Carmen-Ileana Mihălcescu Continuăm cu interpelările. Domnul Dohotaru Adrian-Octavian? Nu este. Domnul Bumb Sorin? Nu. Domnul Raeţchi? Nu. Domnul Alexandru-Ioan Andrei? Nu. Doamna Oteşanu Daniela? Nu. Domnul Bota Marius Sorin? Nu. Doamna Roşca Lucreţia? Nu. Domnul Roman Ioan Sorin? Nu. Domnul Olteanu Daniel? Nu. Domnul Toma Ilie? Este. Vă rog.
Ilie Toma Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este pentru Ministerul Justiţiei. În cadrul programului de audienţe de la Cabinetul parlamentar Toma Ilie din Hunedoara, s-a prezentat o familie de cetăţeni sârbi, Jovanovic - Marica şi Dragomir. În baza legilor existente în România, doamna Jovanovic Marica şi domnul Jovanovic Dragomir au solicitat acordarea cetăţeniei română. Conform spuselor dânşilor, au depus actele necesare obţinerii cetăţeniei, iar răspunsul primit de la autorităţile competente a fost acela că nu s-au încadrat în societatea românească şi că autorităţile competente, în rezolvarea cererii, nu sunt obligate să ofere alte răspunsuri. Acest răspuns le este nesatisfăcător, şi la discuţia din cadrul audienţei au argumentat următoarele: La discuţiile din cadrul audienţei au prezentat copii ale permiselor de şedere şi curriculum vitae , atât pentru ei, ca solicitanţi de cetăţenie, cât şi pentru fiul lor, fata fiind minoră. Drept urmare, vă rog să-mi comunicaţi răspunsurile punctuale la întrebările formulate de familia Jovanovic, în cadrul audienţei: 1. De ce nu pot obţine cetăţenia română, deşi, din punctul lor de vedere, consideră că îndeplinesc condiţiile pentru cetăţenie? 2. Care sunt paşii legali de urmat în acest demers? Am ataşat curriculum vitae şi permisele de şedere primite, la Biroul parlamentar, de la domnul şi doamna Jovanovic. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Bîzgan Oana? Nu este. Domnul Dehelean Silviu? Nu este. Doamna Iurişniţi Cristina? Nu. Domnul Cristian Buican? Nu. Domnul Manole Petre? Nu. Domnul Antal István? Vă rog.
István-János Antal Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale. În atenţia doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Obiectul: "Situaţia absolvenţilor unui ciclu superior de studii". Stimată doamnă ministru, În urma absolvirii unui ciclu superior de studii, orice tânăr poate să se înscrie ulterior la un alt ciclu de licenţă sau studii de master. O situaţie semnalată în urmă cu puţin timp a relevat situaţia unei persoane care a urmat concomitent un program de studii de licenţă de trei ani şi un program de studii de licenţă de patru ani, pe care le-a început în acelaşi timp. În urma absolvirii programului de studii de licenţă de trei ani, beneficiind de ajutorul statului, fiind încadrată la fără taxă, aceasta a putut să continue şi anul IV de studii de licenţă, de la cea de-a doua facultate, în regim fără taxă. O problemă funcţională a apărut în momentul în care aceasta s-a înscris la studii de master, unde a fost admisă la studii fără taxă, diploma de bacalaureat în original fiindu-i solicitată atât de facultatea unde urmează studiile de licenţă, cât şi la facultatea unde a fost admisă la master. Întrucât cerinţele stricte şi lipsa informatizării nu au permis ca această persoană să beneficieze de ultimul an de ciclu de licenţă şi de primul an de studii de master, la regim fără taxă, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru a evita astfel de situaţii în viitor, sigur, în favoarea tinerilor? 2. Dacă veţi adopta o soluţie informatică care să reglementeze această problemă? Aş dori un răspuns în scris. Vă mulţumesc. Antal István, deputat al UDMR de Constanţa. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Duruş Vlad? Nu. Domnul Zainea Cornel? Da? Domnul Duruş Vlad, vă rog.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea este adresată ministrului apelor şi pădurilor. Stimate domnule ministru, România a pierdut constant, în ultimii ani, suprafeţe importante de pădure. O spun cifrele oficiale care arată că în ţara noastră se defrişează aproximativ trei hectare de pădure pe oră. Din 2015 şi până în prezent, suprafaţa împădurită a ţării s-a diminuat cu peste 300.000 de hectare, ajungând la 6,5 milioane de hectare. Ritmul în care dispar suprafeţele împădurite este unul alarmant şi cere, din partea ministerului, o gestionare mai atentă a acestei probleme care lasă impresia că este scăpată de sub control. România mai are doar 27,3% din teritoriul ocupat de păduri, faţă de media europeană, de 36%. Trebuie să existe o grijă a ministerului pentru a reduce această barbarie din pădurile patriei. Aş spune că, dimpotrivă, în momentul de faţă se duce o luptă sub diverse pretexte, ca suprafaţa împădurită să scadă şi mai mult. Cifrele din ultimii 25 de ani arată că s-au tăiat ilegal peste 80 de milioane de metri cubi de lemn. Hoţii au câştigat peste 5 milioane de euro, în urma exploatărilor ilegale, aceste cifre apărând într-un raport de audit al Curţii de Conturi. Maramureşul este unul dintre judeţele care a pierdut suprafeţe importante de păduri. Zona Borşa-Vişeu apare mereu ca exemplu negativ atunci când se vorbeşte despre exploatarea ilegală a pădurilor, iar conflictele dintre hoţii de lemne şi pădurari, poliţişti sau jandarmi fac parte din peisaj. Vă rog, aşadar, domnule ministru, să-mi prezentaţi o situaţie cu suprafeţele de teren ocupate cu păduri în judeţul Maramureş, raportat la ultimii 20 de ani. De asemenea, solicit să-mi prezentaţi numărul de cazuri de furt de lemn investigat în judeţul Maramureş, în fiecare an, din ultimii 5 ani, valoarea contravenţiilor aplicate, valoarea pagubei şi a numărului de cazuri soluţionate. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Zainea Cornel? Domnul Vlad Sergiu Cosmin. Vă rog.
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova. Stimate domnule ministru, Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia a două construcţii aflate în apropierea staţiei CFR Aradul Nou, din municipiul Arad, a căror stare de degradare reprezintă un pericol real pentru cetăţeni. Este vorba de un fost depozit care a fost incendiat în urmă cu aproximativ un an, din care au rămas ruine care se pot prăbuşi peste trecători sau peste calea ferată. A doua construcţie este pasarela pietonală care traversează calea ferată în apropierea gării şi care face legătura dintre cartierele Aradul Nou şi Sânnicolaul Mic, a cărei stare de degradare reprezintă, de asemenea, un pericol pentru cei care o folosesc. Vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Dacă cele două construcţii aparţin sau se află pe terenuri care aparţin de structuri ale Ministerului Transporturilor? 2. Dacă administraţia locală a municipiului Arad a făcut demersuri pentru a afla proprietarul celor două construcţii sau alte demersuri pentru remedierea stării de fapt, cu implicarea Ministerului Transporturilor? Şi 3. Dacă aveţi în vedere luarea unor măsuri care să conducă la remedierea situaţiei prin intervenţia Ministerului Transporturilor? Cu deosebită consideraţie, Sergiu Vlad, deputat al USR.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Drulă Cătălin? Nu este. Domnul Lovin Dumitru. Vă rog.
Dumitru Lovin Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelare adresată domnului Bogdan Matei, ministrul tineretului şi sportului. Obiectul interpelării: "Finanţarea pentru construcţia de săli de sport". Domnule ministru, După întreruperea finanţărilor prin Ordonanţa nr. 28/2013 pentru amenajarea bazelor sportive sau prin CNI, pentru obiective similare, s-a cam ales praful de strategiile naţionale prin care se dorea crearea unor condiţii propice pentru tinerii care doresc să facă mişcare, să ducă o viaţă sănătoasă, în aşa fel nu doar să scadă incidenţa bolilor generate de sedentarism, dar să ne şi asigurăm că această ţară are un viitor sigur şi prosper. Ei bine, în lipsa programelor pe care le aminteam, singura şansă pentru îndeplinirea acestor obiective şi pentru sprijinirea tinerilor o reprezintă reluarea finanţărilor, prin Ministerul Tineretului şi Sporturilor. În Vâlcea, dar şi în celelalte judeţe din ţară, sute de primari doresc şi sunt pregătiţi să depună documentaţii pentru construcţia de săli de sport, ceea ce înseamnă că restul nu mai depinde decât de dumneavoastră şi de Guvernul României. În concluzie, domnule ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Da. Mulţumesc. Domnul Iulian Bulai nu este. Domnul Niţă Nicu? Nu. Domnul Codreanu Constantin.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea de astăzi este adresată ministrului apărării, domnului Gabriel-Beniamin Leş. Obiectul interpelării este următorul: "Neparticiparea avioanelor F-16 româneşti, de la Baza Borcea, la Parada militară din Capitală, cu ocazia Zilei Naţionale a României, din 1 decembrie 2018, şi starea lor tehnică reală". Stimate domnule ministru, Surse din cadrul Ministerului Apărării Naţionale au comunicat pentru presa naţională că cele patru aeronave F-16 Fighting Falcon, de la Baza 86 Aeriană Borcea, nu au mai participat la parada militară de 1 decembrie, de la Arcul de Triumf din Capitală, invocându-se pretextul îngheţării pistei de decolare. Este de menţionat că la Parada militară, organizată cu ocazia Zilei Naţionale, au ajuns două dintre avioanele canadiene din România. Potrivit programului, Forţele Aeriene Regale Canadiene trebuiau să evolueze cu patru avioane SF-188 Hone, din cadrul Detaşamentului Air Task Force Romania, dislocate la Mihail Kogălniceanu, în cadrul Operaţiunii Reassurance. Condiţiile meteo şi temperaturile atmosferice din 1 decembrie 2018 nu au fost unele speciale, încadrându-se în parametrii obişnuiţi pentru această perioadă a anului. Neparticiparea avioanelor româneşti la parada organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României din acest an Centenar, contrar celor anunţate anterior, ridică semne de întrebare privind starea tehnică reală a acestor aeronave şi capacitatea lor de participare în operaţiuni militare în caz de război. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să ne comunicaţi: 1. Care este motivul real al neparticipării avioanelor F-16 româneşti, de la Baza Borcea, la Parada militară din Capitală, cu ocazia Zilei Naţionale a României? 2. Care sunt temperaturile atmosferice care nu permit decolarea aeronavelor din dotarea forţelor aeriene române şi impun menţinerea acestora la sol? Aeronavele din dotarea FAR sunt operaţionale în ţara noastră pe timp de toamnă, iarnă, primăvară, când temperaturile atmosferice coboară sub zero grade Celsius sau doar pe timp cu temperaturi atmosferice pozitive? 3. Dacă Ministerul Apărării Naţionale şi Forţele Aeriene Române au cunoscut din timp prognoza meteo pentru data de 1 decembrie 2018, atunci când au anunţat participarea navelor aeriene la parada militară? Şi 4 - ultima întrebare. Care au fost măsurile întreprinse de Ministerul Apărării Naţionale şi Forţele Aeriene Române pentru a asigura decolarea aeronavelor din dotarea FAR, în vederea participării acestora la parada militară? Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Paşcan Marius? Nu este. Domnul Tomac Eugen? Nu. Domnul Nechifor? Nu. Închidem aici şedinţa noastră de astăzi. Vă mulţumesc. O seară bună! La revedere! Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.