Carmen-Ileana Mihălcescu 12, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc; Pl-x 5/2018. Are caracter organic. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Vă rog.
József-György Kulcsár-Terza Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, fiind recunoscuţi de aceştia. Acele persoane şi instituţii care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să-şi înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia. Este cel mai important mesaj transmis de comunitatea europeană, după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor. Noi dorim doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în interiorul statului român. Aceasta aşteptăm de 100 de ani în România, aşa cum a fost promis, prin Proclamaţia de la Alba Iulia, din care citez: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". În Europa funcţionează mai multe autonomii teritoriale. De exemplu, în Italia, Finlanda sau Belgia. Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României. Şi în Constituţia Italiei este prevăzut "stat unitar şi indivizibil, suveran şi independent", având în acelaşi timp regiuni autonome. Autonomia teritorială este pentru un teritoriu, nu pentru un grup etnic. Am auzit săptămânile trecute, în Parlamentul României, că se doreşte unirea României cu Republica Moldova. Dacă acest lucru s-ar realiza, atunci pe teritoriul ţării unite ar exista o autonomie teritorială, cea a Găgăuziei. Întreb eu: dacă se poate pentru găgăuzi, de ce nu s-ar putea pentru secui? Sau aţi desfiinţa autonomia teritorială a Găgăuziei? România are o datorie de 100 de ani faţă de noi, pe care sper că, azi, printr-un vot favorabil, acest proiect de lege o va rezolva. Dacă Proclamaţia de la Alba Iulia nu este respectată, noi, maghiarii, dar nici românii, în acest an, nu avem ce sărbători. Stimaţi colegi, Vreau să fiu înţeles clar: noi, secuii, dorim libertate în interiorul graniţelor României! Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna deputat Fădor Angelica. Întâi raportul comisiei, vă rog. Îmi cer scuze! Mulţumesc.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 5/2018 din 5 martie 2018, cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare. Se propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc sunt definite: autorităţile regiunii autonome, autorităţile scaunelor - Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, Preşedintele Scaunului - şi autorităţile locale - Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi Primarul. Iniţiativa legislativă vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 20 martie 2018. Din analiza iniţiativei legislative s-a constatat, din punct de vedere al dreptului intern, că propunerea legislativă contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român. Astfel, ea instituie unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de unităţile administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în cadrul acestora. Semnalăm că proiectul nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, art. 1 alin. (1), potrivit căruia: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Statul unitar constituie o singură formaţiune statală, este el însuşi, şi numai el, subiect de drept internaţional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituţie şi un singur sistem de organizare, prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă şi judecătorească -, populaţia sa având o singură cetăţenie. Legiuitorul a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci şi indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parţiale, cu regimuri juridice diferite. În ceea ce priveşte suveranitatea naţională, Constituţia arată la art. 2 că aceasta: "aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". Or, "Supremaţia puterii", exprimată prin dreptul statului român de a decide, fără niciun fel de limitare din partea altor "puteri", în toate problemele ce ţin de guvernarea statului, este practic înlăturată în cea mai mare parte în ceea ce este numit "Ţinut Secuiesc". Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul statului român este organizat "în comune, oraşe şi judeţe". Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unităţi administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a ţării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Or, determinarea geografică a acestei regiuni autonome se realizează exclusiv pe baze etnice, regrupând părţi ale teritoriului de stat în care populaţia majoritară este formată din cetăţeni români de naţionalitate maghiară, respectiv judeţele Harghita, Covasna şi parte din judeţul Mureş. Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie - Ţinut, Scaune - în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Aşa cum am spus, sunt consacrate instituţii politico-administrative specifice, cum sunt un "preşedinte", cu o componenţă într-o evidentă similitudine cu Preşedintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, ...
Vasile-Daniel Suciu Mai pe scurt!
Florin-Claudiu Roman Acesta este raportul, Daniel! Dacă respectăm Regulamentul, trebuie să-l citesc. Nu este nicio plăcere să vorbesc de Ţinutul Secuiesc! ... "Comisia de Autoadministrare" - cu competenţe similare unui Guvern, precum şi "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Preşedintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituţie. Şi ca să încerc să reduc, pentru că este un raport destul de amplu... Referindu-se la regiuni, ţinuturi şi scaune, structuri neconsacrate constituţional, ca şi la organe proprii, altele decât cele consfinţite de Constituţie, propunerea legislativă depăşeşte limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând o gravă încălcare a dispoziţiilor şi principiilor constituţionale sus-menţionate. Din cele prezentate mai sus, rezultă că propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 21 de voturi pentru şi două voturi împotrivă -, respingerea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. La dezbateri generale, doamna Fădor Angelica.
Angelica Fădor Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota, cum este şi firesc, de altfel, împotriva Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, care vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional, unitar român. Este inadmisibil, dragi colegi, ca în chiar Anul Centenarului Marii Uniri, 149 de localităţi româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş să fie propuse pentru a avea o guvernare paralelă, în cadrul statului român. În propunerea legislativă sunt redate clar limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, este prevăzută o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii specifice la toate nivelurile, folosirea limbii maghiare, ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi, în acelaşi timp, sunt folosite simbolurile naţiunii maghiare. Revenirea cu această propunere legislativă în Parlament este cu atât mai gravă cu cât ea a fost respinsă de două ori consecutiv, în anii 2004 şi 2005, respinsă fiind, de altfel, şi iniţiativa legislativă cetăţenească din 2016, care avea un conţinut identic cu prezenta propunere legislativă. A acorda drepturi speciale şi sporite de autodeterminare unor entităţi administrativ-teritoriale nerecunoscute de Constituţia României, organizate exclusiv pe criterii etnice, înseamnă a admite, în fapt, încălcarea principiului egalităţii între cetăţenii aceluiaşi stat. Propunerea legislativă, de altfel, în ansamblul ei, încalcă normele şi principiile constituţionale, ordinea juridică internă, legislaţia Uniunii Europene şi dreptul internaţional. Totodată, stimaţi colegi de la UDMR, vă atragem atenţia că propunerea dumneavoastră legislativă nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, care la art. 1 alin. (1) prevede clar că: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" şi vă asigurăm că astfel va şi rămâne. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Korodi Attila.
Attila Korodi Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din păcate, autonomia a devenit o sintagmă cu diferite conotaţii negative în România, chiar dacă în art. 120 din Constituţia României acest termen este prezent: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice". Este vorba de principiile europene care se regăsesc în tendinţele internaţionale ale administraţiei publice moderne. Este vorba despre filosofia organizării administraţiei publice într-un mod eficient, în folosul cetăţenilor, cu atenţie sporită acordată nevoilor comunităţilor locale. Autonomia, ca principiu şi ca mod de organizare a administraţiei publice, se regăseşte de facto în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Unele autonomii regionale sunt adevărate poveşti de succes, precum este şi situaţia Tirolului de Sud, cea mai bogată regiune a Italiei. Regiunile autonome, în toată Europa, au creat o dinamică aparte progresului economic al societăţilor, în general, dar şi la nivel regional. Regiunile autonome au devenit, în majoritatea cazurilor, adevărate motoare, din punct de vedere economic, cultural, ştiinţific, pentru ţările care au încurajat crearea acestora. A vorbi despre autonomie reprezintă dorinţa implementării unui model european, dorinţa de a apropia administraţia publică cât mai mult de cetăţean, într-un mod adecvat, desigur, nevoilor sale. Autonomia nu înseamnă să cesionezi. Autonomia nu înseamnă un atac la integritatea României. Autonomia înseamnă mesajul unei comunităţi care îşi manifestă dorinţa organizării administraţiei publice într-un anumit fel. UDMR şi-a asumat public principiile descentralizării şi ale autonomiei, încă din anul 1992, odată cu aprobarea Rezoluţiei de la Cluj. De 26 de ani tot vorbim despre acest concept. De 26 de ani susţinem aceleaşi valori. De 26 de ani încercăm să promovăm o dezbatere largă, transparentă şi aplicată asupra principiului autonomiei. Pe parcursul acestor ani am prezentat mai multe variante ale aplicării acestui principiu, chiar şi aici, în Parlament, pentru a iniţia dezbateri, pentru a clarifica toate aspectele acestui subiect. Vom continua să depunem astfel de iniţiative şi în viitor, pentru că noi ţinem la acest principiu şi suntem convinşi că va veni un moment, în istoria modernă a României, când se va putea discuta civilizat şi eficient despre o nevoie reală a unei comunităţi din România. Nu putem considera membrii comunităţii etnice ca furnizori de valoare adăugată a societăţii româneşti, raportat numai la individ. Membrii comunităţilor etnice împreună creează acele valori incontestabile ale României, pe care le vedem în pieţele centrale ale oraşelor noastre, pe uliţele satelor României, în biblioteci, în teatre, în biserici, în şcoli. Iar administraţia publică trebuie să servească cetăţenii, şi nu invers. De aceea, orice solicitare legitimă, venită din partea oricărei comunităţi, trebuie tratată cu seriozitate, fără patimă şi fără exagerări emoţionale şi naţionaliste. Autonomia, ca cerinţă legitimă a comunităţii maghiare din România, trebuie analizată, discutată şi dezbătută într-un cadru larg, pentru a găsi soluţii optime pentru toate părţile implicate. Trebuie să atragem atenţia şi asupra...
Carmen-Ileana Mihălcescu O să vă rog să încheiaţi.
Attila Korodi ... promisiunilor incluse în Rezoluţia de la Alba Iulia, din 1918. Majoritatea română are datoria morală să îndeplinească promisiunile făcute atunci şi să accepte cerinţele formulate de minoritatea maghiară. Toate acestea trebuie să se bazeze pe dialog, la finalul căruia trebuie să avem un nou cadru de colaborare între majoritate şi minoritate. România, din păcate, are anumite carenţe în a răspunde la cerinţele comunităţilor minorităţilor. Observăm, şi noi, şi experţii internaţionali care monitorizează România, că există o serie de tratate internaţionale ratificate de România, ale căror prevederi nu sunt puse în practică sau sunt numai parţial implementate. Şi observăm, totodată, împreună cu organismele internaţionale, că, din momentul aderării la Uniunea Europeană, România nu a mai făcut progrese vizibile...
Carmen-Ileana Mihălcescu O să vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Attila Korodi ... în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Vă reamintesc că Legea statutului minorităţilor aşteaptă o dezbatere serioasă... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnule deputat... (Voci suprapuse.)
Attila Korodi ... în Parlamentul României.... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu ... s-au depăşit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)
Attila Korodi ... încă din 2005. (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Attila Korodi Acest decalaj a fost remarcat inclusiv în Raportul Comisiei de Experţi a Consiliului Europei pentru aplicarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor, publicat anul acesta, iar respectarea parţială a utilizării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică, chiar de către Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei, Raportul cu privire la aplicarea în România a Cartei limbilor minoritare sau regionale, de săptămâna trecută. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, începând cu anul 1993, o serie de recomandări şi rezoluţii care subliniază utilitatea şi eficienţa adoptării unor măsuri de protecţie colectivă... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Aţi depăşit de mult cele trei minute regulamentare, vă rog să vă apropiaţi de sfârşit... (Voci suprapuse.)
Attila Korodi ... a drepturilor minorităţilor naţionale, plecând de la folosirea limbilor regionale până la crearea unor sisteme instituţionale şi regiuni cu diferite forme de autonomie. Doamnelor şi domnilor, În consecinţă, ceea ce aveţi astăzi în faţa dumneavoastră nu este o noutate, nu este un subiect nemaiîntâlnit în Europa, nu este un principiu inventat, ci este exprimarea dorinţei...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Attila Korodi ... unei comunităţi din România.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc.
Attila Korodi Doamnă preşedinte, Un lucru foarte important.
Carmen-Ileana Mihălcescu 6 minute aveţi deja... (Voci suprapuse.)
Attila Korodi Indiferent dacă proiectul domnului deputat Kulcsár este bun sau rău, dacă este destul de incluziv sau nu, trebuie să se găsească răspunsul prin afirmarea răspunderii de a se dialoga pe acest subiect - de a se contracara orice iniţiativă care pune în prim-plan drepturile colective pentru minorităţile etnice. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Da. Şi eu vă mulţumesc. V-aţi epuizat cele şase minute, aş putea spune, chiar. Potrivit regulamentului, câte doi reprezentanţi, fiind procedură obişnuită. La dezbateri generale, din partea PNL, domnul Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Hristos a înviat! În primul rând, s-au expus aici toate argumentele constituţionale şi legale pentru care constituirea pe criterii etnice a unei enclave în inima României, intitulată "Ţinutul Secuiesc", nu este în conformitate cu drepturile pe care în mod legal şi în baza Declaraţiei de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, România le acordă. România are un regim de respectare a drepturilor minorităţilor destul de larg, un regim permisiv şi un regim european şi considerat printre cele mai moderne din lume, la această dată. La Alba Iulia s-a vorbit de educaţie în limba maternă, s-a vorbit de administraţie în limba maternă, s-a vorbit de reprezentare politică, s-a vorbit de biserici şi culte care să respecte drepturile minorităţilor şi pe care să le reprezinte. Toate aceste lucruri s-au întâmplat. S-au întâmplat la 1918, la 1923, s-au întâmplat prin Constituţia din 1991. Acum, acest aşa-zis "Ţinut Secuiesc", pe care domnul coleg de la UDMR îl propune, ar avea cu totul şi cu totul alte efecte în practică. Ar duce la segregarea unei întregi regiuni în inima României, ar duce la o enclavizare pe criterii etnice care ar avea două efecte. În primul rând, sărăcirea acestei zone, care este una dintre cele mai sărace zone din România, şi maghiarizarea forţată a populaţiei româneşti, care în aproximativ un sfert din localităţile propuse pentru această regiune, a aşa-numitului "Ţinut Secuiesc" reprezintă minimum jumătate din populaţie. Aşadar, ar duce la tensiuni interetnice pe care noi nu le dorim şi care nu fac parte din subiect. Sunt două judeţe cu populaţie majoritar maghiară, Harghita şi Covasna, unde sunt respectate toate drepturile minorităţilor, aşa cum sunt ele prevăzute în legea românească. S-au făcut şi o serie de referiri istorice. Eu când văd harta propusă pentru Ţinutul Secuiesc, îmi pare rău, dar îmi aduc aminte mai degrabă de Regiunea Autonomă Maghiară, înfiinţată de Stalin, după al Doilea Război Mondial. Mergând mai departe în istorie, vreau să apreciez aportul secuilor alături de noi, românii, la lupta antiotomană, în vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Este un fapt absolut real şi recunoscut. Dar în acelaşi timp îmi aduc aminte de Unio Trium Nationum, prin care românii erau excluşi şi se creau trei naţiuni privilegiate - maghiari, saşi, secui -, iar românii erau consideraţi doar naţionalitate tolerată, deşi era cea mai veche şi populaţia majoritară a Transilvaniei. Aşadar, aceste scaune secuieşti aparţin unei realităţi vetuste, unei realităţi medievale, unei realităţi care nu mai are nimic în comun cu coordonatele europene. Acum, în istorie, ştiţi cum e, putem să ne întoarcem până la Câmpiile Catalunice, la 451, când străromânul Aetius, născut pe malul Dunării, îl învingea în luptă pe Attila, hunul, şi apăra civilizaţia europeană. Credem că toate aceste recursuri la istorie au rostul lor, dar într-o anumită măsură. De asemenea, domnilor colegi, cred că ar fi foarte important, decât să veniţi cu astfel de proiecte... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Andrei Daniel Gheorghe ... care nu au nimic în comun cu realităţile interetnice şi care de fapt agită situaţia de acolo şi destabilizează viaţa bună pe care o duc românii şi maghiarii în Transilvania, să mai lăsaţi politica pavoazării cu steaguri, în afara legii - că au fost atâtea războaie ale steagurilor, acolo, în zonă - şi să vă preocupaţi mai atent, prin reprezentanţii dumneavoastră, de aici, din Parlament, şi prin aleşii dumneavoastră locali, de dezvoltarea judeţelor Harghita, Covasna şi a celorlalte localităţi în care dumneavoastră aveţi majoritate. Faceţi drumuri, autostrăzi... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, că aţi depăşit...
Andrei Daniel Gheorghe ... faceţi spitale... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu ... minutele regulamentare...
Andrei Daniel Gheorghe Mai lăsaţi războiul steagurilor şi mai lăsaţi o simbolistică vetustă!
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog...
Andrei Daniel Gheorghe Aşadar, "nu" pentru Ţinutul Secuiesc, din partea noastră, a Partidului Naţional Liberal. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu O să fiu nevoită să întrerup microfonul, dacă se vor mai depăşi cele trei minute regulamentare. Domnul deputat Suciu Vasile.
Vasile-Daniel Suciu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Iniţiatorul acestui proiect legislativ, domnul Kulcsár, dacă nu mă înşel, spunea că românii şi maghiarii, în acest an, nu ar avea ce să sărbătorească. Şi vreau să fac o menţiune foarte simplă. România este formată şi din români, şi din maghiari, şi din cele 18 minorităţi recunoscute... 19, cu reprezentare parlamentară. A face întotdeauna această distincţie - români, maghiari -, eu fiind ardelean, şi lăsând la o parte ceilalţi români de etnii diferite, cred că este o greşeală. Cred că este o greşeală şi să discutăm despre un proiect de lege în termeni patriotarzi, pătimaşi. Astfel încât o să vă spun cât de simplu, cât de sec se poate că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect de lege. (Aplauze.) Recunoaştem contribuţia istorică. Cu referinţe istorice putem merge, vorba colegului meu, cât de înapoi, în istorie, am dori. Dar cred că astăzi putem să respingem un proiect de lege fără să afectăm, prin discursuri, prin luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului, o relaţie normală între majoritate şi minoritate, fie ea parlamentară sau etnică. Aşadar, stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toată preţuirea, toată colaborarea noastră, a celor de la Partidul Social Democrat, dar răspunsul nostru, astăzi, pe acest proiect de lege, este "nu". Şi mi-aş dori, în acest an, al Centenarului, ca luările de cuvânt, ca poziţionările noastre, inclusiv de la această tribună, să nu fie nici pătimaşe şi să nu fie de natură a adânci şi mai tare unele falii create artificial şi întreţinute chiar şi politicianist. Vă mulţumesc. Iar - o mai spun încă o dată - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Paşcan Emil-Marius, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Partidul Mişcarea Populară nu are cum să-i preţuiască pe aceşti colegi de la UDMR, câtă vreme, în mod evident, subminează statul român, din interior. Eu vă întreb, parlamentari ai UDMR, cum înţelegeţi să juraţi pe Constituţia României că apăraţi Constituţia şi legile ţării, şi promovaţi astfel de proiecte subminatoare, care doresc a enclaviza o parte a Transilvaniei, a o rupe de România, a crea un stat în stat? Prin felul în care vă manifestaţi, practic, veniţi să clarificaţi opiniile, intoxicările propagandistice ale liderilor dumneavoastră, care vorbesc în mod oarecum fumigen despre autodeterminare, nevoia de a autoguverna, despre prezervarea identităţii culturale, religioase, când, de fapt, nu doriţi altceva decât să creaţi un stat în stat, în care cei discriminaţi dintâi sunt cetăţenii majoritari ai acestei ţări, de care pur şi simplu vă bateţi joc ori de câte ori aveţi prilejul să fâlfâiţi steagul aşa-zisului "Ţinut Secuiesc" sau drapelul Ungariei, în detrimentul... şi cu cinism sfidând însemnele absolut sfinte ale statului român din care faceţi parte. Ei bine, pentru că tot vorbiţi de istorie, vă rog să o faceţi într-un mod onest. Adică să spuneţi că scaunele, şi cele secuieşti, şi cele săseşti, au fost desfiinţate de către Budapesta, în 1876, când Transilvania făcea parte din Ungaria. Atunci au fost desfiinţate. Şi n-a existat niciun fel de protest din partea secuilor, şi a saşilor în această privinţă. Aceasta este realitatea. Iar în 1918, când România s-a unit, nu a existat niciun scaun, nici săsesc, nici secuiesc. V-aţi trezit astăzi, într-un mod retrograd, agresând România într-un an Centenar, omagial, prin acest proiect care întoarce ţara sau s-ar dori să o întoarcă în perioada medievală despre care aţi făcut vorbire. Sau în perioada dominaţiei bolşevice, sovietice, când o parte din Transilvania, tot aşa, a fost ruptă de Stalin, devenind o regiune autonomă experimentală. Dacă acestea vă sunt valorile şi aşa înţelegeţi să respectaţi şi să preţuiţi statul român, jurământ pe care l-aţi depus în faţa acestei ţări, daţi-mi voie să nu vă preţuiesc. Nu am cum. Nu faceţi altceva decât în mod artificial să tensionaţi relaţiile între românii simpli, maghiarii simpli şi celelalte etnii din Transilvania. În loc să vă preocupe dezvoltarea economică a judeţelor Mureş, Harghita, Covasna, pentru care aţi făcut parte din guvernări...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Emil-Marius Paşcan ... şi nu aţi făcut niciun fel de lobby, doar pentru rupturi, falii etnice, aceste lucruri să ştiţi că mai devreme sau mai târziu se vor întoarce împotriva dumneavoastră.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc.
Emil-Marius Paşcan Pentru că nici maghiarii, nici românii nu mai sunt proşti să cadă în plasa acestei propagande...
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos.
Emil-Marius Paşcan ... care nu are nimic de-a face cu viitorul, pe care îl dorim cu toţii luminos, al acestei ţări. Nu ne putem transforma nici în... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan ... Tirolul de Sud, nici în Catalonia, nici în alte zone în care, iată, în mod conflictualist, s-au condus... (I se întrerupe microfonul.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Vă mulţumesc frumos. Vă mulţumesc frumos, domnule deputat. Haideţi să respectăm regulamentul! (Vociferări.) Vă mulţumesc. Domnul deputat Benga Tudor. (Vociferări.) Vă mulţumesc.
Tudor - Vlad Benga Mulţumesc, doamnă preşedinte. S-a vorbit deja foarte mult pe subiectul acesta. Ce e însă interesant este că, de fapt, în ceea ce priveşte aspiraţiile comunităţii maghiare, lăsând la o parte reprezentanţii comunităţii, adică UDMR, până acum, în această legislatură, partidul pe care îl reprezint, USR, a avut de fapt un istoric de vot foarte consistent, de sprijin al aspiraţiilor legitime ale comunităţii maghiare. Am votat împreună cu colegii mei un proiect profund viciat tehnic, legat de Liceul Romano-Catolic de la Târgu Mureş. Sunt singurul reprezentant non-UDMR care a votat un alt proiect şi mai viciat tehnic, legat de scăderea pragului de utilizare a limbii materne, de la 20% la 10%. Şi cred că putem spune, fără urmă de echivoc, că noi chiar am arătat cu fapte că susţinem aceste aspiraţii. Acesta e un aspect. Doi la mână. USR este cu siguranţă partidul care susţine, a susţinut şi va susţine toate libertăţile şi drepturile fundamentale pentru tot felul de minorităţi. Pentru că în asta credem. Credem în libertate individuală. Credem că aceasta este direcţia în care România trebuie să se ducă. Acum, eu sunt ardelean şi mă bucur, au fost numeroşi vorbitori ardeleni pe acest subiect. Eu am învăţat un lucru, atât de la strămoşii mei, români ardeleni, cât şi de la vecinii mei saşi, maghiari etc. - cuvântul dat e sfânt. Şi, din punctul acesta de vedere, eu sunt foarte preocupat ca noi să ne respectăm orice promisiune pe care am fi făcut-o, cu atât mai mult cu cât se ridică problema unor promisiuni nerespectate. Însă şi eu am stat şi am citit nenumărate documente, şi am stat şi eu, m-am uitat la istorie. Şi problema este că nu găsesc nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care astăzi comunitatea maghiară să nu-l aibă. Sau alte comunităţi. Şi cu siguranţă putem discuta despre extinderea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru varii categorii din ţara aceasta. Dar nicăieri nu s-a promis autonomia, aşa cum vin astăzi colegii de la UDMR şi o cer. Şi ce se întâmplă? Aici vreau eu, de fapt, să ducem discuţia reală. Pentru că s-a susţinut că este vorba de autonomie teritorială, şi nu de autonomie etnică, dar de fapt ceea ce se întâmplă cu acest proiect este fix împachetarea autonomiei etnice într-o altă formă. Şi cred că e important să discutăm despre lucrul acesta, pentru că atâta vreme cât coaliţia majoritară PSD, susţinută inclusiv de UDMR, va construi stadioane la Craiova şi drumuri de 800 de metri în loc de un kilometru, prin Teleorman...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele trei minute regulamentare... (Voci suprapuse.)
Tudor - Vlad Benga ... şi câtă vreme va neglija Ardealul, şi Banatul, şi Moldova, şi tot soiul de alte părţi ale României, va veni un moment în care oamenii - atât ardelenii, cât şi românii, şi maghiarii, şi saşii, şi romii, şi de toate naţiile - vor veni şi vor zice: "Fraţilor, dar poate e timpul ca taxele noastre să stea şi să fie cheltuite acolo, la noi, în Ardeal, unde ştim noi să ne gospodărim". Şi poate e timpul să discutăm, de fapt, despre descentralizare, despre regionalizare...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.
Tudor - Vlad Benga ... despre cum punem puterea de decizie în mâna oamenilor.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc, domnule deputat.
Tudor - Vlad Benga Putem discuta... O clipă, că sunt 6 minute. O clipă. Acum, nu există...
Carmen-Ileana Mihălcescu De unde 6 minute, domnule deputat?
Tudor - Vlad Benga Atâtea aţi dat şi altor grupuri parlamentare, doamnă preşedinte. Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu N-am stat atâta, şi v-am avertizat că o să vă întrerup microfonul.
Tudor - Vlad Benga Acum, mai am un punct, permiteţi-mi... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog frumos...
Tudor - Vlad Benga Mai am un punct, permiteţi-mi. (I se întrerupe microfonul.)
Carmen-Ileana Mihălcescu V-am rugat frumos să încheiaţi, da? Vă rog frumos. Mulţumesc. (Vociferări.) Nu aveţi 6 minute, aveţi 3 minute, potrivit regulamentului. (Vociferări.) Vă rog să încheiaţi.
Tudor - Vlad Benga O să închei.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog. Vă rog să încheiaţi. (Vociferări.)
Tudor - Vlad Benga Deci... (Vociferări.)
Carmen-Ileana Mihălcescu "Doamnă" strigaţi la piaţă...
Tudor - Vlad Benga Acum...
Carmen-Ileana Mihălcescu ... nu în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
Tudor - Vlad Benga ... eu îmi doresc, ca ardelean, să trăiesc, aşa cum am trăit toată viaţa mea, cât mai aproape de vecinii mei maghiari, de vecinii mei saşi, de toată lumea. Dar cred că soluţia pentru noi, toţi, este să trăim cât mai mult împreună, şi nu separat. Şi problema este, la final, că, de fapt, UDMR-ul este ipocrit şi politicianist, şi ceea ce încearcă să facă este să ridice ziduri şi garduri. Şi, mai devreme, un coleg de la UDMR s-a plâns despre faptul că stă o lege în Parlament de 10 ani de zile, dar amendamentele UDMR la legile justiţiei au trecut în două zile. Dragi colegi de la UDMR, poate este timpul să vă preocupaţi de-adevăratelea de prosperitatea şi bunul trai al concetăţenilor dumneavoastră, în loc să faceţi trocuri mizerabile cu PSD-ul şi să dinamitaţi justiţia şi alte instituţii critice ale naţiei. (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
Tudor - Vlad Benga Mulţumesc frumos. Grupul parlamentar al USR va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. (Aplauze. Voci suprapuse.) Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Haideţi, deja să ştiţi că aţi depăşit limbajul decent şi civilizat care este impus în Parlamentul României. Depăşiţi orice limbaj, depăşiţi orice limită a decenţei şi a bunului-simţ. Domnule Olar, vreţi pe procedură, să înţeleg? Vă rog.
Corneliu Olar Probleme de ordin personal, nu? Conform art. 151. Stimaţi colegi, Invidiez oarecum colegii de la UDMR - nu înseamnă că am ceva cu dânşii - pentru că au avut curaj să ceară o autonomie pe un ţinut. Oare noi, o ţară, ştiţi cu toţii, Ţara Moţilor, Ţara Moţilor, care are şi capitală de suflet la Alba Iulia, avem şi ambasada Ţării Moţilor, la Baloteşti, dar n-am avut nici gând nici curaj... (Voci suprapuse.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Probleme de ordin personal, domnule deputat.
Corneliu Olar ... şi niciodată nu vom cere autonomie. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu OK. Domnul deputat Varujan Pambuccian.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc. Vreau de la bun început să spun că voi vorbi în numele celor 19 minorităţi reprezentate în grupul nostru parlamentar, nu în numele general al minorităţilor. Şi să vă spun că din punctul nostru de vedere este în ordine cu ce... nu că e în ordine, e foarte bine tot ce s-a spus la Alba Iulia. Nu s-a aplicat tot ce s-a spus la Alba Iulia. Noi de acolo, de altfel, ne şi revendicăm ca noţiune de minoritate naţională. Dar la Alba Iulia nu s-a vorbit de acest gen de autonomie, care nu este una de ordin cultural, nu este una care să ţină de învăţământ, nu este una care să ţină de judecarea în limba proprie, ci este una politică. Dacă vorbim de formule politice, de descentralizare - da, putem face lucrul acesta vorbind despre formule uniforme, la nivelul întregii ţări, structuri care să fie alese, care să poată să aibă anumite atribuţii. Şi despre lucrul acesta s-a mai vorbit atunci când s-a vorbit despre regionalizare. Pe de altă parte, aici s-a spus că nu este în ordine cu drepturile colective. Eu cred că este în ordine să vorbim despre comunităţi de orice fel, că este în ordine - acolo unde este cazul - să legiferăm, că este în ordine ca ele să-şi poată folosi simbolurile pe care le consideră importante pentru sine şi că dacă toate lucrurile acestea s-ar întâmpla în mod natural, am constata că tot ceea ce s-a spus la Alba Iulia este suficient ca toată lumea să fie mulţumită. Dacă toate lucrurile acestea nu ar fi folosite - câteodată ca sperietori, câteodată ca lucruri înflăcărătoare - de o tabără sau de alta, şi lăsate aşa cum şi-ar dori oamenii normali să le trăiască, lucrurile acestea ar îmbogăţi România, ne-ar face să trăim normal unul cu celălalt şi nu ar mai fi subiect de discuţie interminabilă. Am avea şi Legea minorităţilor, pe care o ţinem blocată de atâta vreme, exact din motivul acesta, dar pentru aceasta, în loc să discutăm în plen, ca să ne facem fiecare mica noastră campanie electorală, legată de problema minorităţilor, astăzi, mâine legată de altă problemă, şi dacă le-am discuta mai întâi între noi foarte aplecat, foarte raţional, am încheia un subiect pe care înaintaşii noştri au ştiut să-l definească perfect, în câteva rânduri, în Proclamaţia de la Alba Iulia şi pe care politicianismul celor din parlamentele care s-au succedat n-au ştiut să-l pună în operă în Constituţia din 1923,...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc, domnule deputat.
Varujan Pambuccian ...aşa cum ar fi trebuit. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Tudose Mihai. Vă rog.
Mihai Tudose Mulţumesc, doamnă preşedinte. Mulţumesc, stimaţi colegi. N-am s-o iau de la Burebista, nici de la Decebal, nici de la Attila Hunul. Am să vă supun atenţiei o declaraţie pe care am auzit-o acum 30 de minute, care a mai fost lansată în spaţiul public acum câteva luni, despre faptul că "Domnule, noi nu cerem lucruri deosebite. Că este vorba despre autonomie, că este vorba despre secesiune... Şi, în fapt, şi dacă nu se întâmplă, nu facem altceva decât să vă propunem un dialog amiabil pe această temă. Că avem ceva, dar dorim mai mult. Dar dacă nu obţinem, nu este o problemă! Doar dorim să discutăm cu sinceritate, şi amiabil, şi fără patimă pe tema aceasta". Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de mâine sau de astăzi, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră, din Parlament, ar avea nişte propuneri de discuţii amiabile pe restrângerea unor drepturi pe care le aveţi deja! Nu le-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aceea, amiabil, fără patimă! Fiindcă pe teme de genul acesta, amiabile, am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit! Tot aşa, amiabil! (Aplauze.) Este jenant ceea ce faceţi, stimaţi colegi, şi este jenant, şi din punctul nostru de vedere, că acceptăm dialogul pe această temă cu dumneavoastră! (Vociferări.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Simionca Ionuţ. Vă rog.
Ionuţ Simionca Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, A trebuit să intervin, pentru că i-aţi tăiat microfonul colegului meu, domnul Paşcan. Ce vreau să vă spun este o chestie mai sinceră. Noi, în Ardeal, românii, convieţuim de sute de ani cu maghiarii şi cu toate etniile şi convieţuim în pace. Aceste proiecte legislative pe care anumiţi colegi parlamentari - cu tot respectul - le aduc în faţa noastră, nu fac decât să învrăjbească cetăţenii şi să-i pună unul împotriva celuilalt şi să aducă avantaje unor politicieni oportunişti. Eu am făcut facultatea la Cluj, am avut doi colegi de cameră din Covasna. Când au venit la facultate abia vorbeau româna, dar i-am înţeles, i-am acceptat, ne-am împrietenit şi încă ţinem legătura. Domnilor, haideţi să nu mai fim atât de oportunişti sau populişti! Trăim în România! Trebuie să ne respectăm pământul nostru sfânt şi graniţele noastre! Trebuie să respectăm graiul nostru românesc şi drapelul, mai ales în anul 2018, când sărbătorim Centenarul! Atât trebuie să facem noi pentru ţara noastră! Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Şi ultima intervenţie, domnul Biro Zsolt-Istvan. Vă rog.
Zsolt-Istvan Biro Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi s-a vorbit mult, dar, din păcate, foarte puţin despre subiect. Noi solicităm un dialog sincer cu comunitatea majoritară şi sper că, până la urma urmei, o să ajungem la acest dialog sincer. Şi încă o propoziţie, dacă-mi permiteţi? Aş repeta ceea ce a spus colegul meu, iniţiatorul proiectului de lege, care a spus: "Vreau să fiu înţeles clar. Noi, secuii, dorim libertate în interiorul graniţelor României!". Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Varujan Pambucian.
Varujan Pambuccian Pentru că am colegi foarte riguroşi şi mi-au spus: "Domnule, n-ai spus cum o să votăm!". O să votăm împotrivă. O să votăm împotriva acestui proiect. Am spus. Ne-am liniştit cu toţii. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Am încheiat dezbaterile generale. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final de la ora 12,00. Încheiem şedinţa. Pauză până la ora 12,00.