Carmen-Ileana Mihălcescu Intrăm în ordinea de zi. 1. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene - PL-x 274/2018; are caracter ordinar şi 4 amendamente admise Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul Miroslav? Vă rog.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum bine ştim, existenţa unei naţiuni constă în păstrarea limbii materne, aceasta existând dacă poporul reuşeşte să-şi păstreze elementele fundamentale şi valorile spirituale. În secolul XXI, când statele lumii promovează o politică multiculturală şi multietnică, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reuşesc să-şi păstreze elementele fundamentale, bucurându-se de drepturi egale cu cele ale populaţiei majoritare. În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie după numărul de etnici, şi vorbim despre aceasta ca despre una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate de peste 7 secole, însă pentru orice etnie o sărbătoare importantă în viaţa comunităţii este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moştenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generaţie în generaţie, pe cale scrisă sau verbală. A cunoaşte o limbă, aşadar, înseamnă a cunoaşte identitatea, personalitatea şi sufletul poporului care o vorbeşte. Un popor poate reconstitui aproape orice, de la economie până la societate, însă nu poate reconstitui limba, iar o naţiune fără identitate lingvistică proprie încetează să mai existe. Tocmai din această cauză este firească dorinţa ucrainenilor de pe aceste meleaguri, de a nu-şi uita tradiţiile, cultura şi limba maternă şi de a le putea transmite generaţiilor viitoare. În România, de această sărbătoare se pot bucura romii, cehii, slovacii, bulgarii, tătarii, dar nu şi ucrainenii care, până la această dată, nu au o asemenea sărbătoare, iar o astfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca şi cetăţenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene. O dată importantă în viaţa comunităţii ucrainene este 9 noiembrie, când ucrainenii sărbătoresc Ziua scrierii şi limbii ucrainene. Drept pentru care, vă supun spre dezbatere şi aprobare prezenta iniţiativă legislativă, readucându-vă aminte faptul că pluralismul şi diversitatea culturilor naţionale alcătuiesc cultura universală. Sper că prin votul Domniilor Voastre veţi încuraja încă un mic pas spre cultura universală. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului? Domnul Iusein Ibram.
Iusein Ibram Mulţumesc, doamnă preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 25 aprilie 2018. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 9 noiembrie ca Ziua limbii ucrainene, în scopul păstrării tradiţiilor culturii şi limbii materne de persoanele aparţinând acestei minorităţi. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene, cu un amendament admis, prezentat în anexă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Dobre.
Victor Paul Dobre Mulţumesc. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal, în întreaga sa istorie - şi este partidul care chiar are o lungă istorie - a respectat minorităţile, a respectat drepturile lor, şi astăzi, la fel, şi cu această ocazie, vom vota acest proiect de lege. Dar aş vrea să vă spun, în acelaşi timp, şi le spun şi colegilor de la minorităţi, cred că limba română, şcoala română şi minoritatea română ar trebui altfel tratate în Ucraina. România a fost alături de ea în aceste momente grele. România este alături de ea în aceste momente dificile. Aşa că nu înţelegem nici astăzi cum s-a putut da o lege care să limiteze accesul minorităţii române la învăţământul în limba maternă. Acest lucru trebuie să vă dea de gândit şi, la rândul dumneavoastră, în special ca reprezentant al minorităţii, să faceţi demersuri pentru a se înţelege şi la Kiev, aşa cum înţelegem noi la Bucureşti să respectăm minorităţile. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu, domnule Dobre. Domnul Codreanu Constantin.
Constantin Codreanu Distinşi colegi, Cum spuneam şi săptămâna trecută, atunci când am votat declararea Zilei limbii elene în România, putem să ne mândrim de atitudinea instituţiilor statului român faţă de minorităţile conlocuitoare din România. Din păcate, nu putem spune acelaşi lucru atunci când vorbim de atitudinea noastră, ca stat, faţă de minoritatea noastră în alte state. Sigur, cunoaşteţi toţi prea bine situaţia dramatică şi regretabilă care există în Ucraina. Chiar în acest Parlament am avut o declaraţie comună ale celor două Camere reunite, pe acest subiect. În acelaşi timp, deşi ar exista tentaţia unui vot negativ, vreau să vă spun că susţinem şi acest proiect şi vom susţine şi proiectul următor, pentru că minorităţile din România nu au nicio vină pentru modul în care se comportă statele cu care sunt înrudite. În acelaşi timp, îndemnul meu pentru toţi reprezentanţii Grupului minorităţilor este să fie cât mai vocali atunci când noi încercăm să protejăm drepturile minorităţilor române din alte state şi să încercăm, împreună, să dăm un semnal foarte clar, că ceea ce facem în România - aceste standarde europene pe care le promovăm în România să fie preluate şi în alte state, în Ucraina inclusiv, şi să se înţeleagă şi la Kiev ceea ce de fapt am scandat după adoptarea Legii educaţiei, acea lege antidemocratică dată de Rada Supremă, că Ucraina trebuie să preia practicile europene şi să iasă din logica sovietică în care există în prezent. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Andrei Daniel.
Andrei Daniel Gheorghe Evident, respectarea drepturilor minorităţilor este o valoare fundamentală europeană pe care România şi-a asumat-o şi a pus-o foarte bine în practică. Dar noi aşteptăm acelaşi lucru şi de la statul ucrainean. În ultima vreme, minoritatea românească, în special din regiunea Cernăuţi, din nordul Bucovinei, este supusă persecuţiilor şi presiunilor fără egal, în ultimii ani. Ucraina, dacă doreşte să fie un stat european şi un stat modern, trebuie să ia modelul României în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor minorităţilor. Evident, nimeni nu are absolut nimic de discutat, pe fond, cu privire la oportunitatea sau neoportunitatea acestei teme a limbii ucrainene, dar ceea ce este foarte important aici de spus este transmiterea unui mesaj politic şi diplomatic care sperăm noi să ajungă la Kiev. Pentru că nu se mai poate! Să nu uitaţi, chiar recent, securitatea ucraineană, SBU, a spart uşile Centrului românesc "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, a dat buzna acolo, l-a reţinut pe profesorul Vasile Tărâţeanu o zi şi a confiscat nişte hărţi care rămăseseră în urma unei Conferinţe ştiinţifice pe tema Unirii Bucovinei, la 1918, cu România. Întâmplător, şi eu, la Biroul meu parlamentar, am acelaşi tip de hărţi. Dacă securitatea ucraineană doreşte adresa, i-o pot oferi - este aproape de aeroport, este în Otopeni - poate să ajungă să mi le confişte şi mie. De aceea, este foarte important ca noi, în Parlamentul României, să nu oprim în vreun fel presiunile asupra statului ucrainean în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, ale tuturor minorităţilor şi, bineînţeles, în special a comunităţii româneşti. Deci nu se mai poate! Se fac presiuni, se fac ameninţări, sunt intimidări împotriva liderilor comunităţii româneşti din Nordul Bucovinei, din Sudul Basarabiei, din Transcarpatia şi din alte regiuni ale Ucrainei. Noi dorim să existe o unică grilă de măsură în ceea ce înseamnă drepturile minorităţilor, comună, una europeană, civilizată şi transparentă, atât în România, cât şi în Ucraina. Şi de aceea - chiar am văzut recent la o dezbatere, cineva de la Ambasada ucraineană vorbea despre Unirea de la 1918 ca reprezentând începutul ocupaţiei româneşti în Bucovina. Astfel de afirmaţii nu pot fi permise în cazul în care considerăm să fim parteneri. De aceea, chiar îl rog pe domnul reprezentant al minorităţii ucrainene din România să transmită aceste obiecţii instituţiilor statului ucrainean şi să înţeleagă toată lumea că noi nu acceptăm umilirea şi batjocorirea românilor din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, din Nordul Bucovinei sau din Sudul Basarabiei, şi nici împărţirea lor în români şi moldoveni, nici încălcarea dreptului la educaţie şi nici ameninţările şi aceste presiuni judiciare care se fac asupra lor. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Márton Árpád.
Árpád-Francisc Márton Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum ştiţi, am mai spus, şi ori de câte ori vom avea o astfel de lege, vom spune că o susţinem, o votăm, pentru că noi considerăm că minorităţile naţionale, cultura acestora este o bogăţie a întregii ţări. Totodată, considerăm că nu numai în aceste momente semifestive trebuie să fim alături de ei, ci şi în practica noastră de zi cu zi, în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină în prezervarea şi dezvoltarea culturii limbii proprii. Totodată, trebuie să fiu de acord cu tot ceea ce s-a spus la microfon de antevorbitorii mei, cu o singură adăugare. Într-adevăr, este nepermis ceea ce se întâmplă în Ucraina, faţă de comunităţile minorităţilor de acolo, cea română şi cea maghiară. Iată un punct comun în care atât majoritatea din România, minoritatea maghiară din România, cât şi statul român, şi statul maghiar cred că trebuie să aibă acţiuni concertate. Iată o problemă, din păcate dureroasă, pe care o avem de rezolvat în comun. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Varujan Pambuccian.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc. Da, credeam că o să dureze puţin dezbaterea aceasta. Când legiferezi un drept, îl legiferezi pentru că ai un crez, nu pentru că vrei să-l contrapui unor lipsuri de drepturi. Noi legiferăm toate aceste lucruri legate de minorităţile naţionale pentru că avem cu toţii un crez. Îl avem nu de ieri, de alaltăieri, îl avem exprimat explicit de o sută de ani, în Proclamaţia de la Alba Iulia, şi probabil că-l vom mai avea mult timp de acum înainte. Este adevărat că astăzi avem, probabil, cel mai elaborat şi mai evoluat model de protecţie a identităţii naţionale din Europa, dar îl avem în virtutea acestui crez pe care generaţie după generaţie l-a purtat cu sine poporul român, şi acesta este un lucru important şi trebuie punctat. Mai avem un crez, acela că vedem nedreptăţile care se fac românilor care trăiesc în afara graniţelor României, pe pământurile lor, şi milităm pentru ca ei să aibă aceleaşi drepturi pe care le au minorităţile din România. Vreau să vă amintesc că, la Declaraţia pe care am votat-o aici, în Parlament, legat de situaţia din Ucraina, noi am contribuit cu o variantă mult mai radicală, care, până la urmă, prin negocieri s-a diluat şi s-a ajuns la varianta votată aici. Vreau să vă reamintesc că din comisie am făcut parte eu, a făcut parte colegul meu, reprezentantul minorităţii ucrainene, iar acolo am militat în favoarea unei formule echilibrate. Vreau să-i amintesc domnului Codreanu că am susţinut proiectul lui de lege cu toţii, tot Grupul minorităţilor, pentru că avem acest crez, nu pentru că am crede, în virtutea unor simetrii, că este bine să susţinem aşa ceva, nu, ci pentru că avem acest crez pe care sper să-l împărtăşim cu toţii în continuare. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul Bacalbaşa.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Dragi colegi, Eu nu ştiu care este crezul domnului Pambuccian, pentru că mi s-a părut destul de difuz definit. Mă rog, pentru mine. Crezul meu se numeşte poporul român. Eu nu pot să fiu un bun creştin, pentru că în Biblie scrie că atunci când eşti lovit peste obrazul drept, întoarce şi obrazul stâng. Cred că în condiţiile în care o conducere xenofobă, rasistă, din Ucraina, merge pe un genocid cultural, iar acest genocid cultural este formulat în legi împotriva limbii române, a vota o zi a limbii ucrainene reprezintă o trădare a conaţionalilor noştri de pe teritoriul, sper vremelnic cotropit de Ucraina, al României, pe care, în mod criminal, am acceptat să încheiem un Tratat cu consfinţirea graniţelor actuale şi, ca atare, indiferent de cum va vota partidul meu, eu voi vota contra. În ceea ce-l priveşte pe domnul Pambuccian, eu am luptat totdeauna ca ceea ce li s-a întâmplat armenilor să se numească genocid, şi nu altfel. Am avut această onestitate intelectuală.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Florea Damian.
Damian Florea Dragi colegi, Un lucru este clar. Poporul român este un popor bun, un popor primitor şi nu putem să ne opunem acestei iniţiative a colegului nostru Miroslav. În Comisia pentru cultură chiar am şi spus că, dat fiind că există acest lucru bine ştiut, că poporul român este un popor primitor, dat fiind că există chiar şi precedente ale altor minorităţi care au şi sărbătoresc limba lor, nu putem să trecem peste minoritatea ucraineană. Domnul deputat Miroslav nu poate să fie depozitarul tuturor nemulţumirilor noastre în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Pentru asta există autorităţi, pentru asta avem diplomaţie parlamentară şi pentru asta îi îndemn pe colegii care au vrut să-i spună domnului Miroslav sau minorităţii ucrainene lucruri, să se îndrepte cu energiile lor către autorităţile noastre şi bineînţeles să-şi aducă aminte că am avut şi Guverne care poate nu au acţionat aşa cum trebuie ca să îndrepte sau să facă în aşa fel încât românii din Ucraina să fie şi ei respectaţi, aşa cum îi respectăm şi noi pe ucrainenii din România. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Benga Tudor.
Tudor - Vlad Benga Bună ziua. Aşa cum vă spuneam şi săptămâna trecută, atunci când am dezbătut Proiectul de Lege privind Ziua limbii elene, veţi putea conta totdeauna pe noi să sprijinim genul acesta de iniţiative. Vom vota pentru şi aici. Şi vom vota tocmai pentru că este o chestiune de valori şi, aşa cum a spus şi domnul Pambuccian mai devreme, acesta ne este crezul şi anume, faptul că libertăţile şi drepturile libertăţile fundamentale, inclusiv ale minorităţilor, sunt piatră de temelie într-un stat modern şi occidental. Acum, cred că din toată situaţia aceasta cu Ucraina şi cu România sunt nişte lecţii de învăţat, atât pentru ucraineni, cât şi pentru noi, ca state. Eu nu cred că Ucraina va accesa şi va deveni parte din lumea occidentală, câtă vreme va opera cu genul de legi din alte vremuri, pe care le practică împotriva etniei româneşti, în momentul de faţă. Deci, dacă Ucraina îşi va dori realmente să intre şi să facă parte din Europa şi din lumea occidentală, va trebui să se ajusteze, din punctul acesta de vedere, la valorile occidentale. Pe de altă parte, cred că ceea ce este de învăţat şi pentru România, pentru că ţine tot de valori, este faptul că în afara spaţiului occidental, în afara spaţiului european, de prosperitate şi de securitate, bate un crivăţ al naibii de rece, şi Ucraina a simţit mai tare decât oricine ce înseamnă să fi în afara acestui spaţiu. Şi pentru că independenţa justiţiei este, de asemenea, o valoare de căpătâi a acestui spaţiu, este un semn de avertizare şi pentru noi, ce facem în ţara asta, să stăm sau riscăm să ieşim din acest spaţiu. (Aplauze.) Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Andrei Gerea.
Andrei Dominic Gerea Da, aşa este, nici eu nu am crezut că vom asista la atâtea declaraţii politice de la acest microfon, dar este bine totuşi şi poate că toţi cei care periodic ajung în funcţii executive în Guvern să pună şi ei umărul, ţinând cont de tot ceea ce s-a spus astăzi aici, de la această tribună. În rest, minoritatea ucraineană este compusă din cetăţeni români. Noi legiferăm pentru cetăţenii români şi, într-adevăr, atunci când o facem, nu trebuie să ne uităm peste graniţe când asigurăm condiţii normale de trai, de vieţuire comună tuturor concetăţenilor noştri. Rămâne într-adevăr problema minorităţii române din Ucraina şi rămâne, totodată, şi problema drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru că tot am auzit mai devreme, fiind pusă aici, pe plan local, şi minorităţile trebuie să se bucure de aceste drepturi şi aş spune şi eu că şi politicienii români trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Cum vă spuneam, avem 4 amendamente admise. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat. La nr. crt. 2, obiecţii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 3, obiecţii? Nu. Adoptat. La nr. crt. 4, obiecţii? Nu. Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.