, am sărbătorit Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, prilej cu care au fost reiterate angajamentele de a elimina barierele existente pentru ca aceste persoane să-şi poată exercita drepturile, pe deplin. 15% din populaţia lumii trăieşte cu o formă de dizabilitate. Dacă viaţa de zi cu zi a acestor oameni este uşoară sau nu, acest fapt depinde în mare măsură de gradul de accesibilitate şi adaptabilitate la tot ceea ce îi înconjoară. La nivelul Uniunii Europene, o persoană din 6 suferă de handicap. În România, numărul total de persoane cu dizabilităţi era, în martie 2018, de 805.159, în creştere cu aproximativ un procent. Dintre acestea, 426.550 sunt femei, iar 63.217 sunt copii. 60% din copiii cu dizabilităţi se încadrează în grad de handicap grav. Peste 88% din cetăţenii români cu handicap au un grad de dizabilitate grav sau accentuat. În fiecare zi, persoanele cu dizabilităţi sunt nevoite să facă faţă unor provocări multiple. Dincolo de stereotipurile negative şi lipsa de sensibilizare a unei importante părţi a societăţii, observăm că exercitarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale este îngrădită în diferite moduri. De exemplu, majoritatea blocurilor de locuinţe şi a clădirilor de utilitate publică rămân inaccesibile din lipsa rampelor sau, acolo unde există rampe, ele sunt total impracticabile; serviciile de transport public au un grad scăzut de accesibilitate; tehnologiile şi dispozitivele asistive sunt greu de obţinut din cauza costurilor ridicate; sistemul de învăţământ nu reuşeşte să răspundă pe deplin nevoilor şi modului lor specific de învăţare, iar accesul pe piaţa muncii este drastic limitat. Realitatea nu este îmbucurătoare şi se impune din partea noastră un efort concertat pentru ca persoanele cu dizabilităţi să se bucure cu adevărat de drepturile fundamentale ale omului. Astfel, voi depune un pachet legislativ prin care sper să putem reda, împreună, o mică parte din demnitatea la care concetăţenii noştri au dreptul încă de la naştere, dar pe care societatea le-a ştirbit-o de-a lungul anilor. Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege şi dragi colegi, de a susţine acest pachet legislativ care îşi propune să îmbunătăţească condiţiile de viaţă pentru persoanele cu dizabilităţi din România. E momentul să fim uniţi şi solidari, pentru că doar împreună suntem mai puternici. Mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent.
Florin Iordache Da. Vă rog, doamna Boboc. Se pregăteşte domnul Ioan Balan, de la Suceava, de la Grupul PNL. Vă rog.
Tudoriţa-Rodica Boboc Domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Declaraţia politică de astăzi: "La mulţi ani, români, oriunde v-aţi afla!". 1 decembrie 1918 a reprezentat punctul final al unui proces foarte dificil de formare a statului român. Ceea ce s-a întâmplat atunci este pentru noi un exemplu că românii şi-au iubit ţara, că românii îşi iubesc ţara, că fiecare cetăţean trebuie să fie mândru de numele de român şi să cinstească memoria celor care au luptat. Ca români, trebuie să recunoaştem importanţa actului istoric de la 1918 şi avem obligaţia de a păstra unit poporul român. Am marcat împreună unul dintre cele mai emoţionante momente din viaţa acestei ţări - momentul în care năzuinţa de sute de ani a acelora de aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi credinţă s-a împlinit prin unirea înăuntrul unui singur hotar. Am sărbătorit împreună Ziua Naţională a României, în an Centenar, cu gândul la unitatea celor care acum o sută de ani au crezut în viitorul ţării şi la datoria sacră pe care o avem de a ne inspira din acest ideal împlinit al înaintaşilor noştri. Am încredere că societatea românească are în continuare suficiente resurse pentru consens, echilibru şi înţelepciune politică, astfel încât să promovăm interesul nostru comun, ca naţiune europeană. Să intrăm în al doilea secol de existenţă a României moderne repetând exemplul părinţilor Marii Uniri, pentru a duce la bun sfârşit proiectele strategice pe care ni le-am propus pentru România. Să fim uniţi în perspectiva apropiatului mandat al României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în care ne revine rolul de mediator imparţial. Să arătăm că ţara noastră este pregătită să-şi îndeplinească demn această înaltă responsabilitate. Să ne unim eforturile pentru ca evoluţia economică a României să permită trecerea la moneda euro, în anul 2024. Acestea sunt principalele motive care ar trebui să ne unească. La 100 de ani de la Marea Unire, avem cel puţin 100 de motive să acţionăm ca o naţiune demnă şi puternică - frumuseţea naturală a României, istoria, resursele naturale, tradiţii, oameni de cultură, oameni de ştiinţă, mari personalităţi politice şi sportivi care au făcut cunoscut numele României în întreaga lume. Şi, mai presus de toate, avem responsabilitatea viitorului nostru şi al generaţiilor viitoare. Prin dialog şi deschidere, putem să construim o Românie puternică pentru sute de ani de acum înainte. De aceea este timpul să le spunem tuturor, prin faptele noastre, prin ceea ce gândim şi simţim, că România este o ţară care, în ciuda greutăţilor prezente, redevine conştientă de propria-i valoare. A sosit vremea să ne întoarcem cu inimile spre propria noastră ţară, spre propria noastră identitate! Să nu ne înstrăinăm pământul, să nu ne înstrăinăm fiinţa! Să ne ajute bunul Dumnezeu ca eforturile românilor de-a lungul istoriei să fie spre binele nostru comun! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români, oriunde v-aţi afla! Vă mulţumesc. Rodica Boboc, deputat de Vrancea.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit, în continuare, pe domnul Ioan Balan. De la Grupul USR nu e nimeni. De la... Numai puţin, ajungem din nou la... Se pregăteşte domnul Petreţchi, de la Grupul minorităţilor naţionale.
Ioan Balan Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Închidem al doilea an de guvernare PSD-ALDE, al şaptelea an consecutiv de creştere economică, al şaselea cu PSD în structura Guvernului, iar în România încă nu se construieşte nimic. Am ajuns ca, în anul 2018, să avem cele mai mici cheltuieli pentru investiţii din ultimii 15 ani, deşi în ultimii 6 ani ţara a fost împrumutată cu peste 200 de miliarde de lei, iar românii au plătit peste 70 de miliarde de lei pentru dobânzi. Guvernul nu construieşte nimic, deşi 120 de miliarde de lei, adică circa 30 de miliarde de euro, încă aşteaptă să fie luate de la Uniunea Europeană. Şi, de parcă nu ar fi fost suficient că Guvernul ne afundă tot mai tare în subdezvoltare, în urmă cu două săptămâni bugetul de investiţii s-a mai tăiat încă o dată: minus 1,16 miliarde de la transporturi, minus 200 de milioane de la educaţie, minus 230 de milioane de la cercetare şi alte 600 de milioane tăiate din bugetele altor instituţii. După 2 ani, 70 de miniştri şi 3 guverne, putem să tragem linie şi să enumerăm realizările Guvernelor Dragnea: zero kilometri de autostrăzi, zero kilometri de căi ferate, zero spitale, zero şcoli sau grădiniţe noi, zero pe linie. Dacă cineva se mai întreabă de ce nu avem şcoli, spitale şi şosele moderne, explicaţia este simplă. Din cei 28 de ani care au trecut de la Revoluţie, PSD a condus România mai bine de 22 de ani. Trebuie să recunoaştem că, în ultimii 2 ani, există şi un indicator care a crescut ameţitor - inflaţia, adică duşmanul buzunarelor tuturor românilor. Facturile sunt mai mari cu peste 20%, alimentele mai scumpe cu peste 20%, iar noi trebuie să fim recunoscători PSD. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal a construit un buget alternativ, total opus mentalităţii mercantile şi anti-dezvoltare pe care o implementează PSD în România de aproape trei decenii. Partidul Naţional Liberal este pregătit să guverneze în interesul românilor şi României chiar de mâine, şi este dispus să repare toate stricăciunile făcute de PSD în întreaga ţară. Dacă cineva vrea să facă nu ştiu ce comparaţii de competenţă între Partidul Naţional Liberal şi PSD, le recomand să facă aproape orice comparaţie între primarii Partidului Naţional Liberal şi cei ai PSD, şi atunci veţi vedea diferenţele fundamentale de competenţă şi de bună-credinţă. În primul rând, când Partidul Naţional Liberal va ajunge la guvernare, va câştiga pariul pe care şi l-a asumat cu fondurile europene nerambursabile şi va aduce în ţară 100% din sumele la care România are dreptul. Apoi, sub o guvernare a Partidului Naţional Liberal, investiţiile publice vor reprezenta motorul principal de creştere economică, nu importurile, care sunt generatoare de prosperitate pentru alte state, nu pentru români. Noi, liberalii, nu mai putem accepta să ne ruşinăm, uitându-ne la bulgari, sârbi sau albanezi care construiesc cu o viteză ameţitoare şcoli, spitale şi autostrăzi, deşi nu au nici pe departe oportunităţile noastre financiare, adică fondurile gratuite de la Uniunea Europeană. Bugetul alternativ al Partidului Naţional Liberal va conţine resurse financiare suficiente pentru: educaţie, sănătate, apărare, transporturi, cultură, agricultură, pensii şi salarii. Un guvern condus de Partidul Naţional Liberal nu va accepta niciodată ca părinţii sau bunicii noştri, acum pensionari, să fie înşelaţi cu majorarea punctului de pensie doar pentru o treime din an sau cu pensii mai mari peste 4-5 ani. Partidul Naţional Liberal va implementa majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie a fiecărui an. Salariile din sectorul public vor creşte, aşa cum prevede legea, însă Partidul Naţional Liberal nu poate uita că în România muncesc peste 4 milioane de angajaţi din sectorul privat, pentru care statul nu a fost la fel de darnic. Partidul Naţional Liberal are soluţii şi pentru majorarea neinflaţionistă a salariilor din sectorul privat. Copiii sunt prioritatea noastră fundamentală, pentru că de ei depinde viitorul acestei ţări. Alocaţii mai mari, şcoli moderne, profesori calificaţi şi bine plătiţi, masă la şcoală şi after-school reprezintă doar o parte dintre măsurile care se adresează copiilor. Aşadar, stimaţi colegi, la momentul potrivit, atunci când Partidul Naţional Liberal va lua în mâini destinele României, veţi vedea cu ochii dumneavoastră diferenţa fundamentală între competenţa Partidului Naţional Liberal şi înşelăciunea marca PSD, adică între modernizare reală şi subdezvoltare. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule Balan. Mergem mai departe. Îl invit pe domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, de la Grupul minorităţilor naţionale. Domnul Nechifor nu este. Numai puţin, să anunţ următorul... Din partea Grupului PSD, domnul Dumitru Gherman. Domnule Gherman, vă pregătiţi. Vă rog, domnule Petreţchi.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Tema declaraţiei politice: "Ziua minorităţilor naţionale, zi a unităţii în diversitate". Începând cu anul 2017, data de 18 decembrie este declarată prin lege ca Ziua minorităţilor naţionale. Situarea acestei sărbători în intervalul sacru al idealurilor formulate în 1989 ne aminteşte şi ne obligă să abordăm evenimentul nu numai ca un prilej de sărbătoare, ci şi de reflecţie, şi să ne întrebăm care e locul şi rolul comunităţilor etnice în România contemporană. Este recunoscută şi pe plan internaţional realitatea că regimul politic şi Constituţia României reprezintă model de bune practici în problema naţională. Această apreciere este corelată şi cu exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Este corect. Dar este destul? Comunitatea etnicilor ucraineni - a treia ca mărime din statul nostru - se bucură de cadrul legislativ, instituţional şi material pentru a-şi păstra şi afirma identitatea culturală. La fel şi celelalte comunităţi etnice recunoscute prin lege. Dar pentru noi, parlamentarii minorităţilor naţionale, sunt suficiente aceste preocupări cultural-etnografice? Fără îndoială că nu. O asemenea abordare este prea comodă, prea lipsită de angajament civic, prea puţin responsabilă faţă de înalta demnitate de parlamentar. Cetăţenii etniilor pe care le reprezentăm nu trăiesc în vitrine de muzeu, nici în rezervaţii culturale. Ei convieţuiesc zi de zi cu românii şi, în unele locuri, cu alte naţionalităţi, împart împreună bucuriile şi nevoile, au aceleaşi preocupări comunitar-teritoriale. Dacă ne rezumăm numai la preocupările etnoculturale, înseamnă că ne strâmtăm nepermis orizontul civic. Noi nu trebuie să fim în Camera Deputaţilor o prezenţă placidă, strict decorativă, necesară numeric la întrunirea cvorumului şi atât. Răspunderea faţă de alegătorii noştri începe cu o prezenţă cât mai frecventă în teritoriu, cunoaşterea doleanţelor atât specifice, cât şi comune întregii populaţii şi susţinerea lor cu mijloace parlamentare, alături de reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice. Aşa înţeleg eu mandatul de parlamentar al comunităţii ucrainenilor din România şi ţin să afirm public acest crez, cu prilejul îmbucurător al celebrării Zilei minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. Domnul Dumitru Gherman, de la PSD. Se pregăteşte domnul Constantin Şovăială, de la Sibiu.
Dumitru Gherman Domnule preşedinte Florin Iordache, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin această declaraţie politică, aş dori să fac o apreciere personală asupra rolului şi locului pe care mass-media românească îl au în societate, în acest an, când am sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire. Sociologul şi filosoful Herbert Marcurse se întreba: "Poţi să faci într-adevăr distincţie între mass-media ca un instrument de informare şi de divertisment sau ca un agent de manipulare şi de îndoctrinare?". Pornind de la această întrebare, mai mult decât retorică, la care s-ar putea adăuga sintagma potrivit căreia "Mass-media nu poate fi mai bună sau mai rea decât publicul căruia i se adresează", o analiză a rolului mass-mediei româneşti comportă câteva abordări. Se impune o privire asupra modului în care media a evoluat de la presa aservită regimului comunist, la presa postdecembristă, în spatele căreia se află diverse grupuri de interese. Obţinerea libertăţii de exprimare după decembrie 1989 a dus la o explozie atât a publicaţiilor scrise, cât şi a posturilor de radio şi televiziune. Publicaţiile şi posturile audio/video au atras atenţia grupurilor financiare, care au înţeles repede că cine deţine controlul asupra mass-media, deţine controlul asupra societăţii. Nu de puţine ori, ca urmare a materialelor publicate sau difuzate de posturile de televiziune, s-a ajuns la confruntări între diverse segmente ale societăţii, uneori violente, spre bucuria ascunsă a celora care "fac jocurile", urmărindu-şi pas cu pas obiective personale ascunse şi de grup, în dauna României şi a românilor. Tabloul mediatic este completat de apariţia ziarelor online, al căror conţinut este dictat de cei ce au înţeles că Internetul este locul în care se pot lansa fake news-uri şi make news-uri, fără a suferi vreo sancţiune. Sunt persoane, ONG-uri, poate chiar instituţii care creează conturi false online, în spatele cărora se aduc injurii, denigrări, se demonizează oameni sau instituţii. Ajungând la factorul politic, precizez faptul că, atâta timp cât forţele din societate, partidele politice şi grupările cu interese economice nu au reuşit să găsească, nici în Anul Centenarului, mijloacele prin care să lucreze în favoarea tuturor românilor, atunci este clar că mass-mediei nu i se poate cere imperativ să obţină reconcilierea acestui popor. De nenumărate ori, Partidul Social Democrat, prin vocea liderilor săi, Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, a făcut apel la pace şi înţelegere, la atitudine şi comportament responsabile faţă de interesele reale ale României. PSD a stat cu mâna întinsă pentru reconciliere în interes naţional. Din păcate, am stat degeaba cu mâna întinsă, pentru că partidele de dreapta din Parlament, în aroganţa şi dispreţul lor caracteristic, în preţiozitatea lor politică ridicolă, n-au apreciat, nu apreciază şi nu vor aprecia niciodată acest gest. Dacă în urmă cu o sută de ani înaintaşii îşi vindeau averi ca să construiască o ţară, azi sunt mulţi care vând o ţară ca să-şi construiască averi. În asemenea condiţii, mass-mediei româneşti nu i se poate cere imposibilul. Aceasta nu poate - şi, de fapt, nici nu vrea - să revină la rolul ei de informare obiectivă şi argumentată asupra tuturor aspectelor politice şi sociale ale României Centenare. Tendinţa permanentă a mass-mediei noastre este aceea de a nu se mărgini la statutul clasic de a patra putere în stat; ea tinde să devină prima putere în stat. Dacă, prin absurd, în urmă cu o sută de ani românii ar fi avut parte de o asemenea presă de scandal politic, Marea Unire nu ar mai fi avut loc. Solicitarea pe care aş face-o eu personal mass-mediei româneşti, în an centenar, slujitorilor acesteia, este aceea de a reveni la bunul-simţ românesc. Îi îndemn pe toţi aceştia, cu tot dragul şi cu tot respectul, să studieze cursurile "celor şapte ani de acasă" de la tradiţională şcoală a înaintaşilor noştri. O atitudine responsabilă a tuturor, inclusiv a mass-mediei, este necesară mai ales acum, în pragul preluării de către România a conducerii Consiliului Uniunii Europene. Deputat de Bihor, Dumitru Gherman.
Florin Iordache Vă mulţumesc mult. Domnul Şovăială, de la Grupul PNL. Se pregăteşte domnul Dehelean. Este? De la USR. Nu este. Numai puţin! Domnul Sergiu Vlad? Domnul Vlad, da? Nu. Domnul Rădulescu? Nu mai declară? Nu. Bun. Mai departe. Staţi puţin! Neafiliaţii nu sunt. Doamna Biró Rozália nu este. Revenim la Grupul PSD. Domnul Eugen Neaţă se pregăteşte.
Constantin Şovăială Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică este intitulată "Demisia lui Darius Vâlcov este imperioasă". Partidul Naţional Liberal solicită Guvernului Dăncilă să îl demită de urgenţă pe Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica- Vasilica Dăncilă, din cauza ultimelor declaraţii ale Domniei Sale care afectează grav imaginea României, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Vâlcov a declarat recent că Vestul Europei nu doreşte construirea unei autostrăzi în România, deoarece nu se doreşte dezvoltarea ţării noastre. Oare cum s-au dezvoltat Polonia, Bulgaria sau alte ţări fost comuniste de-a lungul timpului? Care este motivul pentru care Vestul nu s-a implicat? Această manipulare de ordinul penibilului nu face decât să adâncească şi mai mult groapa de incompetenţă şi nepăsare a Guvernului Dăncilă, din care distinsul domn face parte. Vorbind despre autostrăzi, construcţia acestora este sabotată chiar de domnul Vâlcov şi de Guvernul PSD-ALDE. Banii necesari unor proiecte de infrastructură care să ajute la modernizarea României există, dar însuşi Darius Vâlcov şi prim-ministrul Viorica-Vasilica Dăncilă refuză să trimită cereri de finanţare către Bruxelles. Afirmaţiile acestui domn sunt cu adevărat strigătoare la cer mai ales într-un moment ca acesta, în care ţara noastră este pe punctul de a prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o sarcină extrem de importantă pe care ţara noastră o are faţă de Uniunea Europeană, membrii acesteia şi nu în ultimul rând pentru fiecare cetăţean român. Cum poate domnul Darius Vâlcov să afirme că Uniunea Europeană este cea care nu doreşte ca ţara noastră să-şi îmbunătăţească infrastructura?! România nu se dezvoltă din cauza incompetenţilor care conduc guverne sau instituţiile publice de la nivel local sau naţional. Până şi Bulgaria deţine o infrastructură superioară faţă de noi! Oficialii europeni de la Bruxelles fac apeluri repetate pentru ca ţara noastră să folosească banii alocaţi de către Comisia Europeană, însă până acum nu au avut succes. Cum să aibă vreun rezultat, dacă cei din Guvernul Dăncilă n-au habar cum se accesează fondurile europene?! Într-adevăr, un proiect european este greu de scris şi trebuie să fie complex, însă de asta eşti plătit cu sute de milioane de lei, pentru a scrie şi implementa proiecte. Am ajuns de ruşinea Europei, situându-ne, în majoritatea domeniilor de interes, la coada clasamentului. Darius Vâlcov, Viorica-Vasilica Dăncilă şi toate celelalte marionete ale liderului de la Teleorman nu fac decât să stopeze posibila dezvoltare a ţării noastre. De ce?! Pentru că ei ţin morţiş să nu se debaraseze de voturile care i-au propulsat la putere, şi anume voturile celor săraci şi dependenţi de ajutoarele de stat, prin care reuşesc să supravieţuiască. Guvernarea actuală nu înţelege nici în ultimul ceas că a fi majoritar nu-ţi dă dreptul să calci în picioare o întreagă ţară şi să denigrezi apartenenţa acesteia la ceea ce însemnă Uniunea Europeană. Suntem conduşi de oameni cercetaţi penal, chiar condamnaţi, unii dintre ei, fără prea multe realizări şi incompetenţi. Să invoci lipsa de unitate a societăţii noastre sau reaua-voinţă a celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în raport cu ţara noastră, este absolut şocant! Constantin Şovăială, deputat al PNL, Sibiu.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg. În continuare, îl invit, de la Grupul PSD, pe domnul Eugen Neaţă.
Eugen Neaţă Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "România, în anul Centenarului". Pe data de 1 decembrie 2018, noi, toţi românii, am sărbătorit un moment unic şi cu o încărcătură istorică deosebită, şi anume Centenarul Marii Uniri. Acum 100 de ani, se înfăptuia dorinţa românilor, Marea Unire de la 1918. Am făcut cu toţii un demers de recuperare a memoriei istorice şi ne-am adus aminte de sacrificiile făcute de strămoşii noştri, pentru ca noi să trăim astăzi în ţara noastră frumoasă, România, o ţară democratică, cu un parcurs încununat de realizări. Pentru noi, românii, este foarte important să ne respectăm valorile tradiţionale şi să le transmitem generaţiilor viitoare, să ne caracterizeze unitatea şi respectul pentru neam şi ţară. Am urmărit cu atenţie desfăşurarea manifestaţiilor din ţară, în ziua de 1 decembrie. Am participat personal la acţiunile dedicate Centenarului Marii Uniri în câteva localităţi din judeţul meu şi am urmărit transmisiile posturilor de televiziune, pentru a vedea cum au trăit românii această zi. Frigul nu a putut învinge căldura din inimile noastre, a milioane de români care au ştiut să se bucure împreună de o zi istorică. Indiferent ce ar spune unii politicieni ai opoziţiei sau unii din puţinii rebeli care au dorit să strice sărbătoarea noastră, prin huiduieli şi manifestaţii ilogice, pot spune că PSD a reuşit să facă ceea ce trebuia să facă în acest an. Anul 2018 se va încheia cu cel puţin o lucrare edilitară importantă demarată sau finalizată în fiecare localitate din România. Mii de şantiere au funcţionat şi funcţionează în localităţi administrate de primari din toate partidele politice. PSD a eficientizat actul de guvernare în 2018 şi a reuşit să susţină financiar relansarea construcţiilor. În fiecare sat, comună, oraş sau municipiu din România anului 2018 oamenii au putut să simtă că cineva construieşte ceva. Criticile, răutăţile, atacurile politice ale celor care nu ne iubesc nu ne-au putut împiedica pe noi să iubim România. Fiecare coleg de-al meu din Guvern, din Senat, din Camera Deputaţilor, din consiliile judeţene şi din primăriile României a făcut tot ce a fost posibil să construiască ceva, să susţină, să ajute, să contribuie la dezvoltarea ţării noastre. Pe plan legislativ, PSD a pus bazele unor proiecte mai mult decât necesare acestei ţări şi unei populaţii care poate nu ne înţelege în totalitate demersurile politice şi economice, dar care va fi beneficiară în integralitate a progresului economic, social şi cultural. România ar putea să cunoască o dezvoltare mai rapidă şi mai consistentă dacă inutilele lupte politice s-ar transforma într-o colaborare onestă a politicienilor. Niciunuia dintre membrii acestei Camere cetăţenii nu i-au cerut să îşi facă imagine prin atacuri şi critici şi cred că tuturor ni s-a dat un mandat să promovăm imaginea ţării noastre şi să ajutăm la dezvoltarea ei. Cum niciodată nu este prea târziu să te apuci de muncă, vă spun, dragi colegi, că noi, cei din PSD, vă aşteptăm să munciţi alături de noi, chiar dacă uneori aţi încercat să distrugeţi ceea ce noi am făcut. Deputat al PSD, Vâlcea, Eugen Neaţă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg. În continuare, domnul Daniel Gheorghe, de la PNL. Următorii, de la PSD... (Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe se îndreaptă spre tribună.) Numai puţin, Daniel! ...Viorel Stan, Silviu Nicu Macovei, Mirela Furtună, Alina Teiş, Vasile Cîtea, Elena Hărătău, de la PSD, au depus în scris. Doamna Luminiţa Jivan, dacă mai avem timp, citeşte, dacă nu, depune în scris. Vă rog, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Domnule preşedinte, Onorat auditoriu, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Voi prezenta, aşa, nişte concluzii după Centenarul Marii Uniri. Iată, s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, un eveniment aşteptat, mai mult sau mai puţin, de către unii sau de către alţii, şi începem să ne punem din nou nişte întrebări asupra proiecţiei de viitor a României. Acum 100 de ani, generaţia idealului naţional, din care făceau parte Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Take Ionescu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Nicolae Iorga, Barbu Delavrancea, chiar şi bătrânul Petre Carp şi mulţi alţi lideri ai românilor care au contribuit la Marea Unire, a ştiut să lupte până la capăt şi să ducă la împlinirea unui ideal istoric, un ideal multisecular al neamului românesc - reîntregirea naţională. Dar care este astăzi, la 100 de ani după Regele Ferdinand şi Regia Maria, obiectivul nostru de ţară? Cum arătăm noi, acum, în Centenarul Marii Uniri? Din păcate, arătăm mai curând ca o naţiune dezbinată, o naţiune împărţită, o naţiune fragmentată şi care se regăseşte tot mai greu în ceea ce înseamnă perspectiva unui proiect de ţară, unui obiectiv pe termen lung care să poată să poziţioneze România intern, dar mai ales internaţional. Acum 23 de ani, în întâlnirea de la Snagov s-a stabilit, ca prioritate naţională, integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO. Acest lucru s-a realizat de către reprezentanţii clasei politice, atât de dreapta, cât şi de stânga, indiferent de afiliere, până în anul 2007. Apoi, în contextul modernizării şi dezvoltării României, din păcate, considerăm că unul din marile eşecuri ale acestei perioade de aproape 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 îl reprezintă infrastructura şi dezvoltarea uman edilitar socio-economică a României, integrată ca o naţiune puternică, o naţiune care să poată avea un cuvânt de spus în Europa şi în lume. România de azi, aşa cum o vedem, poate să joace un rol important în lume. Poate să fie o forţă în Europa. Poate să aibă un cuvânt de spus peste tot în lume. Cred că e evident - principalul obiectiv naţional, astăzi, la 100 de ani de la clipa istorică a reîntregirii naţionale, îl reprezintă reîntregirea cu Republica Moldova. Republica Moldova este parte din România, face parte din trupul ţării unit cu România, cu Regatul României Regelui Ferdinand, acum 100 de ani, la 1918. Dar oare mai avem astăzi acei lideri precum Iorga, precum Averescu? Avem acei prieteni precum era generalul Berthelot? Avem acei vizionari precum Brătianu sau precum liderii religioşi Iuliu Hossu şi Miron Cristea? Sunt întrebări pe care trebuie să ni le punem şi întrebări care sunt esenţiale pentru noi şi pentru viitorul României. Evident, România trebuie să joace un rol în lume. România trebuie să treacă de acest prag al autosuficienţei şi al incapacităţii de a se dezvolta ca o naţiune demnă, ca o naţiune care îşi spune propriul său cuvânt, atât în ceea ce înseamnă politica sa naţională, cât şi în context european. România trebuie să înţeleagă că are o datorie istorică faţă de fraţii noştri din Basarabia, din Bucovina, din Timoc, de la sudul Dunării şi de peste tot în lume, risipiţi de o istorie grea şi tulbure. România nu are nevoie să devină un fel de factor de atragere a migranţilor din lumea întreagă. România nu are nevoie astăzi să devină o ţară pur şi simplu lăsată în bătaia vântului şi lăsată, aşa, la voia întâmplării. Aşadar, cred că politica naţională trebuie să fie fundamentată pe valori, pe principii şi pe direcţii de dezvoltare. Cred, de asemenea, că România de astăzi este moştenirea pe care o primim de la înaintaşii noştri, de la părinţii fondatori ai României Mari. Iar datoria noastră...
Florin Iordache Vă rog, finalizaţi, domnule coleg, aveţi 5 minute.
Andrei Daniel Gheorghe Datoria noastră e să facem bine pentru ţară, domnule Iordache.
Florin Iordache Am înţeles.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)
Florin Iordache Da. Vă mulţumesc şi eu, domnule coleg. Voci din sală : Bravo! Bravo! (Aplauze.)
Florin Iordache Da. Domnul Petru Movilă.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O zi bună, tuturor! Declaraţia politică se numeşte "Dă-le, Doamne, mintea cea de pe urmă!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ziua Naţională a României ne-a prins mai dezbinaţi ca niciodată. Cred că mai toţi am uitat că, în acest an Centenar, scopul nostru, al politicienilor, era să unim românii şi să facem toate demersurile necesare pentru a celebra aşa cum se cuvine spiritul strămoşilor noştri care au înfăptuit Marea Unire de la 1918. Din păcate, Iaşiul a fost unul dintre exemplele negative oferite de clasa politică actuală. Pentru că doi politicieni nu se suportă, iar noi, ieşenii, am fost obligaţi să sărbătorim Centenarul de două ori, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, la evenimente diferite, unul organizat de Primăria municipiului Iaşi şi unul organizat de Consiliul Judeţean. Tot pentru că cei doi - Mihai Chirica şi Maricel Popa - nu au capacitatea să se tolereze nici măcar atunci când este vorba despre cele mai importante proiecte ale judeţului Iaşi, avem, la acest moment, două proiecte pentru o sală de sport polivalentă; avem şi două comisii diferite pentru construcţia spitalului regional de urgenţă;. avem şi două proiecte distincte pentru construcţia unui parc industrial pe acelaşi amplasament. Acest joc de doi lei, al orgoliilor, ne costă mulţi bani. Pentru că sunt orbiţi de orgolii şi pentru că au devenit incapabili să vadă cât de absurdă a devenit lupta lor pentru putere, primarul Iaşiului şi preşedintele Consiliului Judeţean pun în pericol toate proiectele ieşenilor. Stimaţi colegi, dacă nici măcar nu au fost capabili să organizeze o singură sărbătoare a Centenarului, imaginaţi-vă ce se întâmplă cu proiectele Iaşiului! Niciunul dintre ei nu mai are nicio emoţie atunci când vine vorba despre pierderea câtorva zeci de milioane de euro pentru investiţii. Preferă să se ajungă la acest lucru, decât să pună mâna pe telefon şi să comunice instituţional între Primăria municipiului Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi. Ce fel de oameni aţi pus pe liste, stimaţi colegi de la PSD?! Pentru anul 2020, căutaţi măcar unii care să mimeze interesul pentru votanţii lor şi pentru comunitatea pe care o vor conduce! Este inadmisibil şi poate greu de crezut că s-a ajuns aici. Ieşenii au mai avut lideri locali care s-au aflat în opoziţie, dar niciunul nu a ajuns atât de jos şi niciunul nu a riscat atât de mult viitorul nostru. În această lună, a Centenarului şi a Crăciunului, poate dă Dumnezeu şi le vine mintea la cap! Sunt extraordinar de mulţi oameni care nu-şi doresc nimic altceva decât ca cele două instituţii să facă pace şi să înceapă să muncească în folosul ieşenilor. Tot mulţi suntem şi cei care putem veni în ajutorul Primăriei şi al Consiliului Judeţean. Împreună cu sprijinul parlamentarilor, proiectele judeţului Iaşi pot avea alţi sorţi de izbândă aici, la Bucureşti. Cred că, în definitiv, ieşenii ne cer mai multă minte şi muncă şi mai puţină ură şi dezbinare. Nu voi înceta niciodată să spun că trebuie să începem să ne facem treaba, să dăm mâna cu toţii şi să demonstrăm că ne merităm încrederea oferită de ieşeni. După mai bine de doi ani de mandat este momentul ca primarul municipiului Iaşi şi preşedintele Consiliului Judeţean să-şi bage minţile în cap şi să muncească pentru ieşeni! Vă mulţumesc. Petru Movilă, deputat al PMP de Iaşi.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule Movilă. În continuare, doamna Elvira Şarapatin. Doamna Şarapatin, Grupul PSD.
Elvira Şarapatin Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Din 2017, Ministerul Fondurilor Europene a lansat, prin Programul Operaţional Capital Uman, mai multe linii de finanţare pentru corelarea sistemului de învăţământ universitar cu piaţa muncii şi promovarea studiului universitar dual. Anul acesta, Ministerul Fondurilor Europene a semnat, împreună cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, un contract de 6,4 milioane de euro, pentru creşterea gradului de angajare a absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii. În cadrul acestui proiect vor fi conectate bazele de date ale facultăţilor cu cele privind angajaţii din România, pentru a avea un instrument de monitorizare a absolvenţilor. Guvernul PSD-ALDE stimulează angajatorii să creeze locuri de muncă pentru absolvenţii de studii superioare şi ucenici. În urma adoptării noii legislaţii în acest domeniu, fiecare angajator care încheie un contract de ucenicie beneficiază lunar de 1.125 de lei, pe perioada derulării acestuia. Înainte, suma primită era de 300 de lei/lună. În acelaşi timp, angajatorii care semnează contracte cu absolvenţii ciclului universitar, pentru efectuarea stagiului, primesc lunar 1.350 de lei, în timpul desfăşurării contractului. Înainte, aceştia beneficiau de o subvenţie de doar 750 de lei/lună. Un alt program este Bursa Profesională, prin care peste 80.000 de elevi din clasele IX-XI, care sunt în învăţământul profesional şi cel dual, sunt stimulaţi să-şi continue studiile, cu burse acordate din fonduri europene. Bursa este în valoare de 200 de lei şi se plăteşte tuturor elevilor, indiferent de veniturile părinţilor, dar în anumite condiţii de frecvenţă la cursuri. Suma totală alocată programului este de 83 de milioane de euro. De asemenea, prin Programul Operaţional Capital Uman, vor fi alocate fonduri de 63,72 de milioane de euro, pentru creşterea calităţii învăţământului profesional şi tehnic românesc. Concret, vor fi finanţate activităţi de creştere a calităţii şi de adaptare a ofertei educaţionale la cererea de calificări şi competenţe de pe piaţa muncii. În acest scop, vor fi organizate stagii de formare pentru profesorii din învăţământul profesional şi pentru întreg personalul implicat în instruirea elevilor. De asemenea, partenerii economici vor fi stimulaţi financiar, prin subvenţii, să se implice în formarea profesională iniţială. Li se va acorda sprijin financiar, în baza unor convenţii semnate între şcoală şi angajator, pentru cheltuielile realizate cu elevii. Vor fi puse la punct mecanisme de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic. Stagii de practică este altă măsură sprijinită din fonduri europene pentru programe de învăţare la locul de muncă. Tot pentru învăţământul superior, Ministerul Fondurilor Europene a lansat o serie de proiecte, în valoare totală de 155 de milioane de euro, pentru sprijinirea studenţilor defavorizaţi şi pentru doctoranzi în antreprenoriat, pentru corelarea ofertelor educaţionale cu piaţa muncii. Aşadar, se poate constata că, aşa cum am promis în Programul de guvernare, ne ţinem de cuvânt şi promovăm măsuri prin care să creştem numărul de locuri de muncă calificate şi bine plătite. Mulţumesc. Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin. (Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
Costel Alexe "Un guvern exilat în propria ţară!" Nici bine nu a trecut sărbătoarea românilor, Centenarul Marii Uniri, nici bine nu s-au stins ecourile declaraţiilor antieuropene ale ministrului Teodorovici, cel care dorea restricţionarea dreptului la muncă al românilor, că iată, sarabanda atacurilor antijustiţie s-a pus în funcţiune şi, zi de zi, câte un soldat disciplinat din camarila lui Liviu Dragnea lansează în spaţiul public ipoteza amnistiei şi graţierii! Aş vrea astăzi să reflectăm la spusele lui Darius Vâlcov, consilierul prim-ministrului României, cel care conduce, fără a avea acest drept, şedinţele de Guvern în lipsa marionetei Dăncilă şi cel care dictează politica economică a ţării. Acest individ, condamnat la 8 ani de închisoare, se visează în cărţile de istorie ale românilor şi batjocoreşte în spaţiul public, fără pic de ruşine, zecile de mii de români care de peste un an ies constant în stradă: "Haideţi să-i ocolim, să-i sărim, să trecem pe lângă ei, pentru că sunt un fir de praf, un firicel mic de praf în drumul nostru spre a cuceri istoria pe care o merităm!" - este afirmaţia lui Darius Vâlcov, care a stârnit valuri de repulsie în societatea românească. Aşa cum era de aşteptat, demersul lui Darius Vâlcov nu a fost singular, în corul susţinătorilor unei ordonanţe pentru aministie şi graţiere, intrând, rând pe rând, parlamentari şi lideri ai PSD, certaţi cu legea: senatorul Liviu Pop, deputatul mitralieră, Cătălin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui - Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ - Ionel Arsene, fiind prima linie a amnistiabililor! Milioane de români au emigrat şi am ajuns, după Siria, ţara cu cea mai numeroasă diasporă, tocmai pentru că astfel de specimene au confiscat instituţiile statului, au prăduit judeţele pe care le-au condus şi acum caută cu disperare să scape de lege. A respecta Constituţia României, a respecta legile ţării nu este nazism, domnilor, este o obligaţie pe care o are orice român! Aşa funcţionează orice ţară democratică şi aşa se construieşte o naţiune, pe principii sănătoase! Istoria pe care o merită Vâlcov, Dragnea şi gaşca tuturor condamnaţilor penal este închisoarea. Istoria pe care o merită, Vâlcov, Dragnea şi gaşca tuturor infractorilor, este să îşi ispăşească pedepsele în spatele gratiilor, nu să ne sfideze de la televizor, dând lecţii de morală şi comportament civic. Istoria pe care românii o vor reţine este că, pentru 4 ani, 2016-2020, România a traversat cea mai neagră perioadă postcomunism, un regim în care poporul român s-a luptat 4 ani cu infractorii care aveau o singură obsesie, acapararea instituţiilor statului şi distrugerea justiţiei. Să fie clar, România penalilor nu este România noastră! Nu este România mea, nu este România celor care au plecat din satele şi oraşele noastre la muncă în străinătate, lăsând cu greu familia acasă. România cinstită este cea care a muncit din greu pentru puţinul pe care îl are şi nu s-a înfruptat din banul public asemenea multor politicieni care ne dau lecţii la televizor. Istoria reală va consemna că Guvernele impuse de Liviu Dragnea sunt o ruşine naţională şi fiecare român de bună-credinţă îi urăşte şi îi huleşte, fie că merg la Alba Iulia, fie la Iaşi, Focşani, Suceava sau Bucureşti. Realitatea este că acest Guvern PSD este în exil în propria ţară, pentru că nu reprezintă interesele românilor, ci slujeşte exclusiv intereselor lui Liviu Dragnea. Stimaţi colegi parlamentari ai PSD, vă reprezintă cu adevărat aceşti indivizi certaţi cu legea? Stimaţi colegi parlamentari ai PSD, vă reprezintă aceste declaraţii, acum, când, în sfârşit, suntem parte a familiei europene, obiectiv atins cu mari jertfe ale înaintaşilor noştri, acum, când am aniversat 100 de ani de la făurirea Marii Uniri? Delimitaţi-vă de aceste declaraţii, delimitaţi-vă de aceşti oameni care pătează reputaţia României pe plan extern şi distrug economia ţării în plan intern! Arătaţi că nimeni nu e mai presus de lege, nici măcar gaşca lui Liviu Dragnea!
Alina Teiş "Ziua Constituţiei României" În fiecare an, pe data de 8 decembrie, sărbătorim Ziua Legii fundamentale a statului român, legea care reglementează principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale, legea fără de care un stat n-ar putea funcţiona. Pe 8 decembrie sărbătorim Ziua Constituţiei României. Din anul 1866 şi până în prezent, statul român a cunoscut şapte constituţii distincte. Vorbim, în primul rând, despre Constituţia din 1866, scrisă după model belgian. Aceasta reprezintă prima mare realizare a Principelui Carol I. Constituţia a suferit modificări, după recunoaşterea Independenţei României, în 1879, dar şi în 1884, după ce a fost proclamat Regatul României. Marea Unire din 1918 a impus realizarea unei noi Constituţii, cea din 1923, care a funcţionat în perioada interbelică, până în 1938. Prin aceasta, România era definită ca fiind monarhie constituţională, stat naţional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. În timpul regimului comunist, instalat după abdicarea Regelui Mihai, au existat trei constituţii: cea din 1948, prin care România devine Republica Populară Română; a doua constituţie comunistă este cea din 1952, prin care se produc modificări importante administrative; iar Constituţia din 1965 reprezintă o desprindere importantă de blocul sovietic, iar odată cu revizuirea din 1974, se instituie funcţia de preşedinte al ţării. Constituţia României, prima după Revoluţia din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă, la data de 21 noiembrie 1991, şi aprobată prin referendumul naţional desfăşurat în 8 decembrie, acelaşi an, cu o majoritate semnificativă. Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 - 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003. Ziua Constituţiei României se sărbătoreşte de 23 de ani. Pe 13 noiembrie 1995, a fost adoptată Propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei Constituţiei României" pentru data de 8 decembrie. De Ziua Constituţiei României, ne gândim la cât de important este să respectăm acest act fundamental. Chiar art. 16 al Constituţiei stipulează că "nimeni nu este mai presus de lege." Toţi suntem egali în faţa legii şi a autorităţilor publice. Este important să te simţi egal, să trăieşti într-o ţară liberă, să-ţi fie respectate drepturile şi libertăţile!
Constantin Avram Am participat la festivităţile prilejuite de Centenarul Marii Uniri, la nivel local, în municipiul Bacău, prin depunerea de coroane în memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial din 1917, dar şi la parada militară care a încheiat aceste festivităţi. Cu această ocazie, am remarcat comportamentul exemplar al tuturor liderilor politici judeţeni, deschişi la comunicare directă, feţele luminate şi relaxate ale acestora, marcate totuşi de temperatura scăzută înregistrată, dar pline de respectul cuvenit unui astfel de moment, unic în felul lui. Am urmărit în reluare pe posturile de televiziune, principalele momente ale marcării Centenarului Marii Uniri în Bucureşti - la Arcul de Triumf, dar şi festivităţile de la Alba Iulia, capitala unirii românilor - şi am remarcat atmosfera încordată, lipsită de respectul cuvenit acestui moment, gesturi nepotrivite ale preşedintelui României, însoţite de vociferări ironice sau huiduieli pe alături. Cui erau adresate, nu mai are nicio importanţă, pentru că, la una dintre emisiunile dedicate acestui eveniment, realizatorul ei se întreba şi întreba retoric: "Ce-i lipseşte României la 100 de ani de la Marea Unire?" Observând contrastul extraordinar dintre atmosfera destinsă şi plină de respect la festivităţile locale şi atmosfera rezervată, plină de încordare, cu priviri ironice şi pline de ură uneori, la festivităţile cu prezenţă a liderilor politici naţionali, încerc eu un oarecare răspuns. Trăiesc sentimentul şi convingerea că României îi lipseşte iubirea, îi lipseşte solidaritatea, dar îi lipseşte şi unitatea. Îi lipseşte iubirea, pentru că unora dintre români le este ruşine să recunoască că sunt patrioţi, le este ruşine să spună că sunt români, că ţara noastră nu mai are ce să le ofere, denigrând ţara pe la porţile Europei. Îi lipseşte solidaritatea, pentru că noi românii am uitat, se pare, să ne ajutăm între noi, să ne sprijinim la nevoie, să ne înţelegem între noi, să ne răbdăm unii pe alţii, să ne ascultăm şi să trăim în credinţa noastră străbună. Îi lipseşte unitatea, pentru că, niciun om care nu poate iubi nu poate fi solidar cu alţii, nu poate fi alăturat altora la necaz, adică, nu poate trăi frumosul sentiment al unităţii de neam şi ţară! Amară concluzie..., amară trăire a vremurilor..., amară inimă a românilor dezbinaţi în anul Centenar, iar când fraţii luptă împotriva fraţilor, naţiunea nu este pe drumul cel bun! Câtă vreme, în spaţiul public se aduc ştiri preponderent cu conotaţie negativă şi promovarea a tot ce este rău în societatea românească, să nu ne mai mire faptul că media germană, Canalul TV ZDF şi Agenţia germană de ştiri DPA, au difuzat ştirea că "România a aniversat 100 de ani de la anexarea Ardealului!" Iată un motiv serios care justifică creşterea vizibilă a curentului eurosceptic în ţara noastră. Iată de ce unii români au convingerea că suntem consideraţi cetăţeni europeni de mâna a doua şi numai atât timp cât rămânem ca ţară, o excelentă piaţă de desfacere şi un bun furnizor de forţă de muncă ieftină şi înalt calificată. Ce mai este de spus...?! Aproape nimic, în timp ce foarte aproape de graniţele noastre, conflictul ruso-ucrainean escaladează periculos!
Bogdan-Iulian Huţucă "PSD accelerează viteza discursului antieuropean" Libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu fundamental înscris la art. 45 din Tratatul instituind Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, libera circulaţie a lucrătorilor se aplică, în termeni generali, şi ţărilor din Spaţiul Economic European - Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Domnul Teodorovici nu cred că nu ştie aceste lucruri, atunci când susţine că muncitorilor europeni trebuie să li se limiteze drepturile de a lucra în alte ţări, deci, inclusiv, românilor. Şi, totuşi, domnul Orlando Teodorovici este ministru în funcţie în Guvernul României şi nu ţine cont nici de principiile fundamentale ale Uniunii Europene, nici de tratatele aflate în vigoare la nivelul UE! Cu alte cuvinte, actualul ministru al finanţelor vrea să arunce la gunoi drepturile cetăţenilor europeni şi, implicit, ale românilor, în privinţa liberei circulaţii a lucrătorilor, şi să ne întoarcă în perioada de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană! Este foarte clar că acest tip de discurs al unui ministru PSD al Guvernului Dăncilă este mai mult decât inacceptabil, fiind în mod indubitabil unul antieuropean, care aduce imense prejudicii, atât românilor din diaspora, cât şi României, în ansamblu, ţinând cont de faptul că ţara noastră este membră a Uniunii Europene, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi celelalte state membre! În plus, un astfel de discurs, prin care un ministru al Guvernului României solicită îngrădirea unor drepturi de bază ale cetăţenilor europeni, este în măsură să-i deranjeze chiar foarte tare pe toţi cetăţenii celorlalte state europene, în contextul în care unii dintre ei beneficiază de acest drept al liberei circulaţii a lucrătorilor în toate statele europene de mult mai multă vreme decât noi, românii, şi nu îşi doresc, sub nicio formă, să le fie îngrădit un astfel de drept vital, cum niciun român nu-şi poate dori o astfel de restricţie aberantă! Pur şi simplu devine din ce în ce mai evident faptul că PSD, prin liderii săi, începând cu domnul Dragnea şi terminând cu ministrul Teodorovici, încearcă, pe zi ce trece, să ne îndepărteze de Europa, să ne scoată în cele din urmă din Uniunea Europeană, pentru a putea instaura astfel legea bunului plac al şefului Unic Dragnea şi ţinerea în captivitate a democraţiei româneşti şi a românilor!
Marius-Constantin Budăi "Investiţiile, prioritatea PSD-ALDE în 2019-2020" În 2019, produsul intern brut al României ajunge la 1.000 de miliarde de lei. Atingerea bornei de 1.000 de miliarde de lei, în 2019, şi dublarea Produsului Intern Brut, în 2020, faţă de cel din 2011, reprezintă baza realizării unor bugete care să permită continuarea creşterii economice, bazată în special pe investiţii, în următorii doi ani. Strategia Guvernului actual este radical diferită faţă de precedentele care creşteau veniturile la buget, prin creşterea taxelor. Spre deosebire de acestea, Guvernul actual, PSD-ALDE, creşte veniturile la buget prin creşterea PIB, ca rezultat al măsurilor de stimulare a creşterii economice. Astfel, deşi ca procent din PIB sumele colectate sunt mai mici decât în trecut, în valoare exactă, în acest an, s-au colectat cele mai mari sume la buget din toate timpurile. PSD şi-a stabilit ca prioritate, în Programul de guvernare, măsuri care să determine întoarcerea românilor plecaţi să muncească în străinătate. Sunt zeci de mii de români plecaţi din ţară pentru salarii mai bune, motiv pentru care este nevoie de majorarea veniturilor din toate domeniile de activitate. Prin declararea construcţiilor ca domeniu prioritar pentru următorii 10 ani, Guvernul va elimina taxele pe muncă pentru angajatori, iar pentru angajat va stabili un salariul minim net lunar care să depăşească echivalentul în lei a 500 de euro. Toate măsurile cuprinse în acordul dintre Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii vor conduce în următorii doi ani la creşterea investiţiilor în acest sector economic: mecanism de sprijin şi subvenţionare pentru producţia internă de materiale de construcţii, măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru, Legea Casei sociale a constructorilor în forma reactualizată, perfecţionarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi certificarea profesională. În urmă cu câteva luni, am adoptat în Guvern şi în Parlament noile cadre legislative pentru simplificarea Legii achiziţiilor publice şi pentru realizarea parteneriatelor public-private. Este pentru prima dată când avem o legislaţie clară, simplă, care poate să conducă la realizarea eficientă a proiectelor de infrastructură, în termene normale. În noua formulă legislativă a achiziţiilor publice, se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele, se descurajează contestaţiile abuzive şi se clarifică atribuţiile instituţionale care frânau sau chiar blocau investiţiile publice. De asemenea, Legea parteneriatului public-privat asigură o mult mai mare operativitate în execuţia proiectului, se diminuează drastic birocraţia şi se reduc termenele de execuţie. Aşadar, avem toate premisele pentru creşterea nivelului investiţiilor publice şi private în următoarea perioadă. La începutul anului, Guvernul anunţa că investiţiile vor deveni motor al dezvoltării. Acum, statistica primelor 10 luni trecute din acest an arată că investiţiile şi cheltuielile de capital sunt cele mai mari din ultimii 5 ani. Cheltuielile de capital au crescut cu 75% în primele 10 luni din 2018, comparativ cu anul trecut, şi au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani. În valoare nominală, totalul cheltuielilor de capital se ridică la 15,8 miliarde de lei, în preţurile curente, şi reprezintă 1,67% din PIB, cel mai consistent procent din ultimii 5 ani. Este proba de netăgăduit a respectării angajamentelor de a face din investiţii pilon de creştere şi dezvoltare, ştiut fiind că aceste cheltuieli de capital reprezintă suma alocărilor bugetare din bugetul general consolidat cu lucrări. În ceea ce priveşte situaţia celor două domenii declarate prioritare de actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE, educaţia şi sănătatea, ne-am respectat promisiunile. În domeniul sanitar, culegem rezultatele implementării angajamentelor din Programul de guvernare, referitoare la majorarea salariilor medicilor, care au primit, într-o singură tranşă, măririle salariale prevăzute pentru următorii 3 ani. Numărul cererilor depuse de medici pentru a profesa în afara ţării a scăzut aproape la jumătate, potrivit unor date centralizate până în luna august, şi a crescut numărul solicitărilor de a reveni în România. Este evident că nu numai creşterea salariilor medicilor, care au ajuns la un nivel comparabil cu cel european, au contat, ci şi investiţiile prin care a fost achiziţionată aparatura medicală de ultimă generaţie şi proiectele de reabilitare a unităţilor medicale. Cu siguranţă, implementarea tuturor prevederilor din Programul de guvernare, în domeniul medical, va stopa definitiv fenomenul migrării în rândul medicilor şi va readuce încrederea românilor în sistemul medical românesc. De la 1 decembrie, salariile personalului didactic de predare din învăţământ au crescut cu 10%, conform Programului de guvernare şi a Legii salarizării unice. Este încă o confirmare a bunei guvernări, care nu doar că asigură banii pentru salariile şi pensiile românilor, dar reuşeşte să ofere şi majorările promise. Toate rezultatele economice arată că România merge bine cu PSD la guvernare. Deci, trebuie să fim uniţi pentru a asigura stabilitatea guvernării. Încep să se vadă roadele concrete ale guvernării - o îmbunătăţire semnificativă a veniturilor populaţiei, simplificarea legislaţiei în domeniul investiţiilor, debirocratizarea administraţiei publice, deblocarea programelor europene, creşterea investiţiilor. Am reuşit şi am fost votaţi de oameni pentru că am fost uniţi, şi aşa trebuie să rămânem şi de acum înainte!
Cătălin Cristache "Gălăţenii îngheaţă în propriile case. Apel către Guvern: Faceţi ceva, nu lăsaţi oamenii să moară de frig!" Situaţia din municipiul Galaţi a devenit cu adevărat dramatică. Mii de apartamente din oraş, 7 şcoli şi câteva instituţii publice au rămas fără căldură, după ce primarul PSD, Ionuţ Pucheanu, a decis închiderea sistemului centralizat de încălzire gestionat de compania municipală Calorgal. Motivul principal al acestei hotărâri iresponsabile ţine de pierderile uriaşe ale respectivei companii şi de lipsa resurselor pentru plata subvenţiei la căldură. Sunt primul care a susţinut nevoia desfiinţării Societăţii Calorgal. Dar este absolut necugetat să iei o astfel de decizie cu mai puţin de o lună înainte de începerea sezonului rece şi mai ales fără să le oferi oamenilor o alternativă reală şi viabilă. Primarul Pucheanu a iniţiat o hotărâre a Consiliului local, prin care se acordă 3.000 de lei pentru achiziţionarea şi montarea unor centrale termice de apartament. Problema majoră este că peste 7.000 de cereri stau nesoluţionate, iar administraţia publică locală din Galaţi nu oferă nicio explicaţie pentru acest blocaj. Dacă nu sunt bani pentru centrale, atunci normal ar fi să dea drumul la căldură. Nu desfiinţezi încălzirea centralizată de pe o zi pe alta, promiţând că oferi sprijin financiar pentru rezolvarea problemei, iar apoi dai din umeri că nu sunt bani. De asemenea, Primăria Galaţi a promis că fostele puncte termice vor fi transformate în centrale de cartier. De aceste promisiuni s-a ales praful! Până la acest moment, doar o singură astfel de centrală funcţionează şi aceasta deserveşte un singur bloc. Judeţul Galaţi este unul dintre cele mai văduvite judeţe ale ţării, atunci când vine vorba despre investiţii. Clanul PSD, patronat de Dan Nica şi Viorel Ştefan, a făcut tot posibilul să menţină această zonă în sărăcie şi subdezvoltare, pentru a putea cumpăra la sfârşit voturi. Problemă mai mare decât încălzirea în această iarnă nu a existat până acum. Înţelegem că nu se doreşte realizarea de drumuri, dotarea spitalelor şi modernizarea şcolilor, dar nu se poate ca gălăţenii să fie condamnaţi să îngheţe în propriile case. Fac un apel la premierul Viorica Dăncilă, să pună acest subiect pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de Guvern şi să se aloce bani din fondul de rezervă guvernamental pentru rezolvarea problemei Galaţiului. În anul Centenar, nu se poate ca oamenii să fie condamnaţi să moară de frig. Doamnă prim-ministru, întrebaţi-l pe vicepremierul Viorel Ştefan despre situaţia din oraş şi luaţi măsuri urgente! Dacă nu, veţi avea pe conştiinţă orice gălăţean care moare de frig în această iarnă. Să nu ne spuneţi apoi că nu ştiaţi de această problemă! Domnule preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, fac un apel şi la dumneavoastră, să-l chemaţi la Bucureşti pe subordonatul dumneavoastră politic, primarul Ionuţ Pucheanu, şi să-i băgaţi minţile în cap. Aşa nu se mai poate!
Ion-Marcel Ciolacu Declaraţia mea politică de astăzi se referă la cel mai important eveniment din istoria noastră recentă, aniversarea Centenarului Marii Uniri. Împlinirea acestui ideal naţional a fost expresia unei întregi naţiuni, dar acest moment nu ar fi fost posibil fără o extraordinară unitate şi solidaritate în jurul valorilor pe care s-a întemeiat ţara noastră. De atunci, la fel ca la 1 decembrie 1918, românii au demonstrat că în momentele grele au avut întotdeauna puterea să fie deasupra vremurilor şi să îşi impună voinţa supremă. Marea Unire de la 1918, câştigarea libertăţii în 1989 sau aderarea la Uniunea Europeană şi NATO sunt exemple ale unor deziderate naţionale împlinite datorită solidarităţii, unităţii şi perseverenţei acestui popor. Acesta este spiritul care ne va determina să facem încă o dată ceea ce este necesar pentru a fi mai aproape de România pe care vrem să o lăsăm copiilor noştri - o ţară mai bună, mai prosperă şi mai puternică. Trebuie să avem forţa de a crede în continuare în noi şi în capacitatea noastră de a schimba lucrurile. Depinde doar de noi şi de seriozitatea cu care ne vom urma idealurile! Şi în îndeplinirea acestui deziderat, să avem mereu în minte un răspuns la întrebarea - de ce iubim România? De cele mai multe ori, când suntem întrebaţi acest lucru, primul gând este să vorbim despre locurile şi oamenii minunaţi de aici, despre tradiţiile noastre unice, despre mâncarea noastră specială sau despre personalităţile cu care ne mândrim peste tot în lume. Dar, pe lângă toate acestea, cred că mai este ceva - patriotismul trebuie să însemne şi loialitatea totală faţă de idealurile noastre ca naţiune. Acum 100 de ani, românii au demonstrat că împotriva tuturor greutăţilor şi piedicilor au reuşit să împlinească aceste idealuri şi să ne unească pe toţi într-o singură ţară. Ţara pe care ei ne-au dăruit-o atunci trebuie să o ducem noi astăzi mai departe. Este cel mai onest mod de a cinsti acest Centenar, sacrificiile şi jertfele tuturor celor care au contribuit la îndeplinirea acestui ideal, dar şi promisiunea pe care o facem copiilor noştri, că vor avea parte de un viitor mai bun aici, acasă. Trebuie să învăţăm de la înaintaşii noştri, că istoria nu îi răsplăteşte decât pe cei care au curaj şi perseverează. În atingerea idealurilor noastre, ca naţiune, nu avem timp să ne pară rău, nu avem timp să ne plângem, ci doar să continuăm să îndrăznim, să sperăm şi să acţionăm. Şi atunci, împreună, vom reuşi! După aproape un secol, trebuie să avem forţa de a crede în continuare în noi şi în capacitatea de a construi o ţară mai puternică şi mai prosperă, la fel cum şi-au dorit şi înaintaşii noştri. Cred în forţa solidarităţii şi unităţii naţionale şi sunt convins că avem înţelepciunea de a fi uniţi în jurul unui proiect naţional, care să ne inspire zi de zi. La mulţi ani, România! La mulţi ani, tuturor românilor!
Vasile Cîtea "România unită!" Sfârşitul de an 2018 a adus cu sine şi aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire de la 1918. A fost un secol de frământări, în care şi-a făcut loc încă o conflagraţie mondială şi mai violentă decât Marele Război, după care a venit epoca României comuniste, atât cu realizări, dar şi cu multe nerealizări şi durere. A urmat Revoluţia de la 1989 şi apoi peste 25 de ani de tranziţie grea, în care am încercat să fundamentăm un pluralism politic stabil, alături de afirmarea ansamblului drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. După 100 de ani de la Unirea tuturor teritoriilor româneşti într-un singur stat, găsim o Românie vânată de personaje iresponsabile, pentru care interesul propriu primează interesului colectiv. Acum 100 de ani, România a asistat la un consens politic şi social care i-a permis să obţină de facto unirea teritoriilor, în decembrie 1918, dar şi recunoaşterea în drept a acestei situaţii de fapt un an mai târziu, în 1919, procesul ratificării unirii fiind terminat în anul 1920. Din păcate, în ziua de azi asistăm la o ofensivă dusă pe toate planurile, pentru ca dezbinarea din societate să se adâncească şi să aducă cu sine, în locul stării de pace socială, o stare de nelinişte şi conflict social. În acest moment, sunt mai multe Românii - o Românie a celor trecuţi de vârsta tinereţii, care au pus umărul la desăvârşirea acestei ţări ca stat unitar; avem o altă Românie a celor tineri care caută să se afirme şi să îşi găsească locul în societatea noastră; avem o Românie a celor din ţară, după cum avem o Românie a diasporei; avem o Românie a celor care lucrează în sectorul bugetar, după cum avem o Românie a celor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul privat. Avem o Românie a simpatizanţilor de stânga, după cum avem şi o Românie a celor care împărtăşesc valorile dreptei, dar şi o Românie a celor care îşi fac un mod de a fi din critică şi răzvrătire. Avem mai multe Românii, când, în mod normal, ar fi trebuit să avem o singură Românie, în care să îşi găsească rostul şi tinerii, şi vârstnicii, şi bugetarii, şi cei care lucrează în sectorul privat, şi cei din ţară, şi cei din afara ţării, şi cei care împărtăşesc valori de stânga, şi cei care împărtăşesc valori de dreapta. Iar pentru acest deziderat nu ne trebuie exemple străine, nu trebuie să cercetăm situaţii de fapt de la marile cancelarii europene, nu avem nevoie de consultanţi străini sau de sociologi de la marile universităţi europene, când noi avem exemplul la noi acasă, încă de acum 100 de ani, când românii au dat mână cu mână şi au reuşit un lucru cu totul deosebit, o Românie unită, o Românie pe care nici interesele vremii nicio altă putere străină a respectivei epoci nu au reuşit să o zdruncine. Avem nevoie de o Românie unită şi de pace socială ! Cine s-ar fi gândit, acum 100 de ani, că România va ajunge să conducă tot continentul european? Tocmai pentru acest lucru, dragi colegi şi dragi români, avem nevoie de o Românie unită, care să îşi ducă la bun sfârşit şi cu cinste mandatul încredinţat!
Corneliu Olar "S-a ales praful de Programul de guvernare al PSD-ALDE!" Au trecut doi ani de când coaliţia PSD-ALDE i-a păcălit pe români cu promisiuni privind râuri de lapte şi miere care se vor revărsa peste România, dacă ei vor fi aleşi. Românii i-au crezut, iar acum, când văd ceea ce s-a ales de promisiunile făcute, regretă cu toţii. Au promis salarii uriaşe în sectorul bugetar, însă ceea ce au dat cu o mână, au luat cu două mâini, prin transferul contribuţiilor în sarcina angajatului. Aşadar, ca să citez din Liviu Dragnea, salariul a crescut, dar venitul din mâna angajatului a scăzut. Au promis că dau pensii mai mari celor peste 5 milioane de vârtnici, că dublează sau triplează sumele aduse de poştaş. Nu au dat nici când au promis şi nici cât au promis! Mai mult decât atât, nici măcar legea în vigoare nu au respectat-o, majorând punctul de pensie din iulie şi septembrie, nu de la 1 ianuarie, aşa cum scrie în lege. Au promis o viaţă mai ieftină şi mai uşoară pentru toţi, însă constatăm acum că facturile la utilităţi sunt mai mari cu peste 20%, lemnul pentru foc are preţul dublat, iar alimentele de bază au devenit mai scumpe ca în marile capitale din Uniunea Europeană. Au promis mii de şcoli şi grădiniţe noi, pe care să le construiască de la zero. În realitate, PSD-ALDE închide şcoli şi dă afară mii de profesori, iar salariile dascălilor au rămas la coada Legii salarizării. Au promis 9 spitale mari, cu mii de paturi, din care 8 regionale, ca să nu mai meargă pacientul tocmai la Bucureşti, unde mai sunt spitale bune şi medici. Banii erau asiguraţi de Uniunea Europeană, terenurile erau deja date de primării, numai că nu a avut cine să "moaie posmagii". Au promis că vor aduce înapoi pe tinerii plecaţi la muncă în străinătate, că le vor asigura acasă, în România, locuri de muncă plătite ca în Occident. Dimpotrivă, Guvernul a ajuns să atace drepturile românilor plecaţi la muncă în străinătate, punând în pericol soarta a milioane de familii care depind de banii trimişi acasă. Nu vreau să mai enumăr lungul şir de minciuni pe care şi le-a asumat Liviu Dragnea în anul 2016, atunci când zâmbea şmechereşte şi spunea că numai el ştie programul de guvernare "din scoarţă în scoarţă". Tot Dragnea spunea că Programul de guvernare este lege şi dacă nu îl respectă, atunci Guvernul trebuie să plece. Dacă ar avea o minimă onoare, Dragnea ar trebui să se ruşineze şi ar trebui să recunoască faptul că i-a păcălit pe români. Despre demiterea Guvernului, o să ne ocupăm noi, liberalii, iar la moţiunea de cenzură din această lună, parlamentarii de bună-credinţă au şansa să-şi spele ruşinea, votând pentru demiterea Vioricăi Dăncilă.
Cristina Burciu "Noua Lege a pensiilor, o reparaţie morală şi financiară necesară vârstnicilor noştri" Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, elaborat de Executiv, a fost adoptat săptămâna trecută de Senat, urmând să fie dezbătut acum în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor, şi de plen, ca For legislativ. Noua Lege a pensiilor reformează din temelii acest sector deosebit de important şi elimină inechităţile şi discriminările existente până acum în ceea ce priveşte retribuirea vârstnicilor noştri. Este o lege de o importanţă considerabilă, nu doar pentru pensionari, ci pentru întreaga societate românească. Proiectul vizează, în primul rând, majorarea pensiilor pentru toate categoriile de pensionari, în mod etapizat, începând cu anul viitor. Astfel, valoarea punctului de pensie va fi actualizată la 1.265 de lei, în 2019, 1.775 de lei, în 2020, şi 1.875 de lei, în 2021. Noua valoare a punctului de referinţă a pensiei va fi de 75 de lei, urmând ca din anul 2022 acesta să se indexeze anual cu rata inflaţiei. Proiectul de lege privind sistemul public de pensii prevede, în mod indiscutabil, că nicio pensie aflată în prezent în plată nu va putea să fie diminuată. Dacă după recalculare vor exista situaţii în care anumite pensii vor rezulta în sume mai mici, vor fi păstrate pensiile iniţiale. Totodată, tot ca element de noutate, legea va ţine seama de mai multe venituri neintroduse până acum în cuantumul pensiilor, precum creşterea cu 10% aferentă sporurilor, acordului global şi a altor drepturi de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii de-a lungul stagiilor de cotizare. În plus, masterul şi doctoratul se introduc în noua lege ca perioade luate în considerare la calculul pensiilor, acesta adăugându-se facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia aflată acum în vigoare. Vor fi perpetuate cele patru categorii de pensii de până acum, respectiv, de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate şi de urmaş, şi nu vor fi operate modificări în ceea ce priveşte vârsta standard de pensionare, stagiul minim şi stagiul complet de cotizare. Îmi exprim încrederea că noua Lege a pensiilor va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor, iar apoi va fi promulgată cât mai repede, pentru ca pensionarii români să poată beneficia de la începutul anului viitor de majorările prevăzute în actul normativ.
Dănuţ Bica "Fără investiţii, România rămâne campioana europeană a oamenilor morţi cu zile!" România se menţine, în continuare, pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea infantilă, pentru că maternităţile de la noi reprezintă pericole publice pentru nou-născuţi. România conduce detaşat în topul european al deceselor produse ca urmare a accidentelor rutiere, pentru că drumurile ţării sunt adevărate capcane pentru conducătorii auto, iar autostrăzile se construiesc cu viteza melcului sau nu se construiesc deloc. România conduce şi în clasamentul deceselor evitabile produse în spitale din cauza stării precare în care se găsesc cele mai multe dintre acestea, a lipsei aparaturii tehnice moderne şi a penuriei de medicamente. România se situează pe primele locuri şi la numărul accidentelor de muncă stupide, cauzate de utilajele uzate fizic sau moral şi de lipsa banilor pentru înlocuirea acestora. Această stare de fapt ar fi de neacceptat în oricare dintre statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Din păcate, la noi guvernanţii o consideră normală! De peste 7 ani, România înregistrează statistic o creştere economică semnificativă, care se situează printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Logica minimă şi bunul-simţ ne spun că, într-un context economic favorabil, Guvernul ar fi trebuit să aloce banii necesari modernizării spitalelor, renovarea şcolilor şi construcţia de drumuri rapide, autostrăzi şi căi ferate moderne şi sigure pentru viaţa oamenilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, deşi PSD, partidul care a condus ţara în ultimii 7 ani, a promis constant construcţia a mii de kilometri de autostrăzi, construcţia sau modernizarea a mii de şcoli şi grădiniţe sau construcţia, reabilitarea şi dotarea cu echipamente moderne a nu ştiu câte spitale la nivel naţional. Acum, când tragem linie, ce constatăm? Realizarea celor mai necesare autostrăzi, Piteşti-Sibiu, Iaşi-Târgu Mureş sau Piteşti-Craiova, a fost amânată constant, iar astăzi se găseşte tot în faza de dorinţă. Cele 8 spitale regionale făgăduite mai întâi s-au redus la 3, pentru ca în final să nu fie început niciunul. Din peste 2.500 de şcoli şi grădiniţe promise, abia dacă s-a dat cu var prin câteva sute, însă şi aceste realizări se datorează autorităţilor publice locale, nu Guvernului. Căile ferate se deteriorează pe zi ce trece, iar gările, unele dintre ele monumente ale patrimoniului arhitectonic naţional, au ajuns, una câte una, adevărate ruine. Ştim că bugetul de stat a fost ciuruit prin deciziile economice eronate adoptate de cele 3 Guverne PSD-ALDE şi, oricât s-ar strădui, cei care ne conduc nu mai au de unde să găsească nici măcar ceva mărunţiş pentru realizarea celor mai importante investiţii necesare României. Mai ştim că bugetul naţional a fost transformat în ultimii doi ani în puşculiţa domnului Dragnea, din care acesta, la negocierile în cadrul CEx al PSD, scoate sumele necesare pentru a cumpăra bunăvoinţa baronilor locali, amânându-şi astfel debarcarea de la conducerea partidului. România se află astăzi în situaţia în care cele mai multe dintre investiţiile necesare în sănătate, educaţie, transporturi sau pentru modernizarea sistemelor de utilităţi publice ar putea să fie finanţate din sumele uriaşe pe care ni le pune la dispoziţie Uniunea Europeană, prin fondurile structurale aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Poate ne explică şi nouă conducătorii PSD şi ALDE, de ce modernizarea României, prin absorbţia fondurilor europene gratuite, nu se află între priorităţile guvernării lor. Noi ştim că marii lideri ai celor două partide nu-şi trimit copiii la şcoli din România, să vadă cum arată pereţii, toaletele şi dotările acestora. Ştim de asemenea cum aceştia fug din ţară şi se tratează prin clinici cu ştaif din străinătate, atunci când au probleme de sănătate. Rudele lor nu se internează în maternităţile ucigaşe din România, ci le preferă pe cele curate şi bine dotate din Occident. Ei merg cu girofarul şi până la supermarket, aşa că nu-i deranjează prea tare că pe Dealul Negru sau pe Valea Oltului viteza medie de deplasare este de maximum 40 km/h, iar săptămânal mor oameni nevinovaţi în accidente rutiere. Nu voi cere şefilor PSD şi ALDE ceea ce ştiu că nu sunt nici capabili şi nici interesaţi să facă, adică să schimbe faţa României, prin realizarea de investiţii. Ei au un singur obiectiv, albirea corupţilor, prin amnistie şi graţiere. Chiar dacă am avut creştere economică şi am putea beneficia de peste 40 de miliarde de euro pentru a finanţa investiţii din fonduri europene, atât timp cât la Palatul Victoria se va menţine această guvernare, România va rămâne ţara în care oamenii mor cu zile, pentru că nu au spitale, nu au şosele şi căi ferate, nu au nimic din ceea ce defineşte o ţară cu adevărat dezvoltată şi europeană.
Silviu Dehelean "Apel public: Nu adoptaţi amnistia şi graţierea în anul Centenar!" Declaraţia politică de astăzi este un apel public la prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, şi la ministrul justiţiei, Tudorel Toader, prin care le solicit să nu emită niciun act executiv care să producă efecte de amnistie şi graţiere celor cu condamnări penale. Uniunea Salvaţi România a lansat în spaţiul public această solicitare şi a îndemnat cetăţenii să trimită la rândul lor scrisori Guvernului, pentru a opri împreună un act care ne-ar întoarce înapoi în istorie. Amintesc guvernanţilor că la emiterea O.U.G. nr. 13, sute de mii de români au stat zile întregi în stradă, în Bucureşti şi în zeci de alte oraşe din ţară şi din diaspora, pentru a protesta faţă de un asemenea act. Comisia de la Veneţia, Parlamentul European, Comisia Europeană şi partenerii strategici ai României s-au pronunţat deja împotriva unui astfel de act. Vă amintesc că pentru numeroasele modificări ale legislaţiei penale şi de procedură penală împotriva României a fost adoptată o Rezoluţie în plenul Parlamentului European, iar cel mai recent raport în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a României conţine recomandări clare legate de aceste aspecte. Ne pregătim pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului European, iar ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Mai mult, un act al Guvernului României privind amnistia şi graţierea, spre privilegiul anumitor categorii de cetăţeni, ar fi de natură să încalce prevederile Constituţiei României - art. 16 alin. (1) - "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" - şi alin. (2) - "Nimeni nu este mai presus de lege." Nu se justifică niciun alt fel de act executiv sau legislativ de natură a introduce beneficii, privilegii, diferenţe de tratament între categorii de cetăţeni ai României. Aşadar, solicit prim-ministrului României şi ministrului justiţiei să nu adopte amnistia şi graţierea în anul centenar, protejând astfel persoane cu probleme penale, călcând în picioare eforturile imense pe care le-am făcut ca stat, până în prezent, în lupta cu marea corupţie!
Dumitru Oprea "Autostrada Unirii, o reuşită a colaborării societăţii civile cu forţele politice democratice" Am participat cu bucurie la ceremonia de la Palatul Cotroceni, când s-a promulgat legea care obligă orice guvern să ducă la bun sfârşit proiectul autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Ca parlamentar al opoziţiei, din Iaşi, momentul a avut o însemnătate aparte. A fost ocazia ca societatea civilă şi politicienii forţelor democratice din România să-şi dea mâna pentru un proiect de maximă importanţă pentru Moldova. Votul covârşitor din Parlament pentru această lege a demonstrat că românii, atunci când îşi doresc un lucru, atunci se organizează şi îşi susţin proiectele profesionist, nu mai pot fi ignoraţi. Nu există altă formulă de exercitare a puterii într-o democraţie în afara partidelor politice care participă la alegeri şi obţin voturi. La fel, nu există stat de drept şi democraţie consolidată fără o societate civilă autentică, dispusă să îşi consume energii constructive, pentru a monitoriza puterea şi a o trage la răspundere atunci când devine abuzivă sau când îşi ignoră propriul popor! Ca urmare, parlamentarii puterii nu au avut încotro şi, de teamă că vor fi traşi la răspundere pentru respingerea unor proiecte care asigură dezvoltarea ţării, au votat în cele din urmă Autostrada Unirii. Este de la sine înţeles că în acest moment toţi ochii vor fi aţintiţi spre bugetul de stat pe 2019, când actualul Executiv va da testul minimului bun-simţ de a respecta legea. Este un caz ca o lege să ajungă la promulgare, deoarece şi-au dorit-o în mod nemijlocit cei mai mulţi români. În ţara noastră, s-a legiferat prea mult sub influenţa grupurilor de interese şi a lobby-ului ilegal. Adesea, în Parlamentul României, au ajuns oameni uşor manipulabili de mai marii baronilor politici. Este momentul ca poporul să preia din nou controlul asupra Parlamentului, prin alegerea unor oameni vrednici, trimiţând în bezna istoriei actuala putere PSD-ALDE. Felicitări moldovenilor care au demonstrat atât de multă perseverenţă în atingerea unui ţel! Trebuie să luăm acest moment ca reper de democraţie reprezentativă şi să îndemnăm societatea civilă să ni se alăture în actul de legiferare. Doar prin transparenţă şi doar urmărind ţeluri comune vom reuşi să răsplătim memoria celor care au făcut posibilă Unirea de la 1 decembrie 1918!
Eugen Tomac "Să salvăm România de la dezastru!" Am trăit cu toţii, la 1 decembrie, în anul Centenar, un sentiment unic de bucurie. Am admirat cu toţii miile de români veniţi din toate colţurile ţării la Alba Iulia, oameni care au făcut efortul de a parcurge mii de kilometri pentru a sărbători împreună împlinirea unui secol de la Marea Unire. Din păcate, această mare sărbătoare ne-a găsit într-un moment greu, moment în care România suferă din cauza unor politicieni cu interese înguste, preocupaţi exclusiv de propriile probleme, uitând cu desăvârşire că au obligaţia de a acţiona, respectându-i pe oamenii care i-au ales şi ţara pe care o reprezintă. Este limpede că societatea de astăzi a ajuns în punctul în care pur şi simplu nu mai suportă, ca un om constrâns de propriile probleme, să ţină captivă o ţară. Pentru a evita dezastrul care se prefigurează, acela al împingerii României, în afara UE, de o putere toxică, este nevoie, mai mult decât oricând, de crearea unui front politic comun proeuropean, o coaliţie politică credibilă care să susţină integrarea deplină a României în Uniunea Europeană, un pol politic care să lupte deschis împotriva unui ROexit. Dacă Dragnea şi Vâlcov luptă deschis împotriva Uniunii Europene, răspunsul nostru trebuie să fie următorul: Aceasta este singura cale prin care putem evita un dezastru. Doar aşa putem învinge PSD, doar aşa îi putem înlătura pe Dragnea şi Vâlcov de la Palatul Victoria şi, prin urmare, să evităm un ROexit. Orice alt scenariu nu face decât să-i permită lui Daddy să-şi menţină puterea prin şantaj politic, resurse guvernamentale şi manipulare.
Florin-Claudiu Roman "Unde sunt cele 10 miliarde care aparţin administraţiilor locale, domnule Dragnea şi doamnă Dăncilă?!" În anul Centenarului, Guvernul PSDragnea îşi bate joc în continuare de administraţiile locale, cărora, prin aşa-zisa revoluţie fiscală, le-a confiscat practic peste 10 miliarde de lei. Le reamintesc azi, atât miniştrilor Cabinetului Dăncilă, cât şi colegilor parlamentari din arcul guvernamental, că se apropie bilanţul acestui an. Ei sunt cei care le-au făcut un sac de promisiuni deşarte primarilor din România şi, implicit, comunităţilor locale, dar acum, cu numai câteva săptămâni înainte de sfârşitul anului Centenar, se demonstrează, din păcate, că mai toate au fost fără acoperire în realitate. Cele 10 miliarde de lei au fost practic furate administraţiilor locale de acest guvern incompetent! Le reamintesc guvernanţilor domnului Dragnea că banii cuveniţi comunităţilor locale nu le aparţin de drept. Acei bani nu au fost compensaţi, aşa cum li s-a promis primarilor, atunci când aceştia au semnalat, disperaţi, că vor rămâne fără bani de investiţii şi salarii sau chiar fără posibilitatea de mai a funcţiona, dacă nu se iau măsuri compensatorii concrete şi rapide, odată cu reducerea impozitului de la 16% la 10%. Reaua dumneavoastră credinţă se vede limpede şi în această privinţă, domnilor guvernanţi ai Cabinetului Dragnea&Dăncilă. Aţi vrut să pedepsiţi primăriile liberale şi v-a ieşit şi mai prost! Aţi reuşit, de fapt, să pedepsiţi mai toată administraţia locală şi milioane de români nevinovaţi! Aţi vrut, în mod indubitabil, să-i pedepsiţi pe primarii liberali din cele mai dezvoltate oraşe ale ţării, pe cei care au făcut performanţă reală, adică pe cei care au adus, până în prezent, investiţii de multe sute de milioane de euro în comunităţile lor! Aţi vrut să-i pedepsiţi pe cei care au creat mii de locuri de muncă şi au ridicat, cu mult peste medie, nivelul de trai al comunităţilor locale pe care le reprezintă cu cinste şi onoare! Din păcate, se vede diferenţa, cu ochiul liber, localităţile administrate de PSD-işii domnului Dragnea sunt condamnate la sărăcie, pentru că aleşii PSD nu pun preţ pe dezvoltare şi pe binele cetăţenilor! De ce, după aproape trei decenii de la Revoluţia din 1989, mai sunt încă, în România, judeţe care au rămas într-o sărăcie lucie, aşa cum sunt Teleorman, Vrancea sau Vaslui?! Răspunsul corect este - din cauza PSD, pentru că domnul Dragnea şi camarila sa refuză, cu obstinaţie, să implementeze proiecte serioase, atrăgând fonduri europene, pentru că domnul Dragnea şi camarila sa vor să ţină, în mod intenţionat, aceste judeţe în sărăcie, pentru a le putea manipula locuitorii din punct de vedere electoral. Dacă primarii liberali au demonstrat că se poate şi fără sărăcie, dacă aceştia au demonstrat că se pot atrage investiţii consistente şi se pot moderniza şi schimba radical oraşe, aşa cum este cazul în Alba Iulia, Oradea, Braşov, Timişoara sau Arad, de ce nu este posibil şi în Alexandria, Focşani, Slatina, Craiova sau Vaslui?!
Mirela Furtună "Educaţia este prioritară pentru PSD şi pentru Guvernul României" Educaţia este una dintre preocupările care are nevoie de toată atenţia noastră, pentru a asigura dezvoltarea României. Tocmai din acest motiv, educaţia este un domeniu prioritar pentru Partidul Social Democrat şi pentru actualul Guvern. Promisiunile făcute românilor în campania din 2016 sunt respectate. În acest anul Centenarului Marii Uniri, în cadrul şedinţei solemne de la Alba Iulia, Guvernul României a încheiat Acordul cu Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul se angajează să ia măsuri pentru a sprijini educaţia. Documentul prevede angajamentul ferm al Guvernului pentru implementarea unui set de măsuri care vor asigura dezvoltarea educaţiei, pe toate planurile. Sunt măsuri care stimulează dezvoltarea instituţiilor de învăţământ de stat, dezvoltarea infrastructurii educaţionale, facilităţi pentru cadrele didactice care doresc să îşi cumpere o casă. Sunt măsuri necesare pentru România de mâine. Să ne amintim şi să reflectăm la cuvintele filosofului grec Diogene din Sinope - "Fundaţia oricărui stat o reprezintă educaţia celor tineri". Menţionez câteva dintre măsurile prevăzute în Acordul semnat la Alba Iulia: Aplicarea acestui set de măsuri ne va permite să le oferim copiilor noştri o educaţie de calitate şi, împreună, vom putea construi România pe care ne-o dorim!
Gabriela-Maria Podaşcă Jumătate dintre tinerii de până în 35 de ani intenţionează să plece din România în următorii 5 ani, potrivit unui studiu realizat la nivel European. De asemenea, România are 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ocupând locul al II-lea într-un top mondial al migraţiei, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU, din 2015, fiind întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. La fel, conform Eurostat, românii sunt pe primul loc între naţiunile din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei altui stat membru al UE - în 2015, peste 28.000 de români au obţinut cetăţenia altui stat membru. Cifrele sunt mai mult decât alarmante, 9 români părăsesc România în fiecare oră, iar anual pleacă echivalentul unui oraş de nivel mediu ca Slatina sau Tulcea. Guvernanţii trebuie să vină acum cu măsuri pentru a gestiona acest fenomen, cu propuneri sustenabile pe termen scurt, mediu şi lung, având în minte viitorul demografic al României. Din păcate, măsurile punctuale pe care unii miniştri vor să le ia, cum este propunerea doamnei ministru Pintea de a reţine medicii rezidenţi în ţară, nu au efect atât timp când nu avem o abordare integrată. Mulţi medici sau oameni din industria IT nu pleacă din ţară doar din cauza salariilor, ci şi pentru că guvernanţii nu au demonstrat până acum că sunt într-adevăr interesaţi să îi ţină în România. În cadrul aceluiaşi sondaj menţionat anterior, derulat la nivel european, în România au fost intervievaţi aproximativ 2.000 de tineri între 16 şi 35 de ani cu privire la ce intenţie au, de a pleca din ţară. Rezultatele arată că principalul segment de vârstă al celor care migrează a urcat de la 21-24 de ani la 25-29 de ani şi 23% dintre tineri au spus că în următorul an au de gând să plece. Analiza arată că România are un profil unic de motivaţie a plecărilor. Tinerii pleacă dintr-un cumul de motive - locul de muncă, oportunităţi, pleacă acolo unde au prieteni, familie şi oportunităţi de educaţie, iar foarte importantă este motivaţia legată de cum funcţionează instituţiile publice din România. Pe de altă parte, referitor la motivaţia românilor de a se întoarce în ţară, cifrele arată că 68% spun că vor să fie din nou acasă potrivit unui studiu privind românii din diaspora iniţiat în august 2017, de Agenţia de cercetare Open-I Research, la cererea RePatriot - 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în ţară. 56% dintre românii care au emigrat vor să investească în România, considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul - 37% şi agricultura - 38%. Principala barieră pe care o menţionează este însă corupţia din România. Pentru românii care au decis că nu se vor mai întoarce în România, principalele motive sunt corupţia, 82% dintre ei, şi clasa politică, 70%. Aceste informaţii ne arată doar ceea ce ştim deja, că noi, politicienii, trebuie să înţelegem că este momentul să inspirăm încredere generaţiilor viitoare, să le arătăm că ştim ce avem de făcut şi că ducem lucrurile în direcţia bună. Politici coerente şi sustenabile şi oameni profesionişti reprezintă ceea ce are nevoie România pentru a crede în viitor. De asemenea, avem nevoie de definirea unei strategii naţionale privind revenirea în ţară a românilor care muncesc în străinătate, precum şi armonizarea legislaţiei interne din domeniul muncii şi asistenţei sociale, cu sistemele de drept din ţările în care cetăţenii români intră în relaţii de muncă, în vederea respectării dreptului la pensie, în sensul cumulării veniturilor, precum şi respectării accesului la serviciile sociale.
Mihăiţă Găină "An meteorologic problematic, noi recorduri în agricultură" Performanţe remarcabile s-au înregistrat şi anul acesta în sectorul agricol, în ciuda vremii capricioase. România a raportat, în 2018, o producţie totală de cereale de peste 30 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Producţia de grâu recoltată în vară este mai mare cu cel puţin 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an în care s-au produs o serie de fenomene meteo extreme. Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, faţă de anul trecut, când s-au raportat 12,709 milioane de tone. Din datele MADR, rezultă că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, fiind cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a atins 10 milioane de tone. De asemenea, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone. Concomitent, recolta de porumb aproape a ajuns la 18 milioane de tone, depăşind astfel nu doar Franţa, care a recoltat 11,8 milioane de tone, ci propriul record al ţării noastre de 14.5 milioane de tone sau 4,55 tone/hectar, înregistrat în 2004. Conform datelor furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, FAO, singurul record de producţie agricolă la hectar al ţării noastre, care nu a fost depăşit până acum, rămâne cel stabilit în 1988 la recoltele de grâu. Fac aceste afirmaţii, pentru că, dincolo de toate înfloririle care ne erau servite de propaganda comunistă privind recoltele bogate din acea perioadă, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură stabilea statistici clare şi pentru ţara noastră în acest domeniu. Acestea arată evoluţia reală a producţiei de cereale din 1961 şi până în prezent. Astfel, în 1961, România producea 4 milioane de tone de grâu şi 5,75 milioane tone de porumb, producţia medie la hectar fiind de 1,34, respectiv 1,67 tone. După deceniile aşa-ziselor împliniri măreţe, la mijlocul anilor `80, ţara noastră a ajuns la o producţie de 8,5 milioane de tone de grâu, în 1988 şi 11,9 milioane de tone de porumb, în 1985. Producţia medie la hectar, în anii respectivi, a fost de 3,6, respectiv, 3,8 tone. Aceste două cifre ilustrează apogeul tehnologizării, dar şi al evoluţiei interesului cu care acest domeniu de dezvoltare era tratat. Mai mult, organismul internaţional evidenţia recordurile interne stabilite la producţia la porumb, în 1997, şi apoi în 2004, an în care recolta totală a ajuns la 14,5 milioane de tone sau 4,55 tone/hectar. Îmi exprim speranţa că nu v-am plictisit cu datele statistice, mai ales că acestea trebuie să reprezinte pentru fiecare dintre noi un factor de mândrie naţională, mai ales la ceas aniversar al Centenarului. Aşadar, recoltele record la grâu şi la porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, redându-i ţării noastre poziţia întâi în Europa, cea a celui mai mare producător de porumb. Toate aceste rezultate remarcabile din agricultură se datorează deciziilor şi politicilor consecvente ale Guvernului, cât şi subvenţiilor acordate de acesta, care au condus la creşterea investiţiilor semnificative în acest sector de activitate. Concret, în primele şapte luni ale anului în curs s-au înfiinţat 1.450 de companii noi, înregistrându-se o creştere cu 27% mai mare, în raport cu acelaşi interval de timp al anului 2017. Recordurile de producţie agricolă înregistrate sub actualul Executiv, până în prezent, certifică faptul că implementarea tuturor punctelor privind Programul de guvernare al PSD-ALDE va conduce la noi rezultate notabile în agricultură.
Găvrilă Ghilea "Preţul lemnului de foc arde buzunarele românilor!" În conformitate cu prevederile noului Cod silvic, asigurarea populaţiei cu lemn de foc din pădurile aflate în proprietatea publică a statului constituie o prioritate, ocoalele silvice de stat având obligaţia ca, prin intermediul primăriilor în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, să publice şi să aducă la cunoştinţa cetăţenilor oferta de lemn de foc disponibilă. O astfel de reglementare legală, dacă ar fi fost într-adevăr implementată, ar fi trebuit să dezamorseze criza lemnului de foc cu care se confruntă, de câţiva ani încoace, aproape jumătate din cele 8 milioane de gospodării numărate la ultimul recensământ din România. Deşi actul normativ amintit prevede că, pentru procurarea lemnului de foc, populaţia se poate adresa primăriilor de reşedinţă sau ocoalelor silvice care administrează fondul forestier aflat în proprietatea publică a statului, în realitate, singurul lucru care s-a schimbat a fost preţul unui metru cub de lemn de foc, care a crescut cu peste 400% din anul 2011 încoace. Citaţi de mass-media, reprezentanţii Romsilva, care administrează jumătate din fondul forestier al ţării, susţin că preţul unui metru cub de lemn de foc pentru populaţie s-a majorat în acest an doar cu 10% faţă de anul trecut, fiind calculat în prezent la 170 lei fără TVA, faţă de 154 lei fără TVA în 2017, omiţând să precizeze că valoarea cu amănuntul a acestuia aproape se dublează până ajunge la consumatorul final. Într-un răspuns la o interpelare pe care i-am adresat-o în urmă cu un an, titularul de la acea dată al portofoliului apelor şi pădurilor preciza că aproape 250.000 de metri cubi de material lemnos din fondul forestier al Direcţiei Silvice Bihor au fost doborâţi de vânt, în urma fenomenelor meteorologice care au avut loc în toamna lui 2017, însă doar 10% din această cantitate a fost alocată pentru a fi exploatată cu resurse proprii, restul fiind adjudecată de agenţi economici, în vederea exploatării şi valorificării. În aceste condiţii, este evident că volumul de masă lemnoasă exploatat în regie proprie de către Direcţiile Silvice este insuficient chiar şi pentru asigurarea necesarului de lemn de foc al sediilor primăriilor din judeţ, iar prioritatea asigurării acestui combustibil pentru populaţie rămâne doar o vorbă în vânt. Este adevărat că înăsprirea legislaţiei care reglementează domeniul exploatărilor forestiere a limitat drastic tăierile ilegale, dar a deschis şi calea spre cartelizarea acestui sector economic de un trust de operatori economici privaţi, care escaladează preţurile de desfacere pe piaţă după bunul plac şi propriile interese. Analiştii fenomenului au tras deja un semnal de alarmă asupra faptului că în România se practică în prezent cel mai mare preţ din Europa pentru masa lemnoasă, dar printre cei care suportă şocul acestui paradox economic nu se regăsesc doar sectorul de exploatare şi industria de prelucrare a lemnului, ci şi cele 4 milioane de gospodării care se încălzesc şi gătesc cu lemn de foc.
Florică Ică Calotă "Tehnologia în agricultură" În ultimii 15 ani, revoluţia în tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor a dus la o schimbare în toate aspectele vieţii noastre. De ce în agricultură ar fi diferit? Agricultura, în prezent, devine din ce în ce mai integrată cu alte sectoare şi această integrare necesită optimizare prin digitalizare. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură încurajează fermierii să introducă inovaţii, pentru a găsi metode agricole mai bune, mai uşoare şi mai productive. În primăvara acestui an, a avut loc, în Bulgaria, Forumul privind E-Agricultura. E-Agricultura înseamnă aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în agricultură, inclusiv asupra culturilor vegetale, animalelor, pisciculturii şi silviculturii. Agricultura de precizie începe să prindă contur şi în ţara noastră, reprezentând o posibilitate extraordinară de creştere a productivităţii şi implicit de reducere a costurilor. Folosirea unor drone în agricultură aduce cu sine posibilitatea cartografierii terenului cultivat şi, mai mult decât atât, o evidenţă reală şi actualizată a stării acestuia, a culturilor sau a zonelor care necesită atenţie din partea fermierilor. Este importantă folosirea dronelor în agricultură, ca în oricare alt domeniu. A şti cu exactitate ce se întâmplă cu terenurile cultivate, dar şi a fi la curent cu evoluţia culturilor, reprezintă un avantaj imens în ceea ce priveşte investiţiile. Această informare permanentă şi actualizată se poate traduce ca fiind agricultură de precizie. Densitatea culturilor sau terenurile a căror însămânţare este deficitară, raportul de creştere a plantelor sau necesităţile loturilor sunt doar câţiva dintre indicatorii pe care îi putem avea în vedere pentru a ne îmbunătăţi tehnicile de cultivare, dar şi productivitatea lotului cultivat. Folosirea dronelor în agricultură mai poate aduce un avantaj foarte important. Prin cartografierea zonei vizate, pot fi gestionate cu mult mai bine cantităţile de îngrăşăminte aplicate şi, de asemenea, pot fi observate şi zonele în care este nevoie de o atenţie sporită în ceea ce priveşte poluarea sau reducerea cantităţii de deşeuri care ar putea avea un efect nociv asupra mediului înconjurător. Plantele dăunătoare care se pot infiltra în culturi pot fi depistate cu uşurinţă. Acelaşi lucru se poate face şi în cazul bolilor şi a dăunătorilor, problemele în acest sens putând fi depistate la timp cu ajutorul dronelor, lăsând posibilitatea fermierilor să adopte cele mai bune soluţii în acest sens. Este mai avantajoasă utilizarea de drone în agricultură, deoarece imaginile surprinse de drone sunt colectate şi analizate de sistemul de bază, care poate oferi adevărate hărţi ale suprafeţelor de teren. Utilizarea dronelor în agricultură este în mod cert o revelaţie în acest domeniu, iar rezultatele obţinute denotă calitatea metodei. Din ce în ce mai mulţi fermieri se declară mulţumiţi de rezultatele obţinute şi, ca urmare, ne aşteptăm ca în următorii ani să vedem un adevărat aflux de beneficiari care să încerce să resusciteze domeniul agricol, prin folosirea tehnologiei, dându-i un imbold spre a-l aduce pe primele poziţii în ceea ce priveşte activitatea antreprenorială.
Neculai Iftimie "Mierea românească trebuie protejată!" România produce în medie 22.000-24.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul al IV-lea în Europa, după Germania, Franţa şi Ungaria şi deţine un efectiv de aproximativ 1,5 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi oficial în jur de 40.000 de apicultori. În ultima perioadă, au apărut foarte multe informaţii, care s-au confirmat, despre mierea contrafăcută pe care o găsim în tot mai multe lanţuri de magazine. Mierea este un produs uşor de falsificat, cea mai uzată tehnică fiind cea a amestecului de produse apicole. Mai grav este însă când consumatorul este înşelat prin comercializarea unui produs care conţine miere sau nu alături de glucoză industrială, obţinută prin hidroliza amidonului din porumb sau din cartofi. Acest tip de glucoză în stare lichidă are un gust aproape identic cu cel al mierii şi este aproape imposibil de depistat la degustare. Consumul pe termen lung al mierii cu glucoză privează consumatorii de beneficiile mierii naturale şi poate pune în pericol sănătatea consumatorilor. În afară de metoda sus-menţionată, mai sunt şi alte modalităţi de falsificare a mierii, şi anume: adaos de zahăr invertit, sirop de porumb şi melasă, adaos de Zaharină, caramel sau Aspartan, amestec de amidon, gelatină şi albuş de ou, adaos de conservanţi şi indirect hrănirea albinelor cu zahăr, sirop invertit în glucoză. România este invadată de miere adusă din import, miere de calitate îndoielnică. Este un blocaj care persistă din 2015. Cauza este intrarea pe piaţa europeană a tot felul de surogate, marfă ieftină provenită din China, Mexic, Argentina şi, mai nou, acceptul de a intra miere din Ucraina, care produce peste 70.000 de tone în fiecare an. În România ar fi preţuri corecte la miere, dacă nu ar intra miere la jumătate de preţ din alte ţări, miere surogat care se amestecă cu mierea românească. Pentru susţinerea concretă a sectorului apicol din România, în totalitatea lui, s-au adus şi se vor aduce îmbunătăţiri semnificative legislaţiei apicole, pentru ca mierea produsă de apicultorii români să rămână de neegalat pentru sănătatea omului, fiind cel mai complex medicament natural şi un aliment cu virtuţi excepţionale.
Claudiu-Augustin Ilişanu "Acordarea statutului de «Capitală Istorică a României» oraşului Iaşi, un proiect legislativ care rezonează cu Centenarul Marii Uniri, dar şi o realitate în acord cu istoria" Am celebrat zilele trecute cel mai important eveniment din istoria României moderne, Centenarul Marii Uniri de la 1918. Era de datoria noastră să celebrăm istoria şi prin iniţiative legislative, ceea ce s-a şi întâmplat. Proiectul legislativ, iniţiat de deputaţii de Bacău şi de Iaşi, pentru declararea municipiului Iaşi "Capitală Istorică a României", a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 238 de voturi pentru şi 7 abţineri, pe data de 28 noiembrie. Acum 100 de ani, România se întregea ca neam, prin unirea tuturor provinciilor locuite de români. Istoria ţării noastre este strâns legată de istoria regiunii Moldovei şi mai ales a Iaşiului, supranumit oraşul celor trei Uniri: aceea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul, Unirea celor două Principate în 1859 şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Cunoaştem cu toţii rolul istoric pe care oraşul Iaşi l-a jucat în efortul comun de renaştere politică şi militară a statului român. Iaşiul a reprezentat un areal de refugiu între anii 1916-1918. În capitata Moldovei, au funcţionat instituţii importante ale statului român, care au hrănit năzuinţele de reîntregire. Acum 100 de ani, vechea capitală a Moldovei a ştiut să organizeze luptele eroice de la Oituz, Mărăşeşti şi Mărăşti, care au pavat drumul spre reîntregire. Şi dacă ar fi să mergem mai departe pe firul istoric, primul document care atestă oraşul din capitala istorică a regiunii Moldovei, datează încă din anul 1408. Atunci, oraşul reprezenta un punct de trecere către Suceava şi, de asemenea, un pasaj către nordul Europei. Argumentele culturale şi etnice sunt la rândul lor foarte importante: oraşul Iaşi este al doilea ca mărime din România, beneficiind de prima şcoală în limba română şi prima universitate din ţară; tot aici s-au ţinut primul spectacol de teatru în limba română şi primul teatru naţional, realităţi care dau expresie patrimoniului cultural deosebit, conturat aici de-a lungul timpului; tot aici s-a construit un impozant Palat al Culturii, început în timpul Regelui Carol I, în anul 1906, şi inaugurat în timpul Regelui Ferdinand I, la 11 octombrie 1925. Pe lângă importantul nucleu cultural, Iaşiul este reprezentativ şi în ceea ce priveşte istoria ortodoxiei româneşti. Să nu uităm că, încă din 1863, cutuma bisericească prevedea ca, odată cu vacantarea scaunului arhiepiscopal al Bucureştilor, Mitropolitul Moldovei să fie cel care ocupă scaunul de Mitropolit Primat; iar din 1925 Patriarhul României venea de pe scaunul mitropolitan al Moldovei, existând în istoria Bisericii Ortodoxe Române o singură excepţie de la regulă. Era de datoria noastră ca, în contextul Centenarului Marii Uniri de la 1918, să acordăm cinstea cuvenită acestui oraş istoric şi totodată să comemorăm sacrificiul făcut de înaintaşii noştri de pe Milcov. Acordarea statutului de "Capitală Istorică a României" oraşului Iaşi este o realitate în acord cu istoria, întrucât aici s-au pus bazele Marii Uniri, de marile personalităţi ale României refugiate în timpul războiului. Salutăm adoptarea acestui proiect legislativ care rezonează cu Centenarul Marii Uniri şi prin care îndeplinim cu toţii o promisiune făcută de cel care a întemeiat România modernă, Carol I, care spunea: "Mă oblig după o îndelungă aşteptare, a face a se da Iaşilor o răsplătire pentru marile sacrificii, ce acest nobil oraşu au făcut cauzei Unirii".
Natalia-Elena Intotero "Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă idealurile eroilor noştri - libertate, credinţă şi unire!" 25 noiembrie 1918 este o zi care va rămâne în istoria noastră şi va purta pururea simbolul ei, sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului. În anul Centenarului, acest moment a fost plin de încărcătură emoţională pentru noi, creştinii, şi poate unul dintre puţinele evenimente cu valoare de simbol naţional. Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol care reprezintă neamul nostru românesc, un edificiu reprezentativ, mult dorit şi aşteptat, încă din 1877. La 100 de ani de la momentul devenirii noastre ca stat, Catedrala nu este doar un lăcaş aparte de cult care încununează respectul nostru pentru eroii acestui popor, ci reprezintă simbolul credinţei noastre, reperul unităţii noastre. Aşa cum spun istoricii, simbolurile sunt cele care fac diferenţa dintre un popor şi un neam. Pentru că oricât ar fi de aspre vremurile istoriei, neamurile se pot încovoia, dar rămân, popoarele însă pot dispărea. Neamurile au valori şi simboluri, iar ele sunt cele care adună oamenii în jurul lor. Catedralele, drapelul, imnul, un loc istoric, o idee sau chiar o persoană, toate pot fi simboluri. Simbolul este încărcat de emoţie, de sens, de valoare, este legătura nesfârşită dintre noi, românii, oriunde ne-am afla în lume. Iar Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol. Tocmai pentru că are această valoare, Catedrala are două hramuri: Înălţarea Domnului, ziua în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, şi Sfântul Apostol Andrei, Încreştinătorul neamului românesc, în secolul întâi după Hristos. Aşadar, Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o simplă catedrală, ci adună în ea idealurile pentru care au murit erorii noştri - libertate, credinţă şi unire. De aceea, sfinţirea ei a fost programată în 2018, când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire. Am trăit un moment unic alături de mii de oameni veniţi din toate colţurile ţării să asiste la sfinţirea unui puternic simbol al românilor, un simbol care va dăinui peste vremuri şi timpuri. Dumnezeu să ne ajute, Dumnezeu să-i apere pe români!
Luminiţa-Maria Jivan "Măsuri privind respectul şi demnitatea pentru femei" Odată cu trecerea Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor din 25 noiembrie, am găsit de cuviinţă să reiterez importanţa rezolvării problemelor din acest domeniu. Conform statisticilor, în anul 2017 au fost raportate Poliţiei un număr de 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei. Majoritatea agresorilor sunt adulţi de sex masculin, 92%, iar majoritatea victimelor sunt adulţi de sex feminin, 76%, dar şi minori, iar majoritatea faptelor s-au petrecut la domiciliu. Raportat la cifrele anterioare din anul 2016, când s-au înregistrat 18.531 de cazuri de loviri şi alte violenţe în familie, se constată o creştere a numărului de fapte de loviri şi alte violenţe în familie raportate Poliţiei, ceea ce arată o creştere a fenomenului, dar poate fi şi un indiciu de creştere a încrederii victimelor în a se adresa autorităţilor în asemenea situaţii. Analizând aceste date, se poate observa cu uşurinţă nevoia de a implementa şi a oferi societăţii civile un program, o strategie ce vine în ajutorul victimelor. Astfel, în iunie 2018, Guvernul României a aprobat Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi Planul operaţional pentru implementarea acesteia, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Această măsură a fost prevăzută, totodată, în Programul de guvernare al PSD pentru 2018-2020. Strategia este împărţită în doi piloni, unul referitor la egalitatea de şanse, celălalt referitor la violenţa domestică, fiecare însoţit de câte un plan de acţiuni. În domeniul egalităţii de şanse, se prevăd următoarele obiective: Pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice se prevăd următoarele obiective: De asemenea, în august 2018 a fost promulgată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. La această lege au fost adăugate mai multe alineate, printre care alin. (1) al art. 6 care prevede că "este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat." Această modificare a fost necesară, deoarece până atunci exista o definire vagă alături de carenţe din legislaţie, precum şi categorii întregi de forme de hărţuire care nu intrau sub incidenţa legii, ceea ce a dus la crearea unui climat propice pentru comportament toxic în public, în privat, precum şi în mediul profesional. Prin urmare, acest proiect de lege a urmărit să rezolve două necesităţi majore ale cadrului legislativ de atunci: interzicerea tuturor formelor de hărţuire care nu intră sub spectrul legii penale sau al relaţiilor de muncă precum şi sancţionarea lor. Acest proiect legislativ şi-a urmat cursul firesc, fiind promulgat în august 2018 şi devenind Legea nr. 232/2018. De asemenea, un alt proiect legislativ care vizează acest domeniu este reprezentat de Pl-x 356/2018, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, acest proiect fiind încă la comisii. Pe scurt, acesta prevede definirea hărţuirii morale la locul de muncă şi modul de sancţionare al acesteia. Prin această declaraţie, am dorit să aduc la lumină această categorie socială, uneori trecută cu vederea, şi, totodată, am dorit să evidenţiez măsurile luate de Guvernul României, alături de Parlament, pentru diminuarea, pe cât posibil, a fenomenelor de hărţuire, violenţă domestică şi inegalitate de între dintre bărbaţi şi femei.
Costel Lupaşcu "Refuzul vaccinării în România" Bolile contagioase cu mortalitate ridicată au speriat medicii încă din cele mai vechi timpuri, existând încercări de a le preveni prin diferite procedee de imunizare. Astfel a luat naştere vaccinul în anul 1796, când medicul generalist englez Edward Jenner a descoperit vaccinul împotriva variolei. Aşa cum este normal, în prezent, toate ţările şi-au elaborat propriile scheme naţionale de vaccinare împotriva bolilor infecţioase. După introducerea vaccinării în masă, numărul de cazuri de îmbolnăvire prin agenţi infecţioşi acoperiţi de vaccinuri a scăzut foarte mult, demonstrând astfel eficienţa vaccinării. Deşi vaccinarea este una dintre cele mai eficiente şi de succes intervenţii pentru sănătate, care previne 2-3 milioane de decese anual, aceasta a stârnit cele mai mari controverse din istoria medicinei. În prezent, statisticile indică faptul că în România doi din zece nou-născuţi nu sunt vaccinaţi, pentru că părinţii refuză această procedură, vaccinarea fiind gratuită prin lege, însă nu şi obligatorie. Astfel, din cauza refuzului părinţilor, anual, la nivel european, peste 1,4 milioane de copii mor din cauza unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Acest refuz nu face decât să permită apariţia de noi patologii în România, ceea ce este o mare greşeală. Din păcate, ţara noastră are cea mai scăzută rată de vaccinare a copiilor din Europa şi cel mai propice teren pentru reapariţia unor boli eradicate precum poliomielita. Consider că vaccinarea este cea mai sigură şi eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor, de aceea recomand tuturor celor care sunt în categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire să solicite vaccinul. Totodată, în cazul apariţiei simptomelor de boală, recomand prezentarea la medicul de familie, în vederea diagnosticării şi instituirii tratamentului corect. Aş dori să subliniez că abordarea legislativă nu trebuie să urmărească impunerea vaccinării ca obligaţie pentru părinţi. Măsurile coercitive nu sunt recomandate în astfel de cazuri, pentru că protejarea vieţii şi a sănătăţii este un drept, nu o obligaţie. Specialiştii susţin că beneficiile vaccinării se extind de la sugar şi adolescent până la adult şi vârstnic, prin protecţia la bolile care ameninţă viaţa. Un exemplu este vaccinarea împotriva gripei. Doar 6,2% din populaţie s-a vaccinat în anul 2017 împotriva acestui virus, motivul fiind frica de reacţii adverse sau, pur şi simplu, credinţa că vaccinul nu are niciun efect. În Programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, consider că siguranţa pacienţilor este vitală pentru menţinerea şi dezvoltarea sistemului medical. De aceea, voi susţine legislaţia privind sistemul de vaccinare, o identificare a cauzelor care au dus la această situaţie şi eliminarea acestora, astfel încât românii să poată să aibă din nou încredere în prevenţie.
Silviu Nicu Macovei "Pe unde se scurg banii românilor?" Cifrele statistice ne arată, indubitabil, că economia românească este performantă şi că avem creştere economică an de an. Prin urmare, datoria asumată de Guvernul PSD-ALDE este de a face palpabilă această creştere economică în buzunarele românilor. Prea mulţi ani, guverne peste guverne s-au lăudat cu creşteri de venituri ale ţării, dar nu au întors aproape nimic cetăţenilor care au muncit pentru aceste rezultate. Partidul din care fac parte a început acest proces de decenţă şi echitate, suplimentând veniturile românilor. Totuşi, concetăţenii noştri par să nu resimtă pe deplin progresele înregistrate de România. Am căutat o serie de explicaţii, fiind convins că doar una singură nu poate fi suficientă în această dinamică economică complexă. De aceea, argumentele opoziţiei, că inflaţia diminuează veniturile populaţiei, nu stă în picioare la nicio analiză în profunzime. Ţara noastră a trecut prin perioade de inflaţie galopantă la nişte niveluri de neimaginat acum şi, prin urmare, consider că o inflaţie sub media europeană nu poate afecta într-atât veniturile globale. Din nefericire, constatăm că, deşi veniturile românilor sunt încă mult sub media europeană, marea majoritate a preţurilor din ţara noastră se situează la un nivel sensibil, apropiat de cel al ţărilor vestice. Evident, această discrepanţă între costuri şi posibilităţi nu duce la creşterea nivelului de trai. Constant, ne întrebăm de ce preţurile din ţara noastră sunt atât de ridicate. Deşi sunt sigur că nu există un răspuns simplu, vă voi prezenta câteva observaţii personale. Preţul la carburanţii din România a ajuns chiar peste cel din Bulgaria, ţară vecină cu care suntem în mod constant comparaţi. Misterul evoluţiei preţurilor la benzină şi motorină este accentuat şi de insensibilitatea acestuia la fluctuaţiile preţului petrolului la nivel mondial care fie creşte, fie scade, la noi preţul tot creşte. Simpla explicaţie a accizelor statului pe litrul de carburant nu este suficientă. Până şi Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei, declară că nu are nicio idee despre motivul evoluţiei preţului la carburant în România. Aşteptăm cu toţii, cu nerăbdare, concluziile instituţiei pe care o conduce cu privire la investigaţia făcută pe piaţa carburanţilor de la noi. Românii, însă, pierd banii din buzunare şi din alte cauze. Mă refer aici la faptul că ţara noastră exportă prea multă materie primă, în loc să exporte produse finite. Acestea din urmă aduc o mai mare valoare adăugată, prin urmare venituri mult mai mari ţării decât exportul de resurse. Este suficient să ne gândim că exportăm material lemnos la preţ de materie primă, pentru ca mai apoi să importăm aceiaşi arbori ca stâlpi de telefonie la un preţ de câteva ori mai mare. Nu mai amintesc de industria de mobilă... Aceiaşi situaţie halucinantă şi în cazul produselor de panificaţie. Aproape la tot pasul găsim eticheta "produs congelat" pe pâine, chifle sau tot felul de alte specialităţi. Îmi este greu să cred că România nu este capabilă să proceseze grâul şi făina, pentru a face produse de panificaţie. Despre legume aduse din China, Turcia sau Siria, în timp ce legumicultorii noştri sunt în prag de faliment, am mai amintit şi în alte declaraţii politice. Românii pierd bani atât din cauză că exportă resurse, în loc să le proceseze, dar, mai mult decât atât, românii pierd bani şi din lipsă de educaţie, în primul rând, educaţie financiară. Asistăm, an de an, la o încurajare exagerată a consumului, fiindcă băncile au interes să dea credite pentru a obţine profit. Apoi, avem carenţe uriaşe în privinţa educaţiei civice, comunitare. Statistic, fiecare român aruncă 127 de kilograme de mâncare pe an. Cu un minimum de educaţie, am putea calcula cât consumăm, astfel încât să achiziţionăm în consecinţă. Românii pierd bani şi din obişnuinţă. Mă gândesc la "atenţiile" sau, spunându-le pe nume, "şpăgile" din spitale. Guvernul PSD-ALDE a făcut eforturi bugetare pentru a aduce salariile din sistemul medical la un nivel decent. Şi, cu toate acestea, fenomenul continuă netulburat. Oamenii trebuie să înceteze să dea şpagă în sistemul sanitar, fiindcă nu mai este nevoie. De partea cealaltă, cine cere mită să suporte consecinţele penale, conform legii. Nu în cele din urmă, românii pierd bani fiindcă taxele ar putea fi mult mai mici. Iar aici este responsabilitatea statului să colecteze taxele si impozitele mai bine. O colectare mai mare poate duce la scăderea taxelor în general. Concluzionând, consider că atât statul român, cât şi cetăţeanul simplu pot şi trebuie să contribuie la o mai înţeleaptă gestionare a fiecărui leu, fiindcă astfel eforturile de politică guvernamentală se pot simţi cu adevărat în buzunarele tuturor românilor.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc "Autostrada Unirii - uniţi vom traversa munţii!" Cu ocazia Zilei Naţionale şi a aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, am fost alături de cetăţenii din zona Moldovei. La ceas aniversar, în care i-am comemorat pe eroii, strămoşii şi conducătorii politici care au contribuit la formarea statului român, s-a vorbit şi despre proiectele viitoare, în mod special de autostrada care va lega Moldova de Ardeal, de Europa. S-au făcut paşi importanţi pentru acest proiect important de infrastructură rutieră, de aceea vreau să le mulţumesc, încă o dată, colegilor pentru votul pe care l-am acordat. Ceremonia publică de promulgare a legii, organizată de preşedintele României, Klaus Iohannis, este un alt gest important, prin care ni s-a arătat că zona Moldovei contează, că trebuie accelerat procesul prin care construcţia autostrăzii să înceapă de anul viitor. De aceea, în mod special cei care faceţi parte din coaliţia de guvernare, să le solicitaţi colegilor din Guvern să respecte legea şi să includă banii necesari pentru demararea construcţiei Autostrăzii Unirii în bugetul pe anul 2019. Cred că fiecare dintre voi sunteţi conştienţi că vorbim despre un proiect extrem de important pentru cetăţenii din zona Moldovei, aşa că nu ne permitem să îl mai amânăm, să îi dezamăgim pe cei care ne-au acordat votul! Guvernul PSD să îşi asume ducerea la îndeplinire a acestui proiect, dacă este nevoie să facă demersurile necesare pentru a accesa fonduri europene, pentru că mesajul transmis este clar - există bani, trebuie doar să fie ceruţi. Vreau ca următorul pas să fie următorul - să traversăm munţii pe Autostrada Unirii. Vreau o Românie dezvoltată unitar, unită prin infrastructură, sănătate şi educaţie, o Românie a românilor, indiferent de credinţă sau naţiune!
Nicolae Giugea "Bastoanele şi lacrimogenele nu au fost suficiente pentru diaspora. PSD atacă dreptul la muncă pentru milioane de români!" Cei 70 de miniştri care s-au perindat prin cele 3 Guverne din ultimii doi ani nu sunt numai incompetenţi dovediţi, ci şi extrem de cinici şi periculoşi pentru destinul acestei ţări. De doi ani, de când Liviu Dragnea are aproape toată puterea în statul român, peste 500.000 de români au fugit mâncând pământul din România, unde pare că nu se mai întrezăreşte nicio speranţă de mai bine. Tinerii care au plecat la muncă în străinătate nu au plecat că nu mai puteau de bine în ţara lor, ci au plecat pentru că România condusă de PSD seamănă mai degrabă cu România lui Ceauşescu, decât o Românie membră a UE. Mie, personal, îmi este foarte greu să înţeleg de unde provine ura enormă a PSD faţă de cei peste 4 milioane de români care muncesc astăzi în afara frontierelor ţării, ştiind că de de munca lor depinde soarta a milioane de familii din ţară. În anul 2014, PSD s-a luptat cu toată forţa să împiedice românii din diaspora să-şi exprime votul, la alegerile prezidenţiale. Mai mult, după ce au pierdut alegerile, unii PSD-işti mai harnici s-au şi grăbit să propună ca Legea electorală să fie modificată, astfel încât românii plecaţi la muncă în străinătate să nu mai aibă dreptul de a vota în ţara lor, adică să nu mai poată decide pentru viitorul copiilor lor, rămaşi în ţară. În anul 2017, Guvernele Dragnea au încercat să mai aplice o lovitură românilor plecaţi la muncă în străinătate, de această dată urmărind să le confişte o parte din veniturile pe care aceştia le obţin, prin muncă grea, pe şantierele din UE. În august 2018, Liviu Dragnea şi Carmen Dan nu s-au lăsat mai prejos şi le-au pregătit o surpriză românilor din diaspora, care s-au mobilizat şi au protestat împotriva infractorilor care conduc România. Din meniul pregătit pentru protestatari, au făcut parte: gaze lacrimogene, tunuri cu apă, bastoane şi multă bătaie, în special pentru românii care protestau paşnic. În urmă cu numai câteva zile, Eugen Orlando Teodorovici, unul dintre miniştri de mucava, care confundă tot mai des Guvernul cu discoteca, anunţă cu cinism că a propus Consiliului ECOFIN limitarea libertăţii de circulaţie a românilor în statele Uniunii şi că a înaintat un proiect privind restricţionarea dreptului de muncă pentru cei mai săraci cetăţeni din UE. Dacă ne uităm la inepţia declaraţiilor făcute de Teodorovici, atunci doamna Dăncilă, care se împiedică la fiecare două cuvinte pe care le citeşte de pe foaie, pare deja savantă de renume mondial în raport cu ministrul finanţelor. Solicit cu toată forţa şi convingerea demiterea ministrului finanţelor, pentru declaraţiile şi acţiunile iresponsabile legate de dreptul la muncă al românilor. Teodorovici nu trebuie lăsat nici măcar să mai intre în minister, pentru că a demonstrat că este un pericol uriaş pentru ţară şi pentru drepturile românilor. Declaraţiile lui Teodorovici demonstrează, cât se poate de clar, că Guvernele PSD-ALDE nu înţeleg ce înseamnă Uniunea Europeană, nu înţeleg cum funcţionează aceasta, nu ştiu care sunt pilonii de libertate din Uniune şi ne vor face cu siguranţă de râs atunci când vor prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Nu-i solicit lui Dragnea să-l demită pe Teodorovici, pentru că ştiu că nu o să o facă, atâta vreme cât Teodorovici este martor cheie şi ştie foarte multe despre fraudele cu fonduri europene făcute de firma TelDrum. Am, însă, convingerea că nu toţi parlamentarii PSD sunt la fel şi că cei de bună-credinţă vor pune presiune pe propriul Guvern, pentru ca Teodorovici să dispară cu totul din Guvernul României. Daţi dovadă, stimaţi parlamentari ai PSD, că este Guvernul vostru şi nu este numai Guvernul lui Dragnea, pe care şi l-a băgat în buzunar şi face ce vrea cu el.
Laurenţiu Nistor "De Centenar, PIB-ul României ajunge la 1.000 de miliarde de lei" Performanţa economică este dovada de necontestat a unei bune guvernări. Aceasta contrazice critica preşedintelui Iohannis sau a pseudoeconomiştilor PNL împotriva Guvernului. Atingerea unui PIB de 1.000 de miliarde de lei în 2019 şi dublarea PIB-ului în 2020, faţă de cel din 2011, reprezintă baza alcătuirii, pentru 2019, a unui buget care să permită continuarea creşterii economice, bazată în special pe investiţii. Economiştii opoziţiei şi ceilalţi specialişti ai propagandei sunt obligaţi să-şi recunoască fie incompetenţa, fie reaua-credinţă, exprimate în evaluările privind politicile economice ale actualei guvernări. Astfel, pentru primele 10 luni ale anului, avem cele mai mari sume alocate investiţiilor, în ultimii doi ani. Acestea au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, opoziţia nu mai poate ataca Guvernul că nu ar fi alocat bani pentru investiţii. Colectarea TVA este mai mare cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la peste 47 de miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs. Măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat s-a dovedit şi ea eficientă, ducând la creşterea încasărilor din contribuţiile de asigurări, acestea fiind cu 37% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Din perspectivă socială, execuţia bugetară arată creşterile consistente de salarii din educaţie şi sănătate, acordate începând cu 1 martie 2018. Totodată, execuţia bugetară reflectă majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie 2017, respectiv la 1.100 lei, de la 1 iulie 2018, creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie. Cei care critică faptul că nivelul colectării veniturilor ar fi la un nivel insuficient, raportat la PIB, omit un lucru esenţial, şi anume, România are a doua cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană. Deci dacă ai taxe mici, nu ai cum să ai încasări mari. Strategia Guvernului actual este radical diferită faţă de precedentele guverne care creşteau veniturile la buget prin creşterea taxelor. Spre deosebire de acestea, actualul Executiv creşte veniturile la buget prin creşterea PIB, ca rezultat al măsurilor de stimulare a creşterii economice. Astfel, deşi ca procent din PIB sumele colectate sunt mai mici decât în trecut, în valoare exactă, în acest an, s-au colectat cele mai mari sume la buget din toate timpurile, pentru că PSD face ce trebuie, ia măsuri care vin în sprijinul oamenilor, cu efecte pozitive pe termen mediu şi lung.
Mihai Niţă "Ziua Constituţiei României" Ziua Constituţia României este marcată, anual, în data de 8 decembrie. Constituţia este legea fundamentală a statului român, care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale. Prima Constituţie a României a fost adoptată la 1 iulie 1866. După extinderea teritoriului naţional în 1918, o nouă constituţie a fost aprobată pe 29 martie 1923. În 1938, după instaurarea dictaturii regale, de către regele Carol al II-lea, a fost creată o nouă constituţie care susţinea acest act. În perioada comunistă, Constituţia a fost modificată în 1948, în 1952 şi în 1965. La doi ani după evenimentele din 1989, a fost adoptată o nouă constituţie, în care se regăsesc elemente de bază ale celei din 1923. Cea mai recentă revizuire a fost efectuată în anul 2003. Dar, cum orice lege este perfectibilă, chiar şi legea fundamentală a statului român are nevoie de o actualizare permanentă, conformă noilor realităţi condiţionate de evoluţia societăţii româneşti şi internaţionale. De ce este necesară evocarea Zilei Constituţiei, măcar o dată pe an? Pentru că România a ajuns, tot mai frecvent în ultimii ani, în situaţia când unii cetăţeni de rând, şi chiar unii demnitari ai statului uită că în această ţară sunt obligatorii anumite reguli de comportament, fără de care nu s-ar mai putea spune că avem un stat sau un stat de drept. Devălmăşia tinde să ocupe locul ordinii de drept, iar această stare de lucruri nu poate fi admisă într-un stat democratic, în care avem pretenţia să trăim la nivelul popoarelor civilizate. România nu poate să ajungă ţara în care fiecare face ce vrea, ignorând sau încălcând cu bună ştiinţă şi cu rea-credinţă regulile de convieţuire. Dacă numai unele persoane cu mintea înfierbântată şi dorinţa de adrenalină s-ar comporta în această manieră, situaţia n-ar fi atât de gravă, întrucât instituţiile abilitate ale statului ar preveni şi ar combate cu promptitudine astfel de derapaje. Problema foarte gravă apare atunci când funcţionari de rang înalt acceptă pornirile anarhice ale unora, încurajându-le şi acţionând sub imperiul dorinţei de putere autocratică. Există, din păcate, numeroase exemple în sensul acesta. "Străbunii noştri au edictat o admirabilă regulă pentru viitor: ei n-au admis legile referitoare la persoanele particulare, acesta fiind un privilegiu; forţa legii constă în faptul că este adoptată şi aplicată tuturor" - spunea celebrul filosof, politician şi orator de excepţie Cicero, în antichitate. Constituţia României are în vedere, în mod primordial, principiul democratic al separaţiei puterilor în stat. În altă ordine de idei, Constituţia în vigoare spune că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum." Prin urmare, devine obligatoriu de legiferat voinţa poporului. Unii dintre demnitarii de prim rang ai statului nu respectă nici litera, nici spiritul legii, această atitudine fiind constatată şi în rândul unor oameni politici trimişi de stat să reprezinte România în forurile europene. De fiecare dată, când actuala guvernare a luat măsuri de modernizare a statului, opozanţii politici au spus că "nu acum e momentul", încercând permanent să lase România în haos legislativ, profitând de lacunele Constituţiei şi Codurilor juridice, contând pe blocajele din justiţie. Deocamdată, facem cuvenita precizare că răspunderea pentru restructurarea şi modernizarea statului - implicit prin modificări legislative - aparţine întregii clase politice. Cine-şi permite să arunce la gunoi votul unui popor, va ajunge, mai curând sau mai târziu, în lada de gunoi a istoriei. Şi va răspunde, am convingerea, în faţa noilor legi, mai simple şi mai juste. Dreptatea trebuie să triumfe în această ţară, chiar dacă unora nu le convine. Politicienii trebuie să înţeleagă că au obligaţia să lucreze în slujba celor care i-au votat.
Daniela Oteşanu "Măsuri adoptate pentru creşterea veniturilor cadrelor didactice" Guvernul şi-a respectat promisiunile şi a mărit salariile profesorilor de la 1 decembrie, conform Programului de guvernare şi Legii salarizării unitare. Este încă o confirmare a bunei guvernări care nu doar că asigură banii pentru salariile şi pensiile românilor, dar reuşeşte să ofere şi majorările promise. Pentru personalul didactic de predare din învăţământ, salariile au crescut cu 10% din prima zi a lunii decembrie. Totodată, în ultima săptămână, Guvernul a adoptat o serie de măsuri benefice pentru sistemul de educaţie: Alături de medici, profesorii sunt cei cărora salariile şi condiţiile de muncă trebuie să le creeze acel confort care să-i determine să rămână în ţară şi să contribuie la modernizarea şi însănătoşirea sistemului de învăţământ din România. Mai mulţi bani în buzunarele profesorilor, mai mulţi bani în buzunarele medicilor, mai mulţi bani în buzunarele românilor înseamnă, de fapt, contribuţia actualei majorităţi la revenirea la normalitate a României.
Claudiu-Vasile Răcuci "Dispreţul PSD pentru diaspora a atins apogeul!" România, guvernată peste 22 de ani de PSD, a împins în afara frontierelor ţării peste 4,5 milioane de români. Niciun tânăr care a plecat din Ţara-mamă nu a plecat de drag sau să se plimbe, ci pentru că în satul sau oraşul său natal nu şi-a găsit un loc de muncă plătit decent, care să-i asigure resursele cu care să-şi construiască o casă şi să-şi poată întreţine familia. Dacă, în România, Guvernele ar fi creat locuri de muncă de calitate, vă garantez că nici 10% dintre cei care au plecat nu le-ar fi trecut prin cap o asemenea opţiune. Toţi au plecat din disperare şi din cauza nevoilor materiale severe, care în România nu aveau nicio speranţă de rezolvare. Umilinţa românilor plecaţi la muncă în străinătate a pornit de la simpla lor catalogare sub denumirea de "căpşunari", de parcă a munci cinstit ar fi un lucru ruşinos! Este drept, în România, PSD a creat o atitudine ostilă faţă de muncă, o atitudine dispreţuitoare faţă de cei ştiutori de carte şi, prin toate măsurile luate în ultimii 28 de ani, au încurajat nemunca şi dependenţa de veniturile sociale venite de la Guvern, ca urmare a promisiunilor electorale. Ştim cu toţii că ceea ce urăsc reprezentanţii PSD cel mai mult sunt cetăţenii români independenţi, care muncesc şi reuşesc să se autodetermine prin munca lor. Cetăţeanul liber este duşmanul de moarte al PSD, pentru că acesta nu poate fi manipulat, nu poate fi păcălit şi nu poate fi amăgit sau şantajat cu promisiuni mincinoase. Or, românii din diaspora sunt cu toţii liberi şi independenţi de orice decizie a Guvernelor României, iar asta îi scoate din minţi pe liderii PSD. Chiar dacă ura PSD pentru diaspora se explică uşor, îmi este greu să explic deciziile sau declaraţiile unor falşi proeuropeni din PSD. De pildă, apogeul dispreţului pentru diaspora românească a fost atins atunci când Eugen Teodorovici a declarat că el a propus Consiliului Uniunii Europene restricţionarea pieţei muncii pentru lucrătorii români. Ura pentru proprii cetăţeni l-a împins pe acest ministru iresponsabil să propună ceva ce contravine principalei libertăţi pe care s-a creat Uniunea Europeană şi anume, libertatea de mişcare a cetăţenilor. Parlamentarii responsabili din PSD sau ALDE nu vor uita că, în Parlament, reprezintă interesele cetăţenilor români şi nu ale unei găşti de infractori, care stau după colţ şi aşteaptă să mutileze orice acţiune a unei justiţii independente. Parlamentarii PSD şi ALDE care vor să demonstreze că sunt responsabili vor vota moţiunea de cenzură care va fi depusă de PNL în următoarele zile. Vom scăpa, astfel, de ruşinea de a fi guvernaţi de analfabeţi şi infractori şi vom da o şansă României să profite de cele 6 luni în care va conduce destinele Uniunii Europene, printr-o exercitare corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului. Este momentul în care parlamentarii trebuie să demonstreze prin fapte, nu prin vorbe, că sunt mandataţi de popor să le reprezinte cel mai bine interesele.
Aurel-Robert Boroianu "Bătaia de joc a Guvernului Dăncilă împotriva sistemului de sănătate publică trebuie să înceteze!" În România, deşi domnul Dragnea şi ai săi guvernanţi trâmbiţează public, zi de zi, că economia ţării bubuie şi ei sunt "magnificii" care au rezolvat marile probleme din sistemele publice de sănătate şi educaţie, prin creşterea salariilor, totuşi, educaţia rămâne în continuare subfinanţată cronic, iar în sănătate, bătaia de joc pe care o suportă medicii şi, în special, cei tineri, pare că nu are leac! Astfel, România este ţara din care, la fiecare şase ore, mai pleacă un medic, pentru a lucra în spitalele civilizate din celelalte ţări europene. Mai mult decât atât, România a ajuns pe penultimul loc în Uniunea Europeană referitor la numărul medicilor raportat la numărul de locuitori. În acest sens, datele Eurostat arată că, în România, sunt numai 276 de medici la suta de mii de locuitori, în vreme ce Grecia are mai bine de două ori mai mulţi medici decât ţara noastră. Locul doi la acest capitolul este ocupat de Austria, urmată de Portugalia, iar Bulgaria ocupă locul 7 în topul ţărilor cu cei mai mulţi medici pe cap de locuitori. În acest context, mai mulţi medici români au atras atenţia guvernanţilor, de nenumărate ori, asupra faptului că nu numai salariile îi pot ţine în România, ci şi respectul pentru profesia lor şi pentru pacienţi, deci, implicit, crearea unor condiţii decente în spitalele româneşti, pentru a le putea oferi, astfel, pacienţilor un act medical de calitate. De exemplu, sunt medici tineri care rămân încă în România să lucreze în condiţii mizerabile, supuşi la multe umilinţe, doar din dorinţa de a nu-i lăsa baltă pe pacienţii lor şi de a salva vieţi, în special vieţi ale copiilor bolnavi. Aceşti medici au atras atenţia Guvernului asupra faptului că, din cauza lipsei de personal, copiii români bolnavi de inimă mor cu zile, dar acest Guvern rămâne surd la astfel de apeluri disperate! În vreme ce doamna prim-ministru Dăncilă refuză oferta Comisiei Europene de a construi mai multe spitale regionale în România, prin accesarea fondurile europene puse la dispoziţia ţării noastre în acest scop, inventând prin consilierul său, domnul Vâlcov, tot felul de motive puerile ale acestui refuz, din spitalele actuale aproape toţi pacienţii care intră cu o problemă medicală, ies cu mai multe, de obicei, cu tot felul de infecţii intraspitaliceşti. Amintesc în acest sens, faptul că, recent, 14 nou-născuţi de la maternitatea Giuleşti din Bucureşti au fost infectaţi cu stafilococ auriu. Din păcate, nu s-a schimbat nimic în ultimii ani în sistemul de sănătate şi, de aceea, subfinanţarea sistemului şi lipsa de preocupare a guvernanţilor actuali pentru problemele grave cu care se confruntă atât medicii, cât şi pacienţii, îi fac pe cei mai mulţi medici să renunţe la a mai profesa în România şi a-şi căuta de lucru peste graniţă. Cui rămân pacienţii români?!
Robert-Nicolae Turcescu Din februarie 2017, România trăieşte sub ameninţarea ordonanţei pe amnistie şi graţiere. Periodic, bau-bau-ul amnistiei şi graţierii iese din ascunzătoarea de la Palatul Victoria şi îşi arată colţii. Pare ciudat totuşi că Dragnea şi gaşca lui insistă pe ordonanţă. Au încă majoritate în Parlament şi ar fi putut să forţeze adoptarea unei legi, dar, faptul că liderul PSD aruncă pisica în curtea PSD, mie unul îmi spune doar că este suficient de laş încât să nu îşi asume răspunderea şi că acest proiect nu este de fapt dorit de toţi cei din PSD, ci doar de acei membri care ar putea fi scăpaţi de mâna lungă a legii printr-o astfel de prevedere. Este un subiect sensibil, care, din 2017 încoace, a scos sute de mii de români în stradă, un subiect care observ că a revenit zilele acestea. Disperarea lui Dragnea, Tăriceanu şi a clanurilor care îi înconjoară a ajuns la cote maxime. Îi avertizez să nu îi pună Necuratul să-şi ducă planul mizerabil cu amnistia şi graţierea la final! Să nu îndrăznească să bage iar băţul prin gardul românilor disperaţi deja de infractorii care conduc această ţară şi care îşi bat joc de guvernarea pe care o au! Reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare, nu vă puneţi cu poporul român! Românii sunt sătui de batjocură, de promisiuni nerespectate, de programe de guvernare existente doar pe hârtie. Şi mai ales românii sunt sătui de hoţi cu funcţii politice care vor să scape nepedepsiţi, de infractori care nu îşi plătesc prejudiciul furturilor pe care le-au comis din bugetul ţării, de politicieni lacomi care se înfruptă cu două mâini din banii poporului, dar care nu fac o zi de puşcărie, pentru că sunt protejaţi de legi strâmbe! Doamnelor şi domnilor din PSD-ALDE şi chiar din UDMR, vreau să vă fie clar, românii sunt împotriva amnistiei şi graţierii, iar dacă nu veţi ţine cont de asta, românii se vor răscula! Nu vă bazaţi pe faptul că vin sărbătorile şi poporul va fi ocupat. Românii au mai demonstrat o dată, tot în luna decembrie, că pot schimba ţara din temelii, dacă cei de la conducerea ţării insistă să îi enerveze.
Răzvan-Ilie Rotaru "Măsuri adoptate în ajunul anului Centenar - înfiinţarea «Contului Junior Centenar» şi instituirea salariului minim în domeniul construcţiilor" În şedinţa solemnă organizată la Alba Iulia cu ocazia Centenarului, Executivul a adoptat Ordonanţa de urgenţă privind aprobarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" şi a luat decizia de a institui salariul minim în domeniul construcţiilor, fiind cel mai afectat domeniu de activitate din ţara noastră în ceea ce priveşte lipsa forţei de muncă calificate. Guvernul încurajează substanţial economisirea pentru asigurarea unui start bun în viaţă pentru noile generaţii. Guvernul va deschide în Trezorerie automat câte un cont de depozit pentru fiecare copil cu vârsta sub 18 ani. Dacă părinţii vor depune în acest cont cel puţin suma de 1.200 lei într-un an, Guvernul va suplimenta valoarea depozitului cu încă 600 lei. Sumele depuse în aceste conturi sunt garantate în totalitate de stat, iar dobânzile sunt scutite de impozit şi nu există costuri de administrare sau alte comisioane pentru beneficiari. Este o dezinformare lansată de propaganda antiguvernamentală. Vreau să precizez foarte clar că nu există nicio obligaţie pentru părinţi să pună fonduri în aceste conturi. Acest program este unul facultativ şi fiecare părinte poate decide dacă doreşte sau nu să utilizeze acest program de economisire pentru copilul său. În acelaşi timp, PSD şi-a stabilit ca prioritate, în Programul de guvernare, măsuri care să determine întoarcerea românilor plecaţi să muncească în străinătate. Sunt zeci de mii de români care sunt plecaţi din ţară pentru salarii mai bune, motiv pentru care se impune majorarea veniturilor în anumite domenii de activitate. Prin declararea construcţiilor ca domeniu prioritar pentru următorii 10 ani, Guvernul va elimina taxele pe muncă pentru angajatori, iar pentru angajat va stabili un salariu minim net lunar care să depăşească echivalentul în lei a 500 de euro. Alte două măsuri completează sprijinul acordat societăţilor din domeniul construcţiilor. S-a introdus obligativitatea de acordare a avansului pentru contractele de lucrări, în proporţie de 30%, indiferent de sursa de finanţare şi înfiinţarea unui fond de garantare pentru construcţii cu participarea statului în procent de 80% şi a firmelor de construcţii de 20%. Toate măsurile sunt cuprinse într-un acord încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, care mai prevede: certificarea profesională; măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru; Legea Casei sociale a constructorilor, în forma reactualizată; perfecţionarea legislaţiei privind achiziţiile publice; mecanism de sprijin şi subvenţionare pentru producţia internă de materiale de construcţii.
Ciprian-Constantin Şerban "De Sfântul Nicolae, să nu uităm, copiii sunt viitorul nostru, iar pentru a asigura un viitor solid României, trebuie să continuăm programele de investiţii în generaţiile tinere!" Acum câteva zile, am sărbătorit cu toţii 100 de ani de la Marea Unire de la 1918, acesta fiind cel mai important moment al României moderne. Cu acest eveniment am intrat, de asemenea, în atmosfera sărbătorilor de iarnă, în spirit de unitate şi stimulaţi de crezul României Mari pentru care strămoşii noştri au luptat cu toate forţele, definind ceea ce noi numim astăzi patrie. Dacă pe 1 decembrie am celebrat cel mai important moment din istoria poporului nostru, trăind această bucurie cu toţii de la mic la mare, 6 decembrie este, de asemenea, un moment pe care tradiţia populară ni-l împărtăşeşte an de an, şi anume, sărbătoarea Sfântului Nicolae sau Moş Nicolae, aşa cum se spune în popor. Sfântul Nicolae, al cărui nume este prototipul democraţiei - acesta traducându-se prin "biruinţa poporului" - este prăznuit în fiecare an, pe 6 decembrie. Această sărbătoare creştină, care aduce recunoştinţă unuia dintre cei mai populari sfinţi creştini, este prilej de bucurie pentru numeroşi români. Pentru copii, această zi este una specială, particularitatea ei fiind dată de povestea darurilor care se împart în noaptea de 5 spre 6 decembrie, istorie care îşi are originea în una dintre faptele săvârşite de episcopul din Myra-Lichia, Nicolae. Acesta este considerat protectorul celor sărmani şi al copiilor neajutoraţi. Lecţia acestui sfânt ne aduce aminte de legea dăruirii ca act social şi, totodată, ca expresie a umanităţii. Să nu uităm, în aceste zile, de copiii abandonaţi, de cei rămaşi singuri sau cu bunicii, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate! Darul faţă de aceştia şi faţă de cei care nu au avut şansa de a simţi căldura familiei este o dovadă că ne pasă şi că dorim să contribuim prin implicare, la crearea unei societăţi mai bune. Ne dorim cu toţii o siguranţă financiară, atunci când vorbim despre copiii şi despre tinerii din România. Iar acest lucru se va realiza, întrucât suntem convinşi de faptul că tinerii sunt cei care duc valorile României peste veacuri. Prin implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", adoptat de curând de Guvernul României, cu siguranţă, se va oferi o perspectivă financiară copiilor, atunci când vor ajunge la vârsta de 18 ani. Programul prevede ca părinţii să deschidă un cont individual de economii "Junior" pe numele copilului şi să depună suma minima de 1.200 de lei/an, la care statul contribuie cu încă 600 de lei, la care se adaugă, de asemenea, dobânda de 3% pe an. Copiii sunt viitorul nostru, iar pentru a le asigura un viitor solid şi luminos României, trebuie să continuăm astfel de programe. Tradiţia Sfântului Nicolae este un bun prilej pentru noi toţi de a crea bucurii copiilor. Este un motiv în plus pentru ca românii să rămână în atmosfera bucuriei Centenarului, pentru că acum debutează şi vremea colindelor, cântece unice şi recunoscute de UNESCO ca fiind emblematice pentru ţara noastră. Bucurii tuturor copiilor! La mulţi ani românilor care îşi sărbătoresc pe 6 decembrie ziua numelui!
Sorin-Ioan Bumb "Cadoul PSD, de Centenar - îndepărtarea de Europa" Guvernul PSD, condus de Dragnea şi Vâlcov, continuă să depăşească noi limite ale penibilului. De data aceasta, a fost rândul ministrului finanţelor şi discotecilor să uimească întreaga Europă cu o declaraţie aberantă, care ne plasează undeva în anii 80 ai socialismului sovietic. Limitarea, de către România, a dreptului la muncă în străinătate, al românilor, la maximum 5 ani, este ideea lansată public de acest Emil Bobu al finanţelor. Supărat că românii nu produc cât poate PSD să fure, ministrul Teodorovici al discotecilor a găsit vinovatul în ţările din Vest, care ne fură, vezi Doamne, forţa de munca şi ne-o exploatează. Deşi stupidă, această idee este însă parte a unei strategii de comunicare a PSD care vrea să arunce vina pe Uniunea Europeană pentru toate prostiile făcute de PSD şi să ne îndepărteze şi mai mult de Europa. Patrioţii de mucava din Guvern ştiu că o criză bugetară este iminentă, pentru că toate cadourile şi măririle anunţate de Viorica Dăncilă nu au acoperire în buget şi, atunci, aruncă vina pe Europa şi pe ţările din Vest, adică, exact pe principala sursă de venituri a ţării şi a românilor. Dincolo de miliardele de euro pe care românii le trimit familiilor rămase acasă - pe care Teodorovici se pregăteşte să le impoziteze - dincolo de fondurile europene care au dezvoltat România, cele mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă din economia românească aparţin unor companii venite din ţările pe care acum Teodorovici le demonizează şi care au avut încredere să investească aici. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, însă, după toată această retorică antieuropeană a PSD şi după viitoarea aderare la Schengen a Bulgariei, dar nu şi a României. Încet, încet, România devine un stat captiv, condus de mafia PSD, care vrea acum să-şi ia prizonieri proprii cetăţeni. La aniversarea Centenarului, trenurile din România merg cu aceeaşi viteză cu care mergeau şi acum 100 de ani, iar de şosele noi nici nu poate fi vorba. Ministrul demisionar al transporturilor şi-a descoperit însă talentul de vornic şi, pe unde prinde un microfon, urlă din toţi rărunchii cât de minunat este Guvernul PSD. În sănătate, dezastrul este total, educaţia este la pământ, justiţia este îngenuncheată în fiecare zi, iar românii au tot mai des senzaţia că fiecare leu plătit sub formă de taxe şi impozite este folosit de statul PSD împotriva lor. Deja paşapoartele se dau tot mai greu şi cozile din vămi sunt tot mai mari. Va cere oare PSD şi construirea unui gard la graniţă ca să-i ţină pe români aici?
Theodora Şotcan "PSD este şi va rămâne partidul dumneavoastră!" Ne apropiem cu paşi repezi de momentul în care vom împlini doi ani de guvernare a Partidului Social Democrat, doi ani de la alegerile din toamna lui 2016, în care PSD a fost singurul partid capabil să vă prezinte dumneavoastră, cetăţenilor acestei ţări, un Program de guvernare serios, credibil, argumentat şi bine ancorat în realitate, un program care ar fi fost cel mai bun din acea campanie chiar şi în cazul în care celelalte partide ar fi avut, la rândul lor, aşa ceva. Din păcate pentru dumnealor, nu a fost cazul, iar dumneavoastră i-aţi sancţionat în consecinţă! De atunci, însă, partidul nostru este ţinta eforturilor adversarilor politici de a-l decredibiliza şi de a vă induce dumneavoastră, alegătorilor, ideea că în această perioadă nu s-a realizat suficient din ceea ce am promis, sau că ceea ce s-a realizat nu este necesar sau oportun. De asemenea, aceleaşi trompete, de cele mai multe ori ascunse în spatele unor false identităţi - de ce şi-ar ascunde cineva adevărata identitate, atunci când spune adevărul?! încearcă să inducă ideea că Partidul Social Democrat este vinovat pentru toate neajunsurile României actuale. Dragi cetăţeni, mă adresez dumneavoastră, pentru că dumneavoastră cunoaşteţi cel mai bine realitatea pe care o trăiţi. Suntem noi, social-democraţii, cei care v-am tăiat salariile, nu cu mult timp în urmă? Suntem noi cei care v-am redus pensiile? Suntem noi cei care am construit parcuri la marginea satelor, săli de sport în comune locuite doar de persoane în vârstă sau terenuri de fotbal în pantă? Nu, nu suntem noi aceia, ci tocmai cei care astăzi aruncă în noi cu pietre, dar uită complet să ne spună ce făceau şi în jurul cui se aflau în cei mai trişti ani ai României moderne. Dar, pentru că suntem la guvernare şi este de datoria noastră să explicăm ce am făcut atât pentru cetăţenii care ne-au acordat încrederea lor, cât şi pentru cei care ne-au privit cu neîncredere, daţi-mi voie să încep cu domeniul în care am cea mai mare experienţă, educaţia. Ne-am angajat, prin Programul de guvernare, să adoptăm câteva seturi principale de măsuri, cum ar fi, printre altele: Pachetul social garantat pentru educaţie; Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie; Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi; Profesori motivaţi şi bine pregătiţi; Cadre didactice şi cercetători de vârf; Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure acces pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar; Accesul egal la învăţământ de calitate şi incluziv la nivel preuniversitar. Ce am făcut? Am adoptat Legea prin care elevii din clasele primare vor putea primi suplimente alimentare constând în miere polifloră, provenită din surse locale. Sperăm că şi domnul preşedinte Iohannis se va gândi, de data aceasta, la copii şi va promulga legea în cauză. Tot Guvernul PSD a semnat contractele de finanţare pentru Programele "Bani de liceu" şi "Bursa profesională", prin care va permite susţinerea şi continuarea acestui program şi majorarea sumelor oferite. De asemenea, au devenit disponibile creditele acordate prin Programul "Investeşte în tine", prin care tinerii cu vârsta între 16 şi 26 de ani vor putea accesa un credit de până la 40.000 de lei, iar cei cu vârste între 26 şi 55 de ani, de până la 35.000 de lei. Am suplimentat numărul posturilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat în anul şcolar 2018-2019, în 11 judeţe şi în municipiul Bucureşti, cu 1.336 posturi. Ne-am angajat să majorăm, începând cu anul 2019, salariile profesorilor, astfel încât aceştia să se bucure de un trai decent şi de respectul convenit din partea societăţii. Am reînceput organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din învăţământul universitar şi am transparentizat procedura aferentă. Am modificat Legea privind ucenicia la locul de muncă, astfel încât persoanele cu vârsta de peste 16 ani, care au cel puţin studii primare, să poată fi cuprinse în programele de ucenicie pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 1 şi am modificat, Legea educaţiei naţionale, în sensul acceptării înscrierii, de unităţile de învăţământ, a persoanelor care nu deţin cod numeric personal, CNP. Am enumerat toate acestea, pentru a da doar câte un exemplu principal şi recent pentru fiecare palier la care m-am referit la început. Dar Programul nostru de guvernare nu se rezumă la educaţie. Spre exemplu, în domeniul agriculturii, ocupaţie practicată de atât de mulţi băcăuani, ne-am angajat să fructificăm potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale, prin programe de investiţii. În acest scop, am adoptat iniţiative precum Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană, Proiectul de Lege privind Legea muntelui, Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană, Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană sau Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană. Pe toate acestea le-am susţinut şi le-am votat personal, pentru că am credinţa că vor reprezenta un ajutor pentru întreprinzătorii sau angajaţii din domeniul agriculturii. Din păcate, doar Legea muntelui a devenit realitate. Toate celelalte proiecte se află pe masa preşedintelui Iohannis, la promulgare. Aşteptăm ca dumnealui să se întoarcă din vacanţă şi să ne arate că ţine la cetăţenii ţării lui. În încheiere, voi aborda, pe scurt, şi domeniul transporturilor. În acest domeniu, cea mai importantă veste pentru cetăţenii judeţului Bacău este aceea că prima autostradă care va lega Moldova de Europa va trece prin judeţul nostru. Noi, spre deosebire de adepţii fostului preşedinte, care acum dau lecţii, nu credem că România nu are nevoie de autostrăzi. De fapt, chiar credem că autostrada reprezintă cea mai importantă şansă a Moldovei şi a judeţului Bacău la dezvoltare, şi ne-am luptat până am obţinut acest lucru. De asemenea, au fost finalizate lucrările de reabilitare a sectorului de drum naţional DN 11A km 1+500 - 6+700 situat în municipiul Oneşti. A fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate şi proiectarea drumului de mare viteză Focşani - Bacău. S-a finalizat asfaltarea DN 12A până în Ghimeş-Făget, la graniţă cu judeţul Harghita. Ţinând cont de acestea, credem că putem spune că ministrul Lucian Şova îşi poate părăsi demnitatea ministerială cu fruntea sus. Am lăsat pentru final trei aspecte care probabil vor defini modul în care economia României va arăta, în următoarele decenii. Acestea sunt adoptarea Legii offshore, prin care ne-am asigurat că statul român va beneficia de partea cuvenită din beneficiile aduse de resursele care vor fi exploatate în Marea Neagră, Proiectul Legii pensiilor, prin care dorim să remediem inechităţile din sistem, asigurându-ne că nici o pensie nu scade, şi susţinerea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pe care sperăm să îl vedem devenit realitate cât mai repede. Dragi cetăţeni, toate cele de mai sus nu sunt decât exemple. Sunt doar cel mult jumătatea drumului pe care am pornit împreună în 2016. Desigur, drumul nostru către un trai mai bun este lung şi, uneori, anevoios. Dar ce trebuie să reţineţi este că nu sunteţi singuri pe acest drum. Spre deosebire de celelalte partide, PSD este alături de dumneavoastră, de persoanele lipsite de posibilităţi, de tineri, de vârstnici, de angajaţi şi de micii întreprinzători şi, în general, de toţi cei care au nevoie de sprijin. Pentru dumneavoastră ne angajăm şi ne luptăm să ducem la capăt Programul de guvernare, cu preocupare, consecvenţă şi profesionalism!
Viorel Stan "Şcoala Gimnazială «Carol I» din municipiul Roman, 130 de ani de istorie" Anul acesta, odată cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, locuitorii oraşului Roman au mai avut un motiv de sărbătoare - la ei în municipiu, există o unitate de învăţământ înfiinţată încă dinaintea Marii Uniri din 1918. Mă refer la Şcoala Gimnazială "Carol I" din Roman. Povestea ei începe tocmai în anul 1888. Pe atunci, şcoala funcţiona într-o clădire formată din două odăi - cu cinci bănci, o tablă, o catedră şi un scaun, toate făcute de Şcoala de Meserii din Roman. Din 1904, unitatea de învăţământ începe să funcţioneze într-un local nou şi mare, cu două săli de clasă. În perioada Primului Război Mondial, şcoala a adăpostit trupe, refugiaţi şi un spital. În 1950-1951, şcoala este conectată la reţeaua de curent electric. Din 1955, şcoala se numeşte de şapte ani mixtă, iar din 1957 Şcoala nr. 6 Roman. Iar din 1958 încep demersurile pentru construirea unui nou local pentru şcoală, lucrare ce se concretizează până în 15 septembrie 1960, fiind construită aproximativ jumătate din clădirea actuală, cinci săli de clasă cu parter şi etaj. În 1961, şcoala este racordată la canalizare şi apă potabilă, iar în 1970 lucrările la construirea şcolii sunt finalizate în forma pe care o vedem şi astăzi. În cei 130 de ani de existenţă, Şcoala Gimnazială "Carol I" din Roman a format mii de elevi. Mulţi dintre ei au reuşit să facă performanţă, să se remarce în diverse domenii, lucru care li se datorează, în special, profesorilor. Pentru că trebuie să recunoaştem că, în această şcoală, există profesori atenţi şi devotaţi, profesori care sunt mereu calmi şi cu zâmbetul pe buze, înarmaţi cu răbdare, pentru a-i învăţa pe cei mici, pentru a-i forma pe viaţă, pentru a-i transforma în adulţi responsabili. La împlinirea a 130 de ani, le spun la mulţi ani tuturor profesorilor şi elevilor de la Şcoala Gimnazială "Carol I" din Roman, atât celor care îşi desfăşoară, în prezent, activitatea acolo, cât şi celor care au trecut prin băncile acestei şcoli. Sunteţi demni de tot respectul!
Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu "Constituţia României, actul de bază al ţării noastre" Constituţia României este Legea fundamentală a ţării şi stă la baza democraţiei din statul nostru. Pentru a marca principiile sale şi a ne reaminti importanţa ei, în data de 8 decembrie marcăm Ziua Constituţiei României. Deşi pare un act simplu, Constituţia României înseamnă mult mai mult decât o înşiruire de titluri, capitole şi articole. Constituţia este garantul democraţiei, iar respectarea ei înseamnă o îndatorire a fiecărui cetăţean român. Ceea ce o face şi mai importantă în statul democrat este faptul că ea poate fi modificată numai prin voinţa poporului, astfel că însemnătatea ei capătă şi mai multe valenţe. Chiar dacă a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului şi până în prezent, din 1866 până în 2003, nu putem să nu ne referim măcar la două momente importante ale Constituţiei României din acest interval de timp. În anul marcării Centenarului, este de datoria noastră să ne reamintim de prima Constituţie, adoptată după Marea Unire de la 1918, "Constituţiunea României din 29 martie 1923" sau Constituţia Unificării. Aceasta a fost promulgată de Regele Ferdinand I şi vorbea despre România ca despre un stat naţional unitar şi indivizibil, cu un teritoriu nealienabil. Actul din 1923 a însemnat o contribuţie masivă la consolidarea Marii Uniri, creând cadrul democratic al vieţii politice din România. După ani şi ani, a venit vremea căderii comunismului, când o nouă constituţie a văzut lumina zilei. Constituţia din 21 noiembrie 1991, adoptată prin referendum constituţional în data de 8 decembrie 1991, a marcat reinstaurarea statului de drept, pe principii sănătoase, precum separarea puterilor în stat, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar şi pe principiul pluralismului, un alt garant al democraţiei. Respectarea Constituţiei României, în forma pe care o cunoaştem astăzi, înseamnă respectarea muncii înaintaşilor noştri care, de-a lungul timpului, au luat măsurile necesare şi au pus bazele statului român modern. Faptul că ea există, îl datorăm celor care au pus umărul la construirea României, indiferent de apartenenţa lor politică sau de forma de guvernământ a ţării noastre. Ea este moştenirea pe care o lăsăm celor care ne vor urma, iar modificarea ei, în cazul în care cetăţenii solicită, este ideal să fie făcută în conformitate cu principiile europene după care şi România se ghidează, astăzi. Ca deputat, consider că fidelitatea faţă de ţară este sacră, aşa cum ne spune şi Constituţia. Mai mult decât atât, cred că este de îndatorirea noastră să facem ceea ce este mai bine pentru a continua să construim România, din respect pentru cei care ne-au dat încrederea lor prin vot, dar şi pentru cei care ne-au lăsat ca moştenire România modernă.
Angel Tîlvăr Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei marchează adoptarea de către Adunarea Generală a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea traficului de persoane şi a exploatării prostituţiei - Rezoluţia 317 din 2 decembrie 1949 În ciuda eforturilor considerabile depuse de guverne, de societatea civilă şi de comunitatea internaţională, milioane de oameni sunt încă supuşi unei existenţe care este aproape imposibilă în degradarea şi inumanitatea ei. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, OIM, în prezent, sunt mai multe victime ale sclaviei decât au fost vreodată în istorie - peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Traficul de persoane este a treia industrie internaţională a criminalităţii după traficul ilicit de droguri şi de arme, generând un profit de aproximativ 32 de miliarde de euro în fiecare an. În plus, peste 150 de milioane de copii sunt supuşi muncii forţate, ceea ce înseamnă că aproape unul din zece copii este victima acestui fenomen. În prezent, una dintre cele mai răspândite forme de sclavie în lume este traficul de persoane, care a luat o amploare din ce în ce mai mare, fiind una dintre problemele cele mai grave ale societăţii moderne. Infracţiunea de trafic de persoane, în scopul exploatării pentru muncă, organe sau exploatare sexuală, prezintă un set distinctiv de provocări pentru majoritatea ţărilor. Cu toate acestea, condiţiile în epoca actuală a globalizării, cum ar fi creşterea economiilor informale şi a disparităţilor economice dintre naţiuni, amplificarea fluxurilor de forţă de muncă şi mărfuri peste frontierele internaţionale şi a reţelelor transnaţionale organizate, fac ca flagelul traficului de persoane să înflorească la scară mondială, solicitându-ne o mobilizare comună sporită. În ţările Uniunii Europene, potrivit datelor oficiale, sunt aproximativ 16.000 de victime ale acestui fenomen, dintre care 15% sunt minori, iar România, Bulgaria, Olanda, Ungaria şi Polonia sunt ţările cu cea mai mare incidenţă. Libertatea de mişcare în Uniunea Europeană este un drept fundamental, care trebuie respectat. Din păcate, acesta generează o serie de cercuri vicioase, atrăgând după sine consecinţe negative, cum este amplificarea fenomenului şi a complexităţii traficului de fiinţe umane, o realitate care ne impune creşterea gradului de conştientizare, fiind necesar ca protecţia victimelor să capete proeminenţă pe agendele noastre. Conform analizei Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate, victimele traficului de persoane au fost exploatate mai ales în afara teritoriului naţional, cum este şi cazul românilor. Anual, sute de conaţionali tentaţi de posibilitatea unui câştig mai mare în străinătate, cad victime acestui fenomen (bărbaţi, femei şi copii, traficaţi în scopul muncii forţate sau al exploatării sexuale). Marcarea acestei zile aduce în atenţia noastră importanţa pe care trebuie să o acordăm acestui flagel care afectează categorii vulnerabile. Traficul de persoane şi infracţiunile conexe trebuie să primească un răspuns coordonat. De aceea, pe lângă măsurile de natură legislativă sau de pedepsire a persoanelor care încalcă legea, este nevoie şi de acţiuni de informare pentru românii din ţară sau străinătate, puşi în situaţii în care fie nu li se respectă drepturile, fie sunt exploataţi prin muncă sau forţaţi să încalce legile ţărilor în care se află. România este unul dintre statele care abordează cu implicare şi seriozitate problematica traficului de fiinţe umane. Acest lucru este evidenţiat şi prin activitatea Grupului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României, al cărui coordonator sunt. Cred că la nivelul Parlamentului României, aspectele legate de fenomenul migraţiei şi de traficul de persoane necesită o atenţie cu totul specială în continuare, de aceea, la cea de-a VI-a ediţie a Conferinţei Internaţionale pe tema combaterii traficului de persoane, pe care am organizat-o anul acesta, pe 9 octombrie, la Palatul Parlamentului, ne-am propus să intensificăm eforturile în domeniul aplicării legii, să ne extindem cooperarea interinstituţională la nivel naţional, european şi internaţional. În acest context, vreau să subliniez că suntem preocupaţi şi de abordarea locală, regională a combaterii fenomenului, fiind oportun să se acţioneze mai ales acolo unde se găsesc sursele de racolare şi premisele organizării grupurilor infracţionale, bazate în mod deosebit pe vulnerabilităţile din mediul rural. Mă bucur să afirm că, datorită muncii a numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor din toată ţara, se înregistrează progrese în domeniul traficului de persoane. În aceşti ultimi ani, România a făcut paşi importanţi datorită adoptării unor politici de combatere a traficului de fiinţe umane. Dar trebuie făcut mai mult, mai ales pentru prevenirea acestui fenomen, căci traficul de persoane este o infracţiune cu multiple faţete, un flagel dinamic, adaptabil şi oportunist, care generează numeroase probleme, atât din perspectiva prevenirii, cât şi din punctul de vedere al punerii în aplicare a unui răspuns eficient, necesitând o abordare legislativă exhaustivă pe partea de prevenire, de urmărire penală a infractorilor sau de protecţie a victimelor, precum şi a securităţii statului.
Tudoriţa Lungu Zilele acestea, printre momente festive atât de încărcate de emoţie pentru noi, românii, s-a strecurat un eveniment căruia consider că nu i-am acordat atenţia cuvenită. Pe 3 decembrie, în fiecare an, se marchează Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite şi care ar trebui să reprezinte o ocazie de a ne exprima respectul şi solidaritatea faţă de aceste persoane şi de rolul pe care ei îl au în comunitate. În România, peste 805.000 de persoane, instituţionalizate sau nu, împreună cu familiile lor, se luptă zilnic cu incapacitatea de a-şi desfăşura viaţa în condiţiile de normalitate, aşa cum o ştim noi. Dintre acestea, aproape 50.000 desfăşoară activităţi cotidiene şi au un loc de muncă, stabil sau nu, într-o veşnică bătălie de a-şi câştiga existenţa. Din păcate, puţini dintre noi conştientizăm şi înţelegem dificultăţile cu care se confruntă aceşti oameni, puţini ştim că, dincolo de necazurile generate de situaţia lor nedorită, persoanele cu handicap se confruntă cu aberaţii legislative, cu prevederi care se bat cap în cap şi care creează un hăţiş legislativ greu de descâlcit. O recentă dezbatere în Parlamentul României, la care au participat persoane cu dizabilităţi, membri ai familiilor lor şi alţi actori implicaţi în ceea ce ar trebui să fie sistemul de protecţie, a adus în discuţie situaţii absurde în ceea ce îi priveşte pe elevii cu deficienţe de auz din ţara noastră. Analizând în profunzime sistemul, ni s-a dezvăluit o serie întreagă de condiţii care frizează logica şi bunul-simţ, împrejurări tragi-comice în care hipoacuzicii din ţara noastră, dar şi părinţii şi dascălii lor trebuie să se descurce. Celebrul eseu despre foşnetul frunzelor, pe care aceşti copii lipsiţi de darul auzului trebuie să îl scrie ca temă pentru acasă, este doar unul dintre exemplele care certifică lipsa de grijă şi responsabilitate pentru aceste categorii sociale. Hipoacuzicii nu dispun de un abecedar special, iar pe parcursul ciclurilor şcolare profesorii lucrează diferenţiat cu aceştia. Surpriza neplăcută este examenul de bacalaureat care se dă în aceeaşi formă pentru toţi elevii, fără a lua în calcul deficienţele specifice acestei afecţiuni. Iar una dintre cele mai grave probleme a acestor elevi lipsiţi de o şansă reală constă în faptul că nu dispun de un limbaj al semnelor unitar. În consecinţă, există un număr infim de hipoacuzici care iau bacalaureatul, cu toate că un copil cu deficienţe de auz a muncit poate de câteva ori mai mult pentru această diplomă. Copiii cu deficienţe auditive folosesc în comunicare limbajul mimico-gestual limitat sau limbajul semnelor române. Potrivit specialiştilor, vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde sute de mii de unităţi lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj gestual nu depăşeşte 7.000 de unităţi gestuale, limbajul semnelor este mult mai sărac decât limbajul verbal. Copiii aceştia cunosc 1.000 de cuvinte, pe care le învaţă literă cu literă. Surprizele neplăcute, însă, continuă să se ţină lanţ, cât timp, în România, există şcoli în care profesorii nu stăpânesc acest limbaj al semnelor, iar transmiterea informaţiei este limitată sau chiar imposibilă. Problematica acestor oameni este una complexă, asupra căreia avem datoria să ne aplecăm, pentru că nu doar cei mici, ci şi adulţii se confruntă cu realităţi româneşti, greu de imaginat pentru o lume civilizată. În aprilie 2018, Ministerul Sănătăţii a dat un ordin prin care surzii sunt obligaţi ca, pentru reînnoirea carnetului de conducere, să aibă pe fişa medicală parafa medicului ORL-ist care să poarte calificativul "apt" din punct de vedere medical. Dacă, încă din anii comunismului, accesul persoanelor hipoacuzice la şofatul unei maşini era legiferat, iată că cei care au deficienţe de auz pot acum obţine carnetul de conducere, dar nu îi mai pot prelungi valabilitatea. O absurditate la fel de mare ca şi cele descrise până acum, iar seria exemplelor ar putea continua. Consider că este de datoria noastră să schimbăm ceva pentru aceşti oameni, şi aşa cu o soartă dificilă. Iniţiativa legislativă la care se lucrează propune ca Limbajul Semnelor Româneşti să devină limba maternă a hipoacuzicilor din România. Practic, surzii ar trebui să aibă statut de minoritate, soluţie care ar rezolva majoritatea problemelor cu care se confruntă. Odată cu implementarea acestui proiect, paşii următori ar fi elaborarea unui limbaj al semnelor unitar, unui abecedar special, cadre specializate în acest sens, examene diferenţiate, şcoli de meserii care să îi integreze şi multe alte care să le uşureze existenţa. Soluţii există, depinde doar de noi să acordăm hipoacuzicilor români dreptul la un trai decent.
Vasile Varga "Marea Unire de la 1 decembrie 1918 reprezintă zestrea trecutului, lăsată viitorului României spre apărare, în veci!" Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră că aceste zile am trăit şi trăim momente irepetabile în viaţa naţiunii noastre - sărbătorirea unui centenar de când statul român a cunoscut împlinirea teritorială în fruntariile istorice. Celebrăm, cu mândrie şi profund respect, 100 de ani de când, cu sacrificii imense, cu abilitate şi cu deplina înţelegere a faptului că trăiau o clipă unică, oamenii politici ai anului 1918, în deplin consens cu reprezentanţii monarhiei româneşti, au înţeles că era momentul în care toate forţele patriotice trebuie să îşi dea mâna pentru binele ţării. Sacrificiile ostaşilor români de pe câmpurile de bătălie, credinţa nestrămutată în Biserica Neamului, precum şi eforturile conducătorilor români de-a lungul anilor de a ţine împreună pe români, pe veci ca şi fraţi, au reprezentat imboldul suprem al unificării provinciilor româneşti. Acum 100 de ani, conştiinţa apartenenţei la naţiunea română, a tuturor celor care gândeau şi rezonau la trăirea românească, a reprezentat energia care a condus spre istoricul eveniment al Marii Uniri de la Alba Iulia, iar trăirea sentimentelor delegaţiilor şi participanţilor de atunci este greu de egalat. Din păcate, peste ani, în condiţii triste, România a suferit sângeroase dezlipiri teritoriale. Atunci, dar şi în zilele noastre, mulţi neprieteni au încercat minimalizarea acelui moment astral din 1 decembrie 1918, ba mai mult, i-au atribuit conotaţii negative, pe care le considerăm dureroase şi colegi, Este bine ştiut faptul că, în anul Marii Uniri, a existat un cumul de elemente pozitive, e drept, pe fondul unor ample transformări suferite de marile imperii ale acelor timpuri din Europa Centrală şi de Sud-Est. Mai mult, Centenarul din aceste zile nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat, în primăvara anului 1918, Unirea Basarabiei cu România "de-a pururea şi pentru totdeauna", iar în toamna aceluiaşi an Congresul General al Bucovinei nu ar fi hotărât "unirea necondiţionată şi pe vecie cu Regatul României". Jertfa de sânge a ostaşilor români în Primul Război Mondial a dat atunci o şi mai mare greutate actului Marii Uniri. Să nu uităm că unul dintre pilonii de bază ai făuririi Marii Uniri l-a reprezentat Biserica, prin reprezentanţii săi de mare valoare şi nu numai, de-a lungul secolelor, dar mai cu seamă în anul 1918. Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri a trezit, în sufletul multora dintre români, sentimente felurite, de la bucurie şi entuziasm, la neîncredere sau chiar la blamare a adevăratelor trăiri româneşti. Ne-am fi dorit ca, după 100 de ani, să nu persiste anumite discrepanţe de dezvoltare între regiunile României, dar, având mereu în minte sacrificiile înaintaşilor noştri, cred că avem datoria să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor românilor de acum un veac, şi anume, să devenim un popor demn într-o ţară puternică şi respectată în lume. Mai mult, într-o perioadă în care, în jurul ţării noastre apar tot mai multe semne de îngrijorare cu privire la respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale sau a principiilor democratice şi morale, îmi exprim speranţa ca, măcar acum, în anul celebrării Centenarului Marii Uniri, românii realizează faptul că este imperios nevoie, mai mult ca oricând, să acţionăm şi să ne comportăm ca demni urmaşi ai celor care au luptat pentru această frumoasă şi bogată ţară, România. Noi, acum, trebuie să ascultăm vocea înaintaşilor şi să acţionăm doar înspre binele naţiunii noastre unite! Pe lângă festivităţi, mai mult sau mai puţin inspirate, este momentul să mergem şi cu smerenie să punem o lumânare aprinsă la căpătâiul eroilor cunoscuţi sau necunoscuţi ai neamului nostru. Marea Unire de la 1 decembrie a reprezentat şi va reprezenta marea zestre care va rămâne urmaşilor noştri pentru a fi apărată în veci!
Viorica Cherecheş "Criza acută de forţă de muncă, o problemă fără rezolvare" După ani întregi de migraţie şi de scădere a natalităţii, România se confruntă în acest moment cu o acută lipsă de forţă de muncă în foarte multe zone ale ţării. Tendinţa de plecare a angajaţilor cu experienţă şi pregătire în afara graniţelor ţării a condus la această problemă gravă, găsirea forţei calificate de muncă devenind principala grijă a mediului de afaceri din România şi nu numai. România a devenit, în ultimii ani, ţara fără muncitori, fără medici şi profesionişti, şi trece astăzi prin cea mai gravă criză a forţei de muncă din istorie. Scăderea natalităţii, ieşirea la pensie în următorii ani a unei întregi generaţii de angajaţi, exodul muncitorilor calificaţi şi cu experienţă către Occident, dar şi necorelarea sistemului şcolar românesc la cerinţele pieţei muncii vor face ca, în ţara noastră, criza să se acutizeze, până la un nivel fără precedent. Avem, în România, un deficit de un milion de angajaţi şi nicio perspectivă pentru ocuparea acestor posturi, iar angajatorii români fac cu greu faţă acestor provocări. Grav este că această problemă tinde curând să devină una care afectează chiar siguranţa economico-financiară a ţării. Ce face Guvernul României? Are oare o strategie naţională în acest sens? Este în stare să rezolve această problemă? Răspunsul este nu! Propunerea domnului Teodorovici, de introducere a unui permis de muncă cu timp limitat în Uniunea Europeană, a şocat o ţară întreagă, o propunere neinspirată, care este împotriva poporului, care încalcă tratatul de liberă circulaţie, principiul teritorialităţii şi libertatea de a alege unde vrem să muncim. Halucinantă este şi propunerea actualului ministru al sănătăţii, care doreşte încheierea unui act adiţional la contractul de muncă al medicilor rezidenţi, astfel încât aceştia să rămână un anumit număr de ani în ţară, după terminarea studiilor. Nu acestea sunt soluţiile pe care trebuie să le găsiţi! Veniţi cu politici publice care să îi determine pe români să nu plece din ţară. Investiţi în tineri şi nu faceţi politică doar prin măriri succesive de salarii care nu fac altceva decât să provoace frustrări între angajaţii de la stat şi cei care au ales să lucreze în privat. Nu limitaţi dreptul românilor de a munci în spaţiul comunitar!
Mihai Weber "PSD investeşte în viitorul copiilor noştri!" Pe lângă celelalte măsuri benefice aprobate până în prezent, Guvernul PSD vine acum cu o nouă măsură bine primită de români. Începând cu anul 2019, vor fi deschise conturi de economii pentru copiii Centenarului, conturi în care părinţii copiilor sub 18 ani vor putea depune suma de 1.200 de lei, iar statul va suplimenta cu o primă de stat în valoare de 600 de lei anual. În cazul în care la finele anului calendaristic, suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobânda. Totodată, sumele depuse anual în cont nu vor putea depăşi un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei a valorii. Acţiunile Guvernului PSD vin în sprijinul părinţilor români, sunt pragmatice şi coerente, în prezent fiind mai multe programe destinate creşterii productivităţii şi dezvoltării societăţii româneşti. Această echipă a respectat, până acum, Programul de guvernare şi sunt convins că şi pe viitor Guvernul şi majoritatea parlamentară vor lucra, prin demersuri concrete, la menţinerea României pe trendul economic pozitiv avut în ultima perioadă.
Sergiu Cosmin Vlad Nu este o noutate că mulţi tineri din România pleacă din ţară, cu scopul de a-şi găsi un viitor mai bun. Problema porneşte de la alocarea a doar 3% din PIB-ul României pentru educaţie, pe când media în UE o reprezintă aproape 5%. Părăsirea timpurie a şcolii şi decalajul rural-urban rămân probleme esenţiale pentru dezvoltarea economică şi ameliorarea inegalităţilor în societate. Sistemul educaţional nu ţine pasul cu setul de abilităţi necesare pentru o concurenţă relevantă pe piaţa forţei de muncă, într-o economie modernă. Investiţiile în învăţământul preşcolar şi şcolar sunt foarte mici, punându-se accent pe învăţământul terţiar ca prioritate naţională. Este foarte greu să ai un învăţământ de calitate universitar, dacă părăsirea timpurie a şcolii, la nivel naţional, constituie 18,1%, îndeosebi fiind afectaţi copiii din mediul rural - 27,1% - şi cei de etnie romă - 77%. Aici mai vreau să atrag atenţia asupra faptului că numai 67,7% dintre toţi studenţii participanţi la examenul de bacalaureat au susţinut acest test şi numărul total de studenţi din 2006 până în 2016 a scăzut cu 17% în România. Multe măsuri sunt concentrate pe participarea tinerilor în învăţământul universitar, dar nu şi pe calitatea acestuia. Numai 40% dintre studenţii din România declară că sunt satisfăcuţi cu organizarea studiilor şi orarul, facilităţile studiilor şi calitatea predării. ONU raportează o cifră de 3,4 milioane de oameni care au emigrat, o treime reprezentând tineri. Astfel, România se află în topul ţărilor cu cei mai mulţi emigranţi. Românii plecaţi să muncească în străinătate au în general studii medii sau calificări profesionale, iar numărul emigranţilor români cu studii superioare se situează în jurul cifrei de 950.000 de persoane. În 25 - 30 de ani, realitatea demografică nu va mai permite plata celor care au contribuit anterior la sistemul de pensii. Anul trecut, România avea 36.000 de studenţi plecaţi peste hotare şi 14.500 de elevi care au declarat că vor să urmeze această cale. Motivele care explică această alegere sunt clare - actuala guvernare nu pune accent pe orientarea profesională, pe încurajarea tinerilor absolvenţi de a rămâne în ţară să muncească, dar se axează pe promisiuni electorale. Potrivit Strategiei Naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2014-2020, "tinerii înregistrează cea de-a doua rată a sărăciei ca mărime, fiind principalul grup afectat de criza economică". Numărul tinerilor care intră pe piaţa muncii în primul an după absolvire este relativ redus. Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială face referire la dimensiunile incluziunii sociale. Aici se menţionează şi cazul tinerilor care trebuie să beneficieze de suportul necesar realizării potenţialului oricărei persoane, indiferent de experienţa sau de circumstanţele în care îşi desfăşoară viaţa, punându-se accent pe incluziunea din perspectiva economică/ocuparea pe piaţa muncii. Dar, dacă facem o analiză a realităţilor actuale, această lege nu deţine mecanisme eficiente pentru o bună implementare a sa. Prin acest demers, vreau să atrag atenţia Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi altor autorităţi responsabile de acest continuu dezechilibru între cererea pieţei de muncii şi oferta universităţilor, consecinţa principală fiind exodul de creiere care nu sunt atraşi şi motivaţi în a-şi continua dezvoltarea profesională la ei în ţară. Consider că trebuie întreprinse măsuri urgente pentru a evita un eventual colaps economic al României în următorii ani.
Ion Spânu "Ziua mondială a solului" Ziua mondială a solului este celebrată, în fiecare an, pe data de 5 decembrie, pentru a se atrage atenţia asupra importanţei menţinerii unui sol sănătos şi, totodată, pentru a veni în sprijinul gestionării durabile a resurselor acestuia. Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului a propus, în 2002, marcarea Zilei mondiale a solului, acesta fiind o componentă fundamentală a sistemului natural şi un factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. La nivel mondial, se înregistrează o creştere a degradării calităţii solului. La baza acestei degradări, sunt practicile greşite de gestionare, presiunea populaţiei în ceea ce priveşte intensificarea nesustenabilă şi inadecvată de folosire a acestei resurse. Conform studiilor efectuate, o treime dintre solurile noastre globale sunt deja degradate. Există riscul ca această situaţie să se înrăutăţească în viitor, din cauza faptului că nu este un pericol sesizabil cu ochiul liber. Este estimat ca, până în 2050, populaţia planetei să ajungă la 9 miliarde de locuitori. În acest caz, un sol poluat va însemna otrăvirea alimentelor pe care le consumăm, apa pe care o bem şi aerul pe care îl respirăm. Capacitatea solurilor de a filtra şi a tampona contaminaţiile, degradând şi atenuând efectele negative ale poluanţilor, este finită. Poluanţii provin din activităţile umane, şi anume, deşeurile urbane netratate, practicile agricole nesustenabile, activităţile industriale şi mineritul sau alte practici care nu respectă mediul. În plus, datorită avansului tehnologic, oamenii de ştiinţă au capacitatea de a identifica poluanţi care anterior nu puteau fi identificaţi. În acelaşi timp, însă, aceste îmbunătăţiri tehnologice conduc la introducerea de noi contaminanţi în mediul înconjurător. Totodată, dacă luăm în calcul problemele pe care le ridică asigurarea rezervelor de hrană, inundaţiile sau schimbările climatice, multe dintre răspunsurile pe care le căutăm s-ar putea afla în sol. Solul este un sistem complex, iar cercetarea ştiinţifică dezvăluie, an de an, tot mai multe despre rolul şi importanţa sa în susţinerea vieţii pe pământ. Conservarea solului contribuie în mod esenţial la adaptarea la schimbările climatice şi la atenuarea efectelor acestora, cel mai mare magazin terestru de carbon regăsindu-se în sol. Potrivit datelor statistice cuprinse în Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, în România, au fost inventariate 1.393 de situri contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric şi 1.183 de situri potenţial contaminate. Prin atragerea de fonduri europene, o mare parte dintre siturile contaminate istoric pot fi ţinute în limite normale, iar cele cu potenţial de contaminare pot redeveni utilizabile. Astfel, prin Programul de guvernare al PSD se intenţionează ca până în 2023 să fie investite 140 de milioane de euro, dintre care aproximativ 119 milioane de euro alocare de la Uniunea Europeană şi aproximativ 21 de milioane de euro finanţare publică naţională, în vederea refacerii ecosistemelor naturale, decontaminarea şi ecologizarea siturilor poluate istoric şi asigurării calităţii solului, în vederea protejării sănătăţii umane.