22 octombrie 2018 – Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Marilen - Gabriel Pirtea Trecem direct la lista deputaţilor înscrişi pentru interpelări în şedinţa de astăzi. Tudor Rareş Pop, USR, două interpelări.

Tudor Rareş Pop Mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare se adresează doamnei ministru Ioana Bran şi are ca obiect "Planificare şi buget pentru reabilitarea Complexului Cultural Sportiv Studenţesc «Tei»". Doamnă ministru, Complexului Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", unul dintre cele mai mari centre sportive şi culturale din Bucureşti, se află într-o stare avansată de degradare, lucru care poate pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică a celor care desfăşoară activităţi sportive în incinta complexului, atât din perspectiva utilizării dotărilor şi utilităţilor puse la dispoziţie, cât şi a curăţeniei şi igienei precare. Un exemplu concret în acest sens este stadionul de rugby pe care se desfăşoară zilnic antrenamente şi care găzduieşte şi meciuri din campionatul naţional. Suprafaţa de joc prezintă denivelări mari şi pune în pericol integritatea fizică a jucătorilor. Spaţiul de depozitare a gunoiului amenajat lângă stadion şi particulele emise de acesta, pe lângă mirosul neplăcut, au efecte negative dovedite asupra sănătăţii. Tribuna pentru spectatori prezintă riscuri pentru sănătatea celor care vor să folosească scările de acces şi scaunele, acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare. Un alt pericol pentru sănătatea publică este Lacul Tei, circumscris bazei sportive. Din păcate, dintr-o bază sportivă şi nautică populară, lacul a ajuns acum o groapă de gunoi. În ciuda unei acţiuni de igienizare efectuată în luna mai 2018, lacul este în continuare un focar de infecţii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru fauna şi flora lacului. Totodată, doamnă ministru, vă rog să faceţi public contractul în baza căruia Clubul Bamboo funcţionează în incinta complexului, cât şi autorizaţia pe baza căreia acesta a fost construit, în martie 2017, în incinta complexului. Vă rog, de asemenea, să mă informaţi cu privire la stadiul notelor de oportunitate, trimise de doamna director Ana Maria Puşcău, prin care aceasta solicită demolarea minihotelului dezafectat şi neterminat, afectat de un incendiu puternic pe data de 8 aprilie 2014. Închei această interpelare prin a vă ruga să-mi transmiteţi care sunt paşii şi bugetul pentru reabilitarea Complexului Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", cât şi răspunsurile la întrebările punctuale. A doua interpelare se adresează doamnei...

Dumitru Lovin O singură interpelare. Numai una se citeşte.

Tudor Rareş Pop Am înţeles. De ce? Nu pot să o citesc şi pe a doua? O voce din sală : Aşa sunt regulile.

Tudor Rareş Pop Ştiu, dar am o derogare să pot să citesc două. E scurtă. A doua interpelare se adresează doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, şi are ca obiect "Buget investiţii în spitale". Doamnă ministru, În urmă cu şase luni, vă exprimaţi public nemulţumirea privind starea spitalelor din Bucureşti. Împărtăşeam cu dumneavoastră aceeaşi îngrijorare şi, în urma interpelării cu nr. 1306B, pe care v-am adresat-o în data de 6 martie 2018, răspunsul primit în data de 28 martie 2018 a fost de natură să ne facă ceva mai optimişti. Întrucât aţi enumerat în acel răspuns o serie de acţiuni, vă rog să răspundeţi în scris la următoarele întrebări: De asemenea, vă rog să ne comunicaţi, în scris, dacă în municipiul Bucureşti autorităţile locale au contribuit financiar la bugetele de investiţii pentru investiţiile menţionate mai sus. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc şi eu. Cristian Buican, PNL? Nu este. Corneliu Bichineţ, PMP? Constantin Codreanu, PMP.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, şi domnului Teodor Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării este următorul: "Proiectul Hotărârii Cabinetului de miniştri al Ucrainei privind modul de obţinere a subvenţiilor de către cetăţenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României". Mult stimată doamnă ministru, Mult stimate domnule ministru, Presa ucraineană vehiculează faptul că Ministerul pentru Politici Sociale al Ucrainei va elabora proiectul hotărârii Cabinetului de miniştri al Ucrainei, care va preciza modul de a obţine subvenţii de către cetăţenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României. Ştirile menţionează, de asemenea, că iniţiativa ar fi o urmare a Legii nr. 122 din 4 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Conform răspunsului primit în 19 septembrie 2018, transmis de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, până la mijlocul lunii septembrie 2018 fuseseră selectate aproximativ 1.555 de solicitări de burse pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017/2018. Tot presa din Ucraina subliniază faptul că mărimea bursei stabilite de statul român este de 15.000 grivne pe an, echivalentul a aproximativ 2.000 de lei, şi că aceste burse vor intra în veniturile familiei şi vor avea influenţă asupra subvenţiilor acordate de statul ucrainean, banii intrând sub incidenţa dublei finanţări. În aceste condiţii, având în vedere cele prezentate mai sus, solicit răspuns la următoarele trei întrebări: Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc şi eu. Haideţi, vă rog, să ne încadrăm în două minute, că orele sunt întârziate. Mihai Culeafă, PNL? Nu este. Ion Stelian-Cristian, USR? Silviu Dehelean, USR? Roxana Mînzatu, PSD? Neculai Iftimie, PSD? Andrei Nicolae, PSD? Ilie Toma, PSD.

Ilie Toma Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Energiei şi are ca obiect "Închiderea exploatării miniere din Valea Jiului parţială". Şi anume, în Valea Jiului mai există patru mine în acest moment, din care două sunt propuse spre închidere. Este vorba de Exploatarea Minieră Lonea şi Exploatarea Minieră Lupeni. Nedrept, spun eu, la vremea respectivă, de cel mai neperformant Guvern, Guvernul Cioloş. Fără nicio analiză preliminară, fără nimic, vine şi pune pe masă, în octombrie 2016, închiderea în doi ani a două din cele patru exploatări miniere rămase în Valea Jiului, după ce, în urmă cu 15-20 de ani, Valea Jiului performa undeva la 16-18 exploatări miniere, cu număr total de 52.000 de mineri. Ca reprezentant al judeţului Hunedoara şi, implicit, al Văii Jiului, n-am putut sta pasiv şi nu putem sta, alături de colegii mei, deputaţii PSD, şi am formulat o interpelare prin care vreau să aduc la cunoştinţă şi să cerem soluţiile cele mai bune pentru a prelungi măcar pentru câţiva ani viaţa acestor două exploatări miniere, deoarece foarte curios este că cele două exploatări care sunt propuse la închidere au fost retehnologizate, faţă de celelalte, care sunt propuse şi sunt fiabile să mai meargă încă 10-12 ani. Mai mult decât atât, fronturile de cărbune deschise sunt mai mari decât la celelalte două mine. Şi se spune că şi valoarea şi potenţialul energetic al cărbunelui extras din cele două exploatări miniere sunt mai mari decât ale celor care rămân în exploatare. Deci ni se pare foarte curios. Care sunt soluţiile identificate, planurile şi proiectele pentru ca minele din Valea Jiului să nu se închidă? Cum putem să asigurăm necesarul de energie electrică, îndeosebi pe timp de iarnă, dacă închidem minele şi nu punem nimic la loc? Vreau să vă spun că în cea mai grea iarnă din ultimii ani, în 2016, Centrala Energetică Hunedoara, Complexul Energetic Hunedoara a fost cel care a salvat sistemul naţional de energie de la colaps. Deci, minele din Valea Jiului sunt exploatări economice foarte importante şi de strategie naţională. Cu ce înlocuim minele închise pentru ca sistemul energetic naţional să nu fie afectat? Ce facem cu oamenii care rămân fără locuri de muncă? Ce soluţii sunt pentru Valea Jiului? Cam acestea sunt întrebările şi interpelările referitoare la închiderea minelor din Valea Jiului. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos, domnule deputat. Marius Paşcan, PMP? Lavinia-Corina Cosma, USR? Adrian-Claudiu Prisnel, USR? Daniel Olteanu, ALDE? Nu e. Iuliu Nosa, PSD? Cristina-Mădălina Prună, USR? Cornel Zainea, USR? Nicolae-Daniel Popescu, USR? Sorin-Ioan Bumb, PNL? Nu. Mihaela Huncă, neafiliaţi? Ştefan-Ovidiu Popa, PSD? Oana-Mioara Bîzgan, neafiliaţi? Matei-Adrian Dobrovie? Nu. Eu, nu. Florin-Claudiu Roman? Nu. Tamara Ciofu, PSD? Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR. Până vine domnul deputat, mai strig. Sergiu Cosmin Vlad? Până veneaţi la microfon mai strigam, să-mi ştiu eu evidenţa. Acum, gata, s-a dus.

Emanuel-Dumitru Ungureanu Interpelarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă şi are titlul: "Stimată doamnă prim-ministru, vă rugăm să opriţi căpuşa numită Vasile Cepoi, care conduce Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate". Am în faţă un document de la vechiul CONAS, adică cel care a pus bazele sistemului, din punctul meu de vedere, de jaf al spitalelor, pe care îl face acum ANMCS. Este în spate o factură de aproape 100.000 de lei, luată de la un spital care este într-o stare deplorabilă - 97.779,30 de lei. Deci un spital care are o grămadă de nevoi, o grămadă de probleme de structură şi infrastructură, aparatură lipsă, este evaluat la o sumă de aproape 30.000 de euro, în condiţiile în care acele nevoi se văd cu ochiul liber. În data de 27 iunie, stimată doamnă prim-ministru, v-am solicitat, printr-o întrebare, să-mi răspundeţi la mai multe chestiuni pe care le reiau prin această interpelare. V-am întrebat atunci: Având în vedere faptul că Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate - ANMCS este o instituţie subordonată direct Guvernului României, şi nu Ministerului Sănătăţii, ceea, ce este complet nefiresc, în paranteză fie spus, faptul că există mai multe organisme de control însărcinate cu controlul calităţii serviciilor de sănătate, precum direcţiile judeţene de sănătate, Inspecţia Sanitară de Stat, Casele de Asigurări, faptul că Legea nr. 185/2017 lasă loc interpretărilor, de exemplu, nu defineşte noţiunea de calitate, nu se reglementează un posibil conflict de interese pentru a lămuri câteva aspecte de interes public, vă rog să răspundeţi în regim de urgenţă la un pachet de întrebări extrem de relevant, pe care, repet, le reiau, din cauza faptului că nu am primit niciun răspuns la întrebările pe care vi le-am adresat în mod oficial în 27 iunie. Care este justificarea necesităţii înfiinţării şi funcţionării ANMCS în România? Care este componenţa Consiliului Director al ANMCS? Care este rolul ANMCS, comparativ cu celelalte organisme de control din subordinea Ministerului Sănătăţii sau Casei de Asigurări de Sănătate? Care este mecanismul utilizat pentru a gestiona şi încorpora datele obţinute şi care este protocolul prin care se urmăresc rezultatele obţinute în cadrul acţiunilor ANMCS? Cum se justifică existenţa unui organism ce controlează reglementarea evaluării şi acreditării unităţilor sanitare, având în vedere că la nivelul Comisiei Europene nu există un regulament în acest sens? Care este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii şi organizaţiile profesionale sunt incluse doar în mod formal în procesul de funcţionare al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate? Există vreun studiu iniţial de impact prin care s-a demonstrat anterior începerii activităţii ANMCS că metodologia aplicată de ANMCS va avea consecinţe pozitive asupra calităţii serviciilor medicale? Există o evaluare a activităţii ANMCS de la început până în ziua de astăzi? Care sunt schimbările apărute ca o consecinţă directă a acreditării făcute de ANMCS şi cum au fost ele cuantificate, excluzând raportul de activitate? Gândiţi-vă la spitalul din Lugoj, care în 2015 a fost acreditat cu suma de 30.000 de euro, în condiţiile în care aceşti bani puteau fi folosiţi de spital pentru achiziţionarea unor aparate esenţiale pentru bolnavi. Care este situaţia fondurilor primite...

Marilen - Gabriel Pirtea Vă rog să finalizaţi, aţi consumat...

Emanuel-Dumitru Ungureanu ... de către...

Marilen - Gabriel Pirtea ... patru minute din cele două alocate.

Emanuel-Dumitru Ungureanu Da. Care este situaţia fondurilor cheltuite de spitale pentru plata salariilor angajaţilor din Compartimentul de management al calităţii, compartiment creat tocmai pentru urmărirea desfăşurării acreditării? Şi o ultimă întrebare. Cu titlu de exemplu, o să vă rog să-mi spuneţi care este echipa care s-a ocupat, spre exemplu, de acreditarea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal şi a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca? Şi mă refer la perioada din anul 2015 până astăzi. Care au fost costurile aferente pentru procesul de acreditare? Care a fost perioada de evaluare? Şi solicit un raport final al evaluării şi numele persoanei care l-a întocmit. Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul...

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos.

Emanuel-Dumitru Ungureanu ... în scris şi verbal. Emanuel Ungureanu, deputat al USR.

Marilen - Gabriel Pirtea Sergiu Cosmin Vlad.

Sergiu Cosmin Vlad Mulţumesc. Interpelare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea. Obiectul interpelării: "Situaţia canalului Mureşel - aflat în administrarea ANIF - din municipiul Arad". Stimate domnule ministru, Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia canalului Mureşel, aflat pe teritoriul municipiului Arad şi în administrarea ANIF, canal care reprezintă în prezent o sursă majoră de disconfort şi poluare pentru cei care locuiesc în proximitatea sa, prin mirosul emanat şi gunoaiele care îl acoperă. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi scris. Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumesc. Vlad-Emanuel Duruş, USR. Două minute, vă rugăm.

Vlad-Emanuel Duruş Vă mulţumesc. Interpelarea mea este adresată doamnei Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului. Stimată doamnă ministru, România a fost condamnată, joi, 18 octombrie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europe, pentru neîndeplinirea Directivei privind închiderea depozitelor de gunoi neconforme, legislaţia în Uniunea Europeană interzicând complet depozitarea necontrolată a deşeurilor. Din păcate, se apelează la tot felul de tertipuri pentru a ocoli legea. În judeţul Maramureş, după închiderea gropilor de gunoi, au fost construite şi avizate două depozite temporare. Autorizarea acestora s-a făcut pe o perioadă de doar un an, cu speranţa că în acest interval va fi terminat depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcaşa. Depozitul temporar de gunoi de lângă Baia Mare, construit pentru a prelua o cantitate de 63.000 m 3 avea o autorizaţie de mediu valabilă până în 10 octombrie 2018. Mă întreb, cum a fost dată autorizaţie pe un an, cât timp capacitatea depozitului era subdimensionată, raportat la această perioadă? Conform declaraţiilor făcute în anul 2017 de reprezentanţii societăţii care administrează depozitul temporar, înainte de obţinerea avizelor, într-un an, aceştia depozitează gunoi în cantitate de 75.000 de tone, ceea ce înseamnă că aveau nevoie de un spaţiu de depozitare de aproximativ 210.000 m 3 . Depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcaşa tot nu este gata. Pe groapa temporară de lângă Baia Mare continuă să se depoziteze gunoi. Doresc să-mi explicaţi, doamnă ministru, cum de acest depozit temporar este încă deschis, deşi autorizaţia temporară a expirat, şi dacă prin funcţionarea sa se încalcă directiva europeană. De asemenea, vă rog să-mi precizaţi dacă şi când Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Maramureş sau altă instituţie abilitată a făcut vreun control la acest depozit. Sau, dacă s-au făcut măsurători, care au fost constatările în privinţa cantităţii de gunoi depozitată. Cum la începutul lunii februarie expiră şi autorizarea depozitului ecologic de la Sighetu Marmaţiei, vă rog să nominalizaţi toate depozitele temporare din ţară, a căror autorizare expiră în cel mult patru luni. Vă mulţumesc.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Ilie Barna, USR? Tudor Rareş Pop a fost. Corneliu Ştefan, PSD? Andrei Daniel Gheorghe, PNL? Doru-Petrişor Coliu, PMP? Eugen Tomac, PMP? Liviu-Ionuţ Moşteanu, USR? Beatrice Tudor, PSD? Dumitru Lovin, ALDE. Marilen Pirtea, PNL.

Dumitru Lovin Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare. Această interpelare este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministru. Obiectul interpelării: "Deblocarea situaţiei la Transalpina Ski Resort prin alocarea sumei rămase de plătit constructorului". Doamnă prim-ministru, La ora actuală, comuna Voineasa întâmpină mari probleme în ceea ce priveşte gestionarea şi valorificarea Transalpina Ski Resort, obiectiv realizat cu finanţare de la Guvernul României. Din cauză că firma de construcţii care a executat lucrările nu şi-a primit toţi banii, iar în iarna trecută a pus sechestru pe domeniul schiabil, soluţia rezolvării situaţiei este şi de data aceasta tot la Guvernul României. Alocând diferenţa rămasă de achitat, se dă posibilitatea comunei Voineasa să ridice sechestrul pus pe Transalpina Ski Resort şi să valorifice acest obiectiv aşa cum poate mai bine. Acest lucru trebuie însă să se întâmple cât mai repede, în aşa fel încât sezonul care se apropie să nu fie afectat sau compromis. În aceste condiţii, doamnă prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi: Când aveţi în vedere să alocaţi suma rămasă de achitat constructorului care a executat lucrările la Transalpina Ski Resort? Stimată doamnă prim-ministru, Vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie.

Marilen - Gabriel Pirtea Mulţumim frumos. Declarăm închisă şedinţa de răspunsuri la întrebări şi interpelări din data de 22.10. Mulţumesc frumos. Şedinţa s-a încheiat la ora 20,14.