Ben-Oni Ardelean Dacă nu mai aveţi, domnule secretar de stat, trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 16 aprilie. Domnul Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este. A depus două interpelări în scris. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. Două interpelări în scris. Doamna Raluca Turcan, o interpelare. Nu este. Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. Patru interpelări. Este? Nu este. Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. O interpelare. Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi? Patru interpelări. Nu este. Domnul Matei-Adrian Dobrovie, USR. Şase interpelări. Domnule Dobrovie, vă rog să citiţi o interpelare, dacă doriţi. Dacă nu doriţi, rămân depuse în scris. Da?
Ben-Oni Ardelean Bun. Rămân depuse în scris. Domnul Cristian Ghinea, USR? Trei interpelări. Nu este. Domnul Dumitru Lupescu, USR, o interpelare. Vă rog, domnule Lupescu, vă aşteptăm.
Dumitru Lupescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată doamnei ministru al muncii şi justiţiei sociale, doamna Lia Olguţa Vasilescu, şi se numeşte "Cu ce v-au greşit militarii, doamnă ministru al muncii?". S-a observat, în ultimul an, o preocupare constantă, manifestată faţă de pensiile speciale, preocupare motivată prin aşa-zisa grijă faţă de inechităţile sociale şi injustele pensii nesimţite. Având în vedere acest aspect, în numele militarilor în rezervă, vă adresez următoarele întrebări, la care şi eu, şi ei aşteptăm răspunsuri clare şi la obiect. Care a fost structura ministerului sau persoana cu răspundere care a introdus în Legea salarizării unitare fostul art. 40, care prevedea suspendarea actualizării pensiilor militare? Cine a fost iniţiatorul art. 7 din Ordonanţa nr. 59/2017? Dacă înainte de emiterea Ordonanţei nr. 59 a fost efectuat vreun studiu de impact al art. 7 din ordonanţă? De ce dumneavoastră şi ministerul pe care-l conduceţi aţi încălcat, doamnă ministru, principiul autonomiei, stipulat în Legea nr. 223/2015, care este bazată pe organizarea, conducerea şi administrarea de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat, de către instituţiile din domeniul apărării naţionale? Dacă la emiterea Ordonanţei nr. 59 s-a ţinut cont de principiile unicităţii, legalităţii şi recunoştinţei, conţinute în preambulul Legii nr. 223/2015? Pe ce v-aţi bazat afirmaţia, doamnă, că numai gradele mari au trecut în rezervă, în urma apariţiei Ordonanţei nr. 59? Vă comunicăm că, în urma ordonanţei, au trecut 846 de ofiţeri şi 988 de subofiţeri. Ce stimulare a stat la baza afirmaţiei dumneavoastră că actualizarea pensiilor ar duce la o dublare a acestora? Concret, solicit să ni se răspundă ce se ştie la Ministerul Muncii despre următoarele aspecte: Când au crescut ultima dată soldele militarilor? Când a fost introdusă actualizarea pensiilor militare, după soldele activilor? Care pensii militare au crescut cu 300%? Ce inechităţi vor fi rezolvate în domeniul pensiilor militare, dacă prin îngheţarea pensiilor la soldele activilor, diferenţele între pensiile celor ieşiţi înainte de 1990 vor fi de cinci ori mai mici decât ale celor care trec în rezervă în 2019? Scopurile finale, atinse prin actuala structură a art. 58-60 din Ordonanţa nr. 59, sunt: o economie la bugetul statului, pentru că, după cum se vede, prin procesul de actualizare început nu este vorba de o creştere, ci de o scădere a pensiilor; batjocorirea şi umilirea militarilor armatei, singura structură ce nu poate protesta nici măcar pe scările instituţiei şi căreia nimeni nu îi ia apărarea; decapitarea, înlocuirea conducerii armatei şi a celorlalte structuri componente ale sistemului naţional de apărare. Până atunci vă solicit, doamnă ministru, ca, în calitatea dumneavoastră de for iniţiator al Ordonanţelor nr. 57/2015 şi nr. 59/2017, să retrageţi art. 40 din Ordonanţa nr. 57 şi art. 7 din Ordonanţa nr. 59, aşa cum aţi procedat şi cu art. 40 din Legea salarizării unitare. Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul verbal şi apoi în scris pe adresa Grupului parlamentar al USR din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea USR, domnul Sergiu Cosmin Vlad. Nu este. Are o interpelare. Din partea neafiliaţilor, Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. Are patru interpelări. Domnul Constantin Codreanu, PMP? Nu este. Are două interpelări. Domnul Silviu Dehelean, din partea USR? Două interpelări. Nu este. Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran, din partea PMP? Nu este. Are o interpelare. Domnul Emil-Marius Paşcan, din partea PMP? Trei interpelări. Vă rog să citiţi o interpelare. Vă mulţumesc, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Bună seara, distinşi colegi! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Teodor Meleşcanu, şi, totodată, domnului Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene. Obiectul interpelării: "Evitaţi o gafă impardonabilă. Protecţia drepturilor minorităţilor naţionale este apanajul Consiliului Europei, şi nu al Uniunii Europene". Domnilor miniştri, Am aflat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii preşedinţiei consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 un proiect de document privind tematicile prioritare ale preşedinţiei României la Consiliul European. Demersul vizează colectarea opiniilor parlamentarilor români, înainte ca documentul să fie supus validării consiliului interministerial, coordonat de prim-ministru. Unul din punctele gândite de domnul Victor Negrescu, ca fiind o prioritate a preşedinţiei României la Consiliul European, se referă la protecţia drepturilor minorităţilor naţionale, invocându-se ca pretext faptul că legislaţia Uniunii Europene ar fi defazată, în comparaţie cu cea a Consiliului Europei. Consider că această propunere, referitoare la protecţia minorităţilor naţionale, este nocivă pentru România, din următoarele motive. Protecţia drepturilor minorităţilor naţionale este apanajul Consiliului Europei, şi nu al Uniunii Europene, care nu are nicio competenţă în acest domeniu. Ungaria a încercat de mult timp să convingă în diverse moduri Uniunea Europeană să îşi asume atribuţii pe linia protejării drepturilor minorităţilor naţionale. O ultimă acţiune de acest gen se referă la proiectul iniţiativei cetăţeneşti europene "Minority Safe Pack", care vizează tocmai acest deziderat, adică realizarea unei legislaţii europene privind minorităţile naţionale, punct de sprijin esenţial, pe baza căruia Ungaria să iniţieze mai apoi alte măsuri, la nivelul Uniunii Europene, în problematica minorităţilor. Cel mai probabil, unele dintre acestea urmăresc autonomia teritorială pe criterii etnice. Mai mult, adoptarea unei legislaţii în privinţa minorităţilor în Uniunea Europeană ar deschide uşa manifestărilor extremiste şi ar duce, pe termen mediu, la dezagregarea Uniunii, prin fragmentarea ei etnică, probleme care în urmă cu 100 de ani au declanşat Primul Război Mondial. România dezavuează ideea de acordare de competenţe Uniunii Europene în problematica minorităţilor naţionale ori asumarea benevolă, din proprie iniţiativă, a unui astfel de obiectiv al preşedinţiei României în 2019. Nu ar face decât să decredibilizeze statul român, demonstrând o lipsă evidentă de consecvenţă şi chiar diletantism în abordarea unor probleme de asemenea anvergură. Sigur, argumentaţia este mai largă. Vreau să închei. Domnule ministru Teodor Meleşcanu, Având în vedere bogata dumneavoastră experienţă de diplomat şi expert, întrucât aţi reprezentat România în mai multe mandate de ministru pentru politica externă, vă întreb: cum îi este permis domnului Victor Negrescu să decidă individual şi unilateral, propunând ca România să-şi asume o asemenea sarcină neavenită, în condiţiile în care este bine cunoscut faptul că ţara noastră dezavuează asumarea de către Uniunea Europeană a competenţei, pe problematica minorităţilor naţionale? Totodată, vă rog să mă informaţi care este poziţia dumneavoastră oficială în această privinţă? Solicit răspuns oral şi în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului PNL, domnul Constantin Şovăială? Nu este. Are cinci interpelări. Doamna Mara-Daniela Calista? Nu este. Trei interpelări. Domnul Nicolae Neagu, PNL? Nu este. Are o interpelare. Domnul Florin-Claudiu Roman, trei interpelări. Vă rog să citiţi, domnule deputat, o interpelare. Mulţumesc.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Am încercat varianta uzuală, cea în scris, pentru a comunica cu ministrul transporturilor. Este imposibil de povestit cu acest om foarte ocupat. Am revenit cu o precizare, şi este a treia oară când revin cu o solicitare de răspuns la o interpelare, în speranţa că-l voi prinde cândva şi pe domnul ministru în Parlament, de la această tribună, să-i pun nişte întrebări simple. Sper că până atunci vom obţine, totuşi, răspuns la această problemă. Stimate domnule ministru, Anumite filmări apărute în mediul online demonstrează clar faptul că Autostrada 10, între nodurile Turda şi Aiud, este pregătită pentru a primi traficul rutier. De asemenea, conform informaţiilor apărute în presă, în cadrul discuţiilor din ultimele luni, dintre CNAIR, constructorul "Porr" şi consultantul de pe lotul IV, termenul pentru efectuarea recepţiei, la terminarea lucrărilor pe acest contract, a fost stabilit pentru 15 februarie 2018, zi la care oficialii companiei nu au ajuns pe şantier, deşi promiseseră că vor efectua până la această dată testele necesare prin CESTRIN şi că se vor prezenta cu rezultatele obţinute. Vorbim de 28,75 km de autostradă pe loturile III - Tirrena Scavi - şi IV - Porr - care ar putea fi daţi în folosinţă, deşi se poate circula în perfectă siguranţă cu viteza maximă permisă pe autostradă, atât pe tronsonul Decea-Turda, cât şi pe tronsonul Decea-Aiud, acesta din urmă fiind gata încă de la finalul lunii noiembrie 2017. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, dacă veţi binevoi, care este data oficială la care estimaţi că se va putea circula pe loturile III şi IV din Autostrada Sebeş-Turda? Dacă au fost sesizate anumite probleme din cauza cărora nu putea fi făcută recepţia acestor lucrări, de ce nu au fost notificate până în acest moment către constructor? Care sunt explicit problemele pe care CNAIR le-a observat şi din cauza cărora nu sunt recepţionate lucrările respective? Care sunt etapele, în viziunea ministerului pe care îl conduceţi, pentru soluţionarea acestei probleme stringente, astfel încât cetăţenii să beneficieze cât mai rapid de bucata de autostradă dintre Turda şi Aiud? Vă mulţumesc. Deputat al PNL de Alba, Florin Roman. O singură precizare, domnule preşedinte. Vă repet, este a treia oară când aştept răspuns la o întrebare simplă. N-am făcut în viaţa vieţii mele vreo plângere vreunui om, dar cred că domnul ministru Şova se apropie cu succes de calea abuzului în serviciu. Este inadmisibil ca la a treia cerere, pentru o chestiune atât de simplă să-ţi baţi joc de un deputat în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota? Nu este. O interpelare. Domnul deputat Ilie Toma, trei interpelări. Vă rog să citiţi, domnule deputat, o interpelare. Vă aşteptăm.
Ilie Toma Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, De fapt o să fac un rezumat al unei interpelări, care face obiectul unei întrebări şi interpelări, în acelaşi timp, a Casei Naţionale de Pensii Publice şi a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, şi am să fac referire directă, aici, la aşteptările pensionarilor hunedoreni, care, pe Legea nr. 192, îşi aşteaptă recalcularea pensiilor, şi din Legea nr. 155, unde apar nişte discrepanţe între calcule. Se face referire directă la minerii din Valea Jiului. Şi anume, celor cărora li s-au făcut calcule pe Legea nr. 155, iese cu aproximativ o treime mai mare valoarea pensiei şi a punctului de pensie, decât celor cărora li se recalculează pe Legea nr. 192. Fapt care a adus mari nemulţumiri în rândul maselor de pensionari, în rândul asociaţiilor de pensionari din Valea Jiului, şi nu numai. Aici fac referire directă şi la pensionarii siderurgişti din Hunedoara, şi la pensionarii mineri din Valea Jiului, şi la pensionarii de la Hidroconstrucţia de pe Râul Mare Retezat, şi la pensionarii de la CFR Simeria şi alte importante noduri de cale ferată. Practic acoperă toată plaja de pensionari şi din alte judeţe din ţară, unde, în mod regulat, şi în anii comunismului au avut industrie grea şi sporuri de muncă. Legea nr. 192 trebuia să acorde 50% spor pentru grupa I, respectiv grupa specială, 25% spor pentru grupa a II-a, grupă deosebită, în condiţiile în care s-ar fi împărţit la un stagiu de cotizare normal, şi nu la un stagiu de cotizare aşa cum apare din ordonanţa blestemată, Ordonanţa nr. 291, care bulversează, practic, calculul sistemului de pensii pe Legea nr. 192. Şi întotdeauna am făcut referire. Singura problemă de acolo este numitorul, şi anume stagiul de cotizare, care - din punctul meu de vedere, al unui reprezentant al pensionarilor din judeţul Hunedoara, să spunem un simplu deputat, că aşa mă şi consider, şi am promis întotdeauna că le voi ţine partea, evident, în ceea ce reprezintă legalitatea, stagiul de cotizare luat la calculul pensiei, din punctul meu de vedere - nu a fost cel corect la vremea respectivă, a fost pus, aşa, de foştii preşedinţi ai caselor naţionale de pensii publice, în derizoriu, lăsat un pic la voia întâmplării, deşi se spunea că stagiul de cotizare luat în considerare la recalcularea pensiilor va fi cel din Legea nr. 263 sau cel legal constituit. Din punctul nostru de vedere, al Grupului de parlamentari ai PSD, ai judeţului Hunedoara, nu este cel corect luat în considerare. Noi am reformulat acest articol de lege şi chiar cu mai multe amendamente am venit şi am semnalat, în nenumărate rânduri, împreună cu colegii parlamentari ai Grupului PSD, că după recalculare pensiile scad, şi am iniţiat chiar o propunere de modificare a alin. (3) art. 169 din Legea nr. 263/2010, şi astfel am spus: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite sau aflată în plată la data recalculării". Ce înseamnă aceasta? Am să vă dau un exemplu, chiar două: pentru un simplu miner, stagiul de cotizare, luat în calcul din Legea nr. 155, este de 20 de ani pentru cei la cărora li se recalculează, iar în Legea nr. 192 este de 30 de ani. Urgent, numitorul fiind mai mare, cuantumul pensiei este mai mic. Prin urmare, vă rog să veniţi în sprijinul pensionarilor hunedoreni şi să susţineţi propunerea, de altfel foarte dreaptă şi justă, de includere în noua Lege a pensiilor, formularea: "La calculul punctajului mediu anual se utilizează stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, aferent pensiei cuvenite, sau aflată în plată la data recalculării". Şi vă mai fac încă o mică precizare. Deja au început procesele de recalculare a pensiilor, pe Legea nr. 192, şi li s-a dat deja câştig de cauză. Tribunalele din judeţul Hunedoara au dat deja primele zece decizii, mi se pare, care sunt favorabile pensionarilor. Se aduce, evident, un surplus de consum la buget, un surplus de cheltuieli - cheltuielile de judecată, cheltuielile de executor judecătoresc şi toate cele..., conform legilor în vigoare. Pe de altă parte, aşa cum s-a discutat de atâtea ori, vă rog să susţineţi, pentru noua Lege a pensiilor, şi alte două propuneri foarte drepte, şi anume şcoala profesională să fie luată ca stagiu de cotizare la stabilirea punctajului de pensie şi să fie luat în calcul doar pe baza diplomei de absolvire, pentru că la momentul actual li se cer anumite adeverinţe, dacă la vremea respectivă au avut contract de muncă, şi nu de şcolarizare, dacă au plătit CAS. Vă daţi seama, majoritatea sunt pensionari, aproape în ultima perioadă a vieţii dânşilor, pentru că este o vârstă naturală şi este o vârstă la care nu prea se mai poate aştepta. Unde să umble aceşti oameni, în ţară, să-şi caute şcolile profesionale, care unele nici nu mai există, nu mai există arhivele, nu mai pot demonstra, aşa cum v-am spus în interpelare. Şi o altă reglementare. Acordul global să fie luat în calcul la determinarea punctajului de pensie, pe baza adeverinţelor eliberate de entităţile economice. În acest moment acordul global nu este luat la calculul pensiei, este luat la calculul pensiei doar salariul tarifar brut înscris în carnetul de muncă la vremea respectivă. Acordul global a adus bani, se fac afirmaţii şi se fac şi demonstraţii pe baza unor acte, evident, semnate şi ştampilate, parafate de entitatea economică respectivă, la care a lucrat pensionarul, prin care demonstrează că au plătit la vremea respectivă CAS. Deci, sunt două probleme foarte importante: şcoala profesională şi acordul global, iar a treia, această recalculare a pensiilor din Legea nr. 192. Mulţumesc. Aştept un răspuns favorabil. Încă o dată, toate cele bune! Deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma. Îmi cer scuze dacă am depăşit...
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Cu mare drag, pentru dumneavoastră alocăm timp suplimentar. Din partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie? Nu este. Are trei interpelări. Doamna Georgeta-Carmen Holban? Nu este. Are o interpelare. Domnul Florinel Stancu? Nu este. Trei interpelări. Mergem mai departe. Domnul Andrei Nicolae, tot din partea PSD. O interpelare. Nu este. Domnul Ioan-Sorin Roman, din partea PSD. Două interpelări. Nu este. Domnul Laurenţiu Nistor, o interpelare. Nu este. Domnul Florin Iordache, o interpelare. Nu este. Doamna Tamara-Dorina Ciofu, din partea PSD, o interpelare. Nu este. Domnul Cornel Itu, PSD, o interpelare. Nu este. Domnul Florin Popa, din partea PSD. O interpelare. Nu este. Domnul Cătălin-Ioan Nechifor, din partea PSD. Vă rugăm, domnule deputat. Aşteptăm cu interes.
Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica-Vasilica Dăncilă. Stimată doamnă prim-ministru, Anul acesta România va fi din nou evaluată de către Comisia Europeană, prin intermediul aşa-numitului Raport de ţară, primul dintre ele fiind elaborat în noiembrie 1999, la doar patru ani de la momentul în care România a depus cererea oficială de integrare la Uniunea Europeană. Sunt ani şi ani de muncă în comun, atât din partea română, cât şi din partea europeană, au fost şi plusuri, au fost şi minusuri, însă drumul României a continuat să fie ireversibil, în integrarea în structurile Uniunii. Au fost, de-a lungul timpului, poziţii pertinente care reflectau realităţile societăţii româneşti, dar, în egală măsură, au fost şi anumite aspecte care păreau să fie mai degrabă prea puţin fundamentate şi discutate cu reprezentanţii Guvernului, indiferent care a fost acesta. Am în vedere, în acest sens, inclusiv instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care a fost stabilit să prevină sau să remedieze deficienţele din domenii precum siguranţa alimentelor, fonduri agricole, dar mai ales reforma sistemului judiciar şi, sigur, lupta împotriva corupţiei. Am acceptat acest mecanism - sau, ca să vorbesc în termeni europenei, acest "stick and carrot" -, prin care orice punct de vedere critic formulat de către Comisia Europeană, la adresa României, să fie acceptat fără nicio rezervă de către partea noastră. În urmă cu câteva zile am participat la dezbaterea organizată de către delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, ocazie cu care s-a vorbit despre Raportul de ţară pe anul anterior şi am observat foarte multe nuanţe în care comisia zugrăveşte progresul ţării noastre, cu bune şi cu rele. Comisia remarcă puternica creştere economică, consideră progresul înregistrat în multe domenii, inclusiv în sănătatea publică, chiar dacă nu este încă la nivel european, dar critică, în acelaşi timp, modelul de creştere economică, ca fiind prea mult bazat pe consum, considerând că nivelul de investiţii în anul anterior, situat la doar 23% din PIB, este datorat în mare măsură mediului privat. Este remarcată şi rata redusă de 4,9% a şomajului şi, în acelaşi timp, se consideră că disparităţile şi inechităţile sociale cresc, iar, din păcate, unul dintre cei mai dureroşi indicatori statistici este acela că unul din doi copii din România riscă să trăiască în sărăcie. Cu toate acestea, comisia recunoaşte faptul că în anul precedent s-au petrecut mutaţii importante pe piaţa muncii, dar acest lucru nu-l consider tocmai pozitiv şi citez: "Creşterea puternică a salariilor în anul 2017, susţinută de majorarea cu 16% a salariului minim pe economie şi de majorări salariale în sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivităţii şi inflaţiei, dacă nu vor fi însoţite de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivităţii". Prin urmare, doamnă prim-ministru Viorica-Vasila Dăncilă, vă adresez rugămintea să-mi furnizaţi toate Rapoartele de ţară realizate de către Comisia Europeană până în prezent şi să vă exprimaţi un punct de vedere referitor la modul în care ţara noastră a fost tratată prin acest instrument de către comisie, în comparaţie cu celelalte state membre. Deputat al PSD, Cătălin-Ioan Nechifor. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea PNL, domnul Cristinel Romanescu? Nu este. Are o interpelare. Din partea PSD, doamna Roxana Mînzatu? Nu este. O interpelare. Din partea PSD, doamna Oana Vlăducă? O interpelare depusă. Tot din partea PSD, doamna Marilena-Emilia Meiroşu. Vă rog, doamnă deputat, aveţi o interpelare.
Marilena-Emilia Meiroşu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al educaţiei, Valentin Popa. Subiectul interpelării: "Disciplinele identitare, în lumina Centenarului Marii Uniri". Un moment definitoriu în istoria poporului român va reprezenta Centenarul Marii Uniri, ce va fi sărbătorit în decembrie 2018. În acest context, se impune să ne întrebăm dacă sunt pregătiţi tinerii noştri din punct de vedere al cunoaşterii istoriei propriei noastre ţări. Au fost ei oare educaţi să promoveze politica identităţii naţionale, politica adevărului istoric şi politica recunoaşterii valorilor? Ca dascăl, deputat al Parlamentului României, am datoria de a analiza şi de a da curs unor atenţionări primite din partea profesorilor consacraţi în domeniul privind calitatea informaţiei cuprinsă în manualele de istorie, atât în ciclul gimnazial, cât şi în cel liceal. Colegii mei mi-au semnalat numeroase inadvertenţe referitoare la conţinutul manualelor şi ale programei de istorie. Redau mai jos câteva dintre întrebările adresate de către profesioniştii în domeniu şi solicit oficial un punct de vedere al conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, cu rugămintea de a-şi manifesta disponibilitatea pentru o întâlnire publică cu persoanele direct implicate. În urma răspunsului primit, prin adresa Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 9.446 din 28 august 2017, la memoriul intitulat "Reintroduceţi istoria românilor în şcoală", în anul Centenarului Marii Unirii am observat faptul, extrem de regretabil, de altfel, că funcţionarii Ministerului Educaţiei refuză cu obstinaţie asumarea identităţii naţionale în învăţământul public, chiar şi în preajma Centenarului României. De asemenea, se trece sub tăcere situaţia catastrofală de la liceu, unde istoria naţională a fost în mod practic desfiinţată, prin integrare, tematizare, demitizare, unde nu există teme legate de Războiul Reîntregirii şi Marea Unire, situaţie care va fi menţinută până cel puţin în anul 2024. Când funcţionarii ministeriali vorbesc de lipsa sintagmei "Istoria românilor", pentru că în planurile-cadru ea a fost înlocuită de denumirea generică de "Istorie", Domniile Lor dovedesc că nu au înţeles sau că nu vor să înţeleagă statutul istoriei românilor, ca disciplină identitară, statut diferit de al altor discipline de învăţământ, precum matematica şi biologia, discipline la care dumnealor fac referire. Oare de ce este atât de refuzată titulatura de "Istorie a românilor" la clasa a VIII-a, unde sunt temele de istorie naţională, menţinându-se titulatura generică de "Istorie"? De ce trebuie ascunsă, mascată, disimulată identitatea românească, în cazul unei discipline identitare, aşa cum este "Istoria românilor"? De ce nu se procedează la fel şi cu istoriile minorităţilor? Aşa înţelege Ministerul Educaţiei să asigure asumarea, promovarea şi păstrarea identităţii naţionale, în preajma Centenarului, prin chiar refuzul afirmării identităţii naţionale?! Reamintim, în acest context, că România a ajuns să deţină un record de a fi singurul stat membru al UE, care apare în statisticile Consiliului Europei cu o medie de o oră de istorie pe săptămână, în timp ce celelalte state membre au două şi patru ore de istorie pe săptămână. Reintroducerea titulaturii disciplinei "Istoria românilor", în loc de "Istorie", în planurile-cadru, este obligatorie, deoarece această disciplină este una a identităţii, alături de "Limba română", "Geografia României" şi "Limba latină". Consider că realizarea unui parteneriat sustenabil între Ministerul Educaţiei Naţionale, Academia Română şi federaţiile sindicatelor din educaţie va permite discutarea şi rezolvarea situaţiei privitoare la toate disciplinele identitare: "Limba română", "Istoria românilor", "Geografia României", "Limba latină". Date fiind cele prezentate, vă adresez, domnule ministru, rugămintea de a identifica o soluţie optimă pentru rezolvarea situaţiei. Totodată, fac precizarea că această problemă este întâlnită la nivel naţional, motiv pentru care consider oportună o dezbatere publică, la care să fie prezente toate părţile implicate. Vă mulţumesc. Deputat de Brăila, Emilia Meiroşu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea Grupului PSD, doamna Simona Bucura-Oprescu? Nu este. Are două interpelări. Domnul Tudor Ciuhodaru, două interpelări. Nu este. Din partea PNL, doamna Viorica Cherecheş? Nu este. Are o interpelare. Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL? Nu este. Are o interpelare. Domnul Pavel Popescu, PNL, o interpelare. Nu este. Domnul Andrei Daniel Gheorghe, trei interpelări. Vă rog să citiţi o interpelare.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea se adresează domnului ministru al cercetării şi inovării, Nicolae Burnete. Obiectul interpelării: "Locul României în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cercetarea şi nivelul bugetar pentru cercetare, analiză comparativă". Domnule ministru, Inovarea a fost plasată în centrul strategiei Uniunii Europene privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Statele membre sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare până în 2020 - 1% din fonduri publice şi 2% din fonduri private. Uniunea urmăreşte să creeze un spaţiu european de cercetare, care să le permită cercetătorilor să lucreze în orice ţară membră, iar cooperarea transfrontalieră să fie sprijinită şi încurajată. Din acest punct de vedere, vă rog să-mi comunicaţi cum apreciaţi că se plasează România în interiorul Uniunii Europene în ceea ce priveşte cercetarea şi nivelul bugetar pentru cercetare, precum şi dacă aţi efectuat o analiză comparativă referitoare la institutele de cercetare agricolă la nivel naţional şi de ramură. De asemenea, doresc să cunosc în detaliu structura de salarizare a personalului ştiinţific din institutele de cercetare agricole. De asemenea, am mai adresat o interpelare Ministerului Agriculturii şi încă una Ministerului Sănătăţii, pe alte teme. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Din partea PSD, doamna Beatrice Tudor? Nu este. A depus o interpelare. Domnul Bogdan Rodeanu, din partea USR? Nu este. A depus o interpelare. Domnul Vlad-Emanuel Duruş, o interpelare. Vă rog, domnule deputat, poftiţi.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al finanţelor publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici. Stimate domnule ministru, Vin în faţa dumneavoastră cu un subiect ridicat de mai mulţi cetăţeni din judeţul Maramureş, al cărui deputat sunt. Este vorba de taxa pe valoarea adăugată aplicată pentru serviciul de canalizare, prestat de societăţile de furnizare şi prestare a serviciilor de apă/canal. Taxa pe valoarea adăugată este, în acest caz, de 19%, în timp ce pentru serviciul de alimentare cu apă, taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la 9%. Prima impresie este de a nu accepta nicio discuţie pe subiect, considerând procentul absolut justificat, pentru că vorbim de un serviciu. Doar că acest serviciu este unul complementar celui de furnizare a apei, prestat de aceeaşi societate şi cuprins în aceeaşi factură. Ar fi o chestiune practică, aplicată de Ministerul Finanţelor, a unei cote de TVA sub cea generală. Înainte de a face această interpelare am avut o discuţie cu administraţia societăţii prestatoare a serviciului de apă/canal în Maramureş şi s-a apreciat că măsura este oportună şi utilă furnizorilor. Scăderea TVA la 9% este şi în interesul populaţiei, care ar achita costuri mai mici. Vă cer, domnule ministru, să nu respingeţi din start discuţia despre reducerea TVA pentru acest serviciu la 9%. Reducerea este justificată prin ceea ce înseamnă, în fapt, acest serviciu de canalizare şi la ce se raportează cota de TVA. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale, aşa cum defineşte Legea nr. 51/2006. Individualizat, serviciul de canalizare are ca scop principal colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate, de la utilizatori la staţiile de epurare. Tariful la serviciul de canalizare se stabileşte raportat la cantitatea estimată de apă care ajunge în canalizare. Fiecare dintre societăţile de furnizare/prestare a serviciilor de apă îşi estimează cantitatea de apă ajunsă în canal. Procentul variază între 95% şi 100%. Această apă a fost tarifată deja cu un TVA de 9%. Unui procent, între 95% şi 100%, din această apă i se aplică încă un TVA, de 19%, ceea ce înseamnă că TVA din apa care ajunge la utilizatori este de 28% şi numai sub 5% din apa furnizată de societăţile de profil are cu adevărat un TVA de 9%. Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să dezvoltaţi punctul dumneavoastră de vedere legat de dubla impozitare, diferenţiată, a serviciului unitar de apă/canal, raportat la acelaşi produs, respectiv apa. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea PSD, doamna Aida Căruceru? Nu este. O interpelare. Doamna Mihaela Huncă, o interpelare. Vă rugăm, doamnă deputat.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea se adresează domnului ministru Valentin Popa, de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Obiectul interpelării: "Remedierea situaţiilor privind evaluările eronate efectuate asupra inspectorului şcolar general, inspectorilor generali adjuncţi şi a directorilor caselor corpului didactic". Stimate domnule ministru, Având în vedere deficienţele identificate de către Corpul de control al ministrului, în urma controlului efectuat în perioada 20 - 23 februarie, cu tema "Verificarea respectării metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale, desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi, din inspectoratele şcolare, şi directorii Caselor Corpului Didactic", vă rog să-mi comunicaţi care sunt măsurile concrete adoptate până în acest moment şi ce decizii urmează să adoptaţi pentru remedierea situaţiei prin care a fost afectată cariera, imaginea şi moralitatea personalului din sistemul de educaţie? Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, în urma verificării realizate de Corpul de control al ministrului, au fost depistate următoarele nereguli care au dus la vicierea procesului de evaluare. Au fost folosite formulare de evaluare care nu se regăsesc în ordinul de ministru, ce reglementează procesul de evaluare. Din formularele utilizate în procesul de evaluare lipseşte rubrica de "Autoevaluare". Totalul punctajului de pe unele fişe de evaluare a fost calculat greşit, astfel încât calificativele acordate au fost eronate, persoana evaluată obţinând un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect. În alte cazuri, s-a ajuns la situaţii aberante, în care punctajul acordat depăşeşte punctajul maxim de 100 de puncte. Evaluarea directorilor Caselor Corpului Didactic nu a fost realizată, în fapt, de către comisia unică de evaluare, asumându-se rezultatele unei evaluări anterioare. Din informaţiile publice, prezentate de instituţia pe care o conduceţi, am constatat că aţi luat o serie de măsuri, concretizate prin: anularea evaluării realizate asupra activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorii Caselor Corpului Didactic; reluarea procesului de evaluare, după revizuirea metodologiei de evaluarea; efectuarea de cercetări asupra faptelor care au condus la vicierea procesului de evaluare, în vederea stabilirii răspunderii disciplinare a persoanelor care se vor dovedi vinovate. În urma aspectelor prezentate şi a faptului că mă aflu printre inspectorii şcolari generali care au fost afectaţi în urma procesului de evaluare privind activitatea managerială, pe anul şcolar 2016-2017, vă solicit să-mi transmiteţi rezultatele obţinute în urma reluării procesului de evaluare, realizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Solicit răspuns în scris. Deputat Mihaela Huncă, PSD.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, doamnă deputat. Din partea USR, domnul Claudiu Năsui? Nu este. Trei interpelări. Domnul Dan Barna, USR, patru interpelări. Nu este. Doamna Angelia Fădor, din partea PNL. Vă rugăm, doamnă deputat, poftiţi.
Angelica Fădor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, iar obiectul interpelării este "Diminuarea salariilor nete ale personalului medical de la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret din judeţul Suceava". Prin prezenta, doresc să vă semnalez o situaţie extrem de neplăcută, prezentă la Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, situat în oraşul Siret, judeţul Suceava, referitoare la impactul pe care l-a avut aplicarea Legii nr. 153/2017 şi noul regulament de sporuri asupra mai multor categorii de salariaţi ai acestui spital. Spitalul de Psihiatrie din Siret este al doilea, ca mărime, din Moldova, are 210 paturi şi 167 de angajaţi. Specificul acestui sector de activitate este faptul că sporurile sunt foarte mari în prezent, procentul per spital este de 82,61%, rezultând per total ordonator principal de credite un spor de 41,86%. În conformitate cu art. 25 din Legea nr. 153/2018, sporurile salariale nu pot depăşi 30% per total ordonator de credite. În consecinţă, se micşorează valoarea totală aferentă sporurilor, de la 502.801 lei, la 335.007 lei, astfel sporurile s-au diminuat cu suma de 167.794 lei. Raportat la numărul total de angajaţi, rezultă, în medie, pe lună, o diminuare pe un singur salariat de 1.002 lei. De aceste diminuări efective ale salariului net, faţă de luna precedentă, au avut parte următoarele categorii de angajaţi, după cum urmează: infirmieri, bucătari, cei de la spălătorie, şoferii, angajaţii birourilor, dar şi asistenţii sociali. Pe de altă parte, medicii şi asistenţii medicali au câştigat efectiv la salariu, motivat de creşterea cu 30% a salariilor de bază, dar au pierdut, în medie, din sporuri, între 1.500 lei şi 2.500 de lei. Doresc să precizez, de asemenea, că, ţinând cont de aplicarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 153/2017, la Spitalul de Psihiatrie din Siret s-a realizat o mare inechitate salarială între categoriile profesionale, la nivel de spital, care a dus la scăderi mari de salarii, cu venituri mult mai mici decât în luna decembrie 2017 pentru personalul auxiliar sanitar, alt personal medical şi TESA. Nemulţumirea principală a cadrelor medicale ale Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret este aceea că pragul de 30% pe ordonatori principali de credite nu permite aplicarea unui regulament de sporuri echitabil pentru toate categoriile de salariaţi din sistem, fapt care va duce la dezbinarea echipei medicale şi va determina plecarea medicilor, a asistenţilor medicali şi a celuilalt personal medical din spital, iar din toată această situaţie scăpată de sub control să nu uităm că pacienţii vor fi cei care vor avea cel mai mult de suferit. Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog să-mi comunicaţi cum a fost posibil ca prevederi ale Legii nr. 153/2017 să discrimineze, în continuare, o parte importantă a lucrătorilor din sistemul sanitar şi ce soluţii identificaţi pentru aceşti angajaţi ai Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, astfel încât să le fie compensate aceste consistente pierderi de venituri? Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris. Deputat al PNL de Suceava, Angelica Fădor. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim tare mult, doamnă deputat. Din partea USR, domnul Iulian Bulai, două interpelări. Nu este. Tot din partea USR, domnul Pop Tudor Rareş, o interpelare. Nu este. Domnul Eugen Tomac, din partea PMP? O interpelare. Nu este. Domnul Cătălin Cristache, din partea PMP? O interpelare. Nu este. Aşadar, declar închisă lista deputaţilor pentru interpelări din data de 16 aprilie 2018. Vă mulţumesc foarte mult. O seară frumoasă vă doresc! Şedinţa s-a încheiat la ora 18,08.