Ben-Oni Ardelean Trecem la citirea interpelărilor. Dau cuvântul domnului deputat Pavel Popescu. Vă rog.
Pavel Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale. Obiectul interpelării: "S.O.S. Proiectul Timişoara - Capitală europeană a culturii, 2021". Stimate domnule ministru, Municipiul Timişoara a fost desemnat Capitală europeană a culturii în toamna lui 2016, câştigând finala competiţiei naţionale, în care se mai calificaseră municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare. După ce juriul european anunţa câştigătorul, atât Primăria, cât şi Guvernul s-au angajat, formal, să susţină Asociaţia "Timişoara - Capitală europeană a culturii", cu o sumă care să crească, gradual, de la an la an. Deşi în toate cele trei Programe de guvernare din ultimul an, PSD-ALDE se angajează pentru susţinerea financiară a acţiunii europene "Timişoara - Capitală europeană a culturii 2021", până în prezent, Guvernul n-a alocat niciun leuţ Capitalei culturale. Cu orice prilej, ministerul dumneavoastră a declarat că Proiectul Capitală europeană 2021 este o prioritate, dar motivează, totodată, că din cauza schimbării de mai multe ori a conducerii ministerului, precum şi din cauza legislaţiei actuale, TM2021 se confruntă cu întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea unei decizii a Guvernului, în privinţa sprijinului financiar. Mai mult, deşi am făcut un amendament la bugetul de stat pe 2018 pentru finanţarea Proiectului "Timişoara - Capitală europeană a culturii, 2021", acesta a fost respins de coaliţia majoritară, iar acum nu există nicio prevedere legată de banii cuveniţi proiectului. Aş vrea să fac precizarea că în dosarul final, trimis de Timişoara la Bruxelles, Guvernul dumneavoastră se angajase să susţină Capitala culturală cu 12 milioane de euro. 12 milioane de euro! Vă întreb, astfel, domnule ministru, ce măsuri concrete veţi lua pentru alocarea sumelor promise acestui proiect important pentru România? Realizaţi că acest proiect este un proiect naţional şi nu doar unul care ţine de judeţul din care provin? Realizaţi faptul că, în anul Centenarului, acest proiect ar putea să reprezinte o rampă de lansare pentru ţara noastră, în contextul cultural-european? Vă rog să-mi precizaţi câţi bani au fost alocaţi, până în prezent, şi care este planul de alocare până în anul 2021? Asociaţia "Timişoara - Capitală culturală europeană" a fost nevoită deja să renunţe la o serie de planuri, în primul an de implementare a proiectelor, din lipsă de bani, deoarece în anul 2017 s-au primit mai puţin de jumătate din banii care ar fi trebuit să-i susţină activitatea şi vă solicit să luaţi de urgenţă măsurile care se impun pentru ca acest proiect să nu devină un eşec. Aştept răspuns şi, mai mult decât atât, aştept acţiune din partea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Domnul partea domnului Lucian Heiuş, o interpelare depusă. Nu este în sală. Este depusă. Domnul Sorin Bumb nu este în sală. Depusă. Domnul Constantin Codreanu? Vă rog. Trei interpelări, citiţi una.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne şi vizează un domeniu specific şi o regiune specifică. Astfel, obiectul interpelării este obţinerea autorizaţiilor şi avizelor de securitate la incendiu şi în interpelare se regăsesc 7 întrebări, pe care le voi citi, în funcţie de timpul disponibil. Astfel, prima întrebare este următoarea: Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, în vederea obţinerii avizelor de securitate la incendiu, indiferent de răspunsul oferit, fie că vorbim despre aprobare sau respingere? 2. Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, în vederea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu, iarăşi, indiferent de răspunsul oferit, aprobare sau respingere? 3. Care este numărul mediu de solicitări înregistrate, inclusiv reveniri depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, pentru obţinerea de avize sau autorizaţii de securitate la incendiu? 4. Care este numărul de avize de securitate la incendiu emise în anul 2017, respectiv numărul de autorizaţii de securitate la incendiu, emise în anul precedent, la nivelul Bucureşti - Ilfov? 5. Care este numărul de inspectori, din structura de specialitate, la nivelul Bucureşti - Ilfov, ce au în responsabilitate emiterea avizelor sau autorizaţiilor de securitate la incendiu? 6. Care este numărul de inspectori care lucrează în structura de specialitate la nivelul ţării, responsabili pentru emiterea avizelor sau autorizaţiilor de securitate la incendiu? 7. Emiterea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu intră sau nu sub incidenţa O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificările şi completările ulterioare? Vă rugăm să răspundeţi în scris şi oral. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Doamna Cristina-Mădălina Prună, din partea USR? Nu este. A depus opt interpelări. Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. A depus două interpelări. Florin-Claudiu Roman, PNL? Nu este. A depus două interpelări. Andrei Daniel Gheorghe a depus 8 interpelări. Citiţi una? Mulţumesc.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Din cele opt interpelări pe care le-am depus, voi citi una singură, care se adresează doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. Obiectul interpelării îl reprezintă "Înfiinţarea Ministerului Reîntregirii". Doamnă prim-ministru, Aşa cum v-am cerut în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, o fac şi acum. Vă cer să dispuneţi înfiinţarea unui Minister al Reîntregirii, în cadrul Executivului, care să aibă ca obiectiv principal gestionarea în mod profesionist şi cuprinzător a relaţiei României cu Republica Moldova. După intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuinţă, rămâne reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România. Bineînţeles, noi susţinem unirea pe cale democratică, legală, prin consens, prin referendum şi printr-o dezbatere largă care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului. Ca atare, vă cer, doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, să dispuneţi înfiinţarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii, sau a unui minister pentru relaţia cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect naţional pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură naţiune. Solicit răspuns verbal şi scris. Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, judeţul Ilfov.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Viorica Cherecheş, PNL? Nu este. A depus o interpelare. Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. A depus o interpelare. Iulian Bulai, USR? Nu este. A depus două interpelări. Daniel Olteanu, PNL? Nu este. A depus două interpelări. Silviu Deheleanu, USR? Nu este. A depus două interpelări. Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? Nu este. A depus 8 interpelări. Domnul deputat Victor Paul Dobre. Poftiţi, domnule ministru.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată doamnei Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului. Obiectul interpelării îl reprezintă "Demararea celor mai bune soluţii privind tasarea taluzului falezei inferioare a Dunării". Faleza Dunării este cel mai pitoresc element al turismului gălăţean, este cea mai mare faleză de pe întregul curs al Dunării, constituind principala zonă de petrecere a timpului liber al locuitorilor Municipiului Galaţi. A fost declarată, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Galaţi nr. 46/1994, regim de protecţie oficială a unei zone protejate de interes local. În anii '60, au fost executate lucrări de protecţie împotriva eroziunii malului stâng, prin executarea unui dig de anrocamente, la aproximativ 10 metri, în albia fluviului, concomitent cu amenajarea celor două trepte ale falezei, cea superioară şi cea inferioară. După inundaţiile din 1973, pe malul fluviului s-a construit un dig de protecţie. Din păcate, de peste 40 de ani nu au mai fost efectuate lucrări de protecţie pe toată lungimea. Ca urmare a inundaţiilor din ultimii 15 ani, a deteriorării digului, a modificării caracteristicilor fluviului, dar şi din cauza colmatării albiei, se produc frecvent surpări, alunecări de teren şi deteriorări ale suprastructurii rutiere, în zona falezei. În vederea remedierii acestei situaţii, Primăria municipiului Galaţi a întocmit studii specifice pentru fiecare zonă şi a întreprins demersuri pentru urgentarea unor lucrări. Pentru realizarea, însă, a unui program complex, pentru stabilirea unui program de acţiune pe termen mediu şi lung şi pentru identificarea posibilităţilor de finanţare, vă rog, doamnă ministru, să dispuneţi constituirea, la nivelul ministerului, a unui grup de specialişti care, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, să stabilească măsurile necesare şi asigurarea finanţării, din cadrul fondului pentru mediu. Solicit răspuns scris şi oral. Deputat al PNL, Victor Paul Dobre, judeţul Galaţi. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule ministru. Domnul Iulian Bulai, USR - o interpelare. Nu este. Domnul deputat Ioan Cupşa, PNL? Nu este. O interpelare. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. O interpelare. Marilen Pirtea? O interpelare. Nu este. Constantin Şovăială - o interpelare. Nu este. Mihăiţă Vîrză, PSD? Da. Vă rog, domnule deputat, poftiţi.
Mihăiţă Vîrză Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apelor şi pădurilor, Ioan Deneş. Stimate domnule ministru, Guvernul României recunoaşte sectorul forestier ca domeniu de interes strategic, în ţara noastră, iar în acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul forestier ar trebui să cunoască o dezvoltare competitivă adecvată. Aşa cum, de altminteri, se şi subliniază, un element important al Strategiei Forestiere Naţionale 2018-2027 este corelarea activităţii sectorului cu politicile din alte domenii conexe, precum cel al industriei, al mediului, al agriculturii, al dezvoltării rurale, al energiei, al educaţiei, al cercetării şi al turismului. Potrivit strategiei, obiectivul general este de a armoniza funcţiile "pădurii cu cerinţele prezente şi viitoare ale societăţii româneşti, prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naţionale". Strategia Forestieră Naţională 2018 - 2027 grupează cinci obiective strategice: Pentru atingerea acestora şi a rezultatelor scontate, este nevoie de un plan de măsuri şi obiective cu ţinte precise. Având în vedere cele enunţate mai sus, vă rog să ne transmiteţi, în scris, corespunzător implicării fiecărei instituţii în parte, răspunsuri la următoarele întrebări: De asemenea, vă rog să detaliaţi următoarele: Mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Nicolae Velcea, PSD? Nu este. O interpelare depusă. Georgeta-Carmen Holban, PSD? Două interpelări depuse. Nu este doamna. Maricela Cobuz, PSD - o interpelare? Vă rog.
Maricela Cobuz Bună ziua, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, obiectul fiind "Dotarea cu echipamente de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară a Spitalului Judeţean Suceava". Stimată doamnă ministru, Sănătatea este o prioritate a Guvernului, alături de educaţie şi infrastructură. Dotarea cu echipamente medicale performante este un pas important în asigurarea serviciilor medicale de calitate. La începutul anului 2018 au fost semnate contracte de achiziţii de echipamente de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară, 24 la număr, din care unul urmează să fie repartizat Spitalului Judeţean Suceava. Spitalul Judeţean Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din judeţ, cu o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din judeţ, deservind atât populaţia municipiului Suceava, cât şi populaţia din restul judeţului, având o structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale şi acordând asistenţă medicală de specialitate inclusiv pentru cazurile grave din judeţ, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale. Dotarea cu echipament de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară este vitală în acest context, dată fiind adresabilitatea extrem de mare. Menţionez că la Spitalul Judeţean Suceava au fost luate măsuri pentru asigurarea spaţiilor adecvate pentru instalarea echipamentelor de imagistică. În acest context, solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu privire la: stadiul în care se află contractul semnat pentru achiziţionarea echipamentului RMN şi în cât timp ajunge la Spitalul Judeţean Suceava? Mulţumesc. Deputat al PSD, doctor Maricela Cobuz.
Ben-Oni Ardelean Doamnă deputat, mai aveţi încă două depuse. Aşadar, celelalte le lăsaţi în scris, da? Mulţumesc. În continuare, domnul deputat Neculai Iftimie, PSD? Nu este. Două interpelări. Domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei, PSD? Nu este. O interpelare. Domnul Corneliu Bichineţ, PMP? Nu este. O interpelare. Domnul Ionuţ Simionca, PMP? Nu este. O interpelare. Domnul Antal István - o interpelare. Vă rog, domnule deputat.
István-János Antal Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelare adresată domnului ministru al justiţiei, Tudorel Toader. Obiectul interpelării - "Ajutor public judiciar". Stimate domnule ministru, La momentul actual, accesul liber la justiţie este asigurat printr-o serie de norme procedurale, cât şi norme materiale. Întrucât orice cetăţean ar trebui să se poată bucura de acesta, atât Legislativul, cât şi Executivul României şi-au dat concursul ca acest deziderat să fie atins. În acest sens, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008 prin care a stabilit că poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Analizând cuprinsul acestei ordonanţe, am constatat că există anumite criterii care nu mai sunt în concordanţă cu actualitatea. Respectiv, venitul net raportat la fiecare membru de familie este depăşit de realităţile actuale. La o familie cu trei membri, pentru o persoană care lucrează cu salariul minim pe economie şi primeşte la momentul actual 1.162 de lei, depăşeşte venitul pe membru de familie, de 300 de lei, respectiv 600 de lei. În ultimele două luni, acesta fiind, în ipoteza creată, 774,6 lei. Astfel, orice familie cu trei membri şi cu un salariu minim pe economie sau mai mare nu poate beneficia de această măsură. Art. 8 din Ordonanţa nr. 51 din 2008 prevede: "(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează (...) în proporţie de 50%. (3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România." Având în vedere cele menţionate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări. Aş dori răspuns în scris. Cu deosebită consideraţie, Antal István-János, deputat al UDMR. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius... Nu. Vă rog să mă scuzaţi. Din partea Grupului UDMR, domnul Csoma Botond. Vă rog, domnule deputat.
Botond Csoma Mulţumesc. Interpelare adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor. Domnule ministru, Vă supun atenţiei următoarea situaţie. Placa comemorativă din marmură, amplasată în anul 2014 pe clădirea Gării Cluj-Napoca şi ulterior îndepărtată, în anul 2015, în urma scandalului public izbucnit în legătură cu conţinutul acesteia, aminteşte numai şefii de staţie de după anul 1945, lipsind cu desăvârşire foştii şefi de staţie, dintre anii 1870 şi 1945. Pe o perioadă ce se întinde pe 75 de ani au fost eliminaţi toţi cei care au condus căile ferate locale, de la înfiinţare şi până în anul 1918, respectiv între anii 1940 şi 1944. Ei erau de naţionalitate maghiară şi germană. Cu ajutorul istoricului şi arheologului clujean T. Szabó Csaba, am găsit informaţii pentru perioadele 1870-1918, respectiv 1941-1945. Lipseşte însă perioada cuprinsă între anii 1918 şi 1940. Domnule ministru, Arhiva CFR de la Turnu Roşu posedă destule documente despre cei care au condus staţia CFR Cluj în perioada interbelică. Totodată, Căile Ferate Maghiare ar putea elibera un act oficial cu şefii de gară, pentru a completa eventualele lacune. În plus, la Cluj există istorici care în termen scurt se pot documenta pentru a scrie o monografie completă a instituţiei, cu lista neştirbită a conducătorilor ei. Domnule ministru, Fac apel la spiritul dumneavoastră de conservare a resurselor culturale şi istorice ale ţării şi vă solicit să dispuneţi completarea plăcii comemorative pentru ca aceşti şefi de gară să fie scoşi din anonimat. Solicit răspuns oral şi în scris. Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius Paşcan. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Bună seara, stimaţi colegi. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează deopotrivă Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor Publice, şi priveşte situaţia în care unii români au ajuns să fie pedepsiţi pentru că se îmbolnăvesc, şi astfel nu beneficiază de plata concediului medical. Doamnelor şi domnule ministru, Am fost sesizat la biroul parlamentar de către o doamnă, angajată de la 1 septembrie 2017, care s-a aflat în concediu medical din data de 3 până în data de 24 ianuarie 2018, din cauza unei pneumonii. A urmat recomandarea medicului de familie, care a trimis-o la medicul specialist, iar acesta i-a prescris tratamentul necesar şi respectivul concediu medical. Petenta reclamă că după noua lege, de la 1 ianuarie 2018, cei care au mai puţin de 6 luni lucrate anterior repausului medical nu primesc niciun fel de indemnizaţie pentru concediul medical. Persoana în cauză m-a întrebat, pentru ce mai plăteşte contribuţia pentru sănătate, CASS, câtă vreme nici măcar concediul medical nu îi este achitat, iar medicamentele, chiar compensate, au costat-o câteva sute de lei, pe durata tratamentului? Ulterior mi-au parvenit şi alte sesizări similare. Iar la o simplă căutare pe internet, am constatat că această problemă se regăseşte repetitiv la nivel naţional. Mă întreb dacă are vreo vină petenta pentru faptul că s-a îmbolnăvit la doar câteva luni de la dobândirea unui loc de muncă şi dacă statul român, prin "revoluţia fiscală" şi legislaţia în vigoare asumată de actuala guvernare, înţelege să-i pedepsească pe cei care au cutezat să se îmbolnăvească, cu tupeu, mult prea devreme. Solicit răspuns oral şi în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea minorităţilor, Mariana-Venera Popescu? Nu este. Interpelare în scris. PNL, Marian-Cătălin Predoiu - o interpelare în scris. Nu este. Tot din partea PNL, domnul George Ionescu? 6 interpelări depuse. Nu este. Din partea PSD, Ioan Sorin Roman? Nu este. Două interpelări. Bianca Gavriliţă, PSD? Nu este. O interpelare. Cătălin-Ioan Nechifor? Vă rog, domnule deputat.
Cătălin-Ioan Nechifor Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată domnului ministru Lucian Şova, Ministerul Transporturilor. Stimate domnule ministru, Am citit cu surprindere că începând cu data de 1 martie 2018 se suspendă trenul CFR pe ruta Suceava - Constanţa şi retur, tren care avea în componenţă şi vagoane din Iaşi, fiind păstrată legătura între nord-estul României şi litoral doar în perioada estivală, pe ruta Suceava - Mangalia şi retur, în perioada iunie - septembrie. Este greu de înţeles acest lucru, chiar dacă am văzut şi explicaţiile publice în spaţiul informaţiilor de acum câteva zile. Ceea ce este însă de neacceptat este faptul că majoritatea rutelor anulate începând cu data de 1 martie, din cele 100, sunt rute care fac legătura cu nord-estul ţării sau sunt chiar rute care sunt de caracter regional, în Moldova. Domnule ministru, Sunt patru tipuri de transport convenţional. E vorba de rutier, cale ferată, aerian, respectiv transport pe apă, naval şi maritim. Ţinând cont de faptul că autostrăzile Iaşi - Târgu Mureş şi Suceava - Bucureşti încă nu sunt gata, având în vedere faptul că transportul pe apă a cam apus de ceva vreme, plutăritul fiind deja o meserie de mult uitată în zonă, ştiind faptul că legăturile aeriene cu Capitala sunt doar din Suceava şi Iaşi - puţine la număr -, vă rog, domnule ministru să-mi explicaţi: Cum intenţionează Ministerul Transporturilor să asigure căile de comunicaţie către cea mai săracă zonă din România, respectiv Regiunea de dezvoltare Nord-Est? Vă mulţumesc foarte mult. Deputat Cătălin-Ioan Nechifor. Solicit răspuns scris şi oral. O seară bună!
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Din partea PSD, doamna deputat Beatrice Tudor? Nu este. O interpelare scrisă. Matei-Adrian Dobrovie, USR? Nu este. 7 interpelări. Camelia Gavrilă, PSD? Vă rog, doamnă deputat, aveţi două interpelări, citiţi una.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea pe care am selectat-o pentru lectură rapidă este adresată ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. Obiectul interpelării se referă la solicitarea de clarificări legate de strategia şi planul de acţiune ale ministerului, în legătură cu iniţiativele antreprenoriale, mai ales ale tinerilor, în vederea stimulării spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru implementarea constantă a programelor de tip Start Up. Mediul economic şi antreprenorial românesc a cunoscut o reală transformare după anii 1990, modelele europene s-au transferat, evoluţia a fost pozitivă. Dar trebuie reţinut faptul că o economie de piaţă se bazează atât pe firmele mari, de anvergură, pe companiile naţionale, pe corporaţii care aduc venituri semnificative la bugetul statului, dar şi pe aportul economic al întreprinderilor mici şi iniţiativelor de business. La nivelul Uniunii Europene, acestea au o pondere de aproximativ 99% din total, iar 92% sunt microîntreprinderi. Sigur că ele generează locuri de muncă, o sursă de inovare şi chiar punctul de plecare pentru marile idei şi marile afaceri, pe baza planurilor de afaceri de mai târziu. Statistica pe anul 2017 arată pentru România că deşi avem o creştere economică, pe de altă parte, la 100 de locuitori avem 2,2 întreprinderi şi sigur că acest lucru este destul de nesemnificativ faţă de ceea ce s-ar putea, ca demers. În acest sens, interpelarea mea solicită clarificări referitoare la situaţia susţinerii iniţiativelor din zona IMM-urilor, conform Programului de guvernare şi mai ales referiri la Programul Start Up Nation care are întârzieri nepermise; care este strategia pe termen mediu şi lung a ministerului, pentru stimularea acestor iniţiative; acţiuni semnificative realizate în anul 2017. Mă interesează, ca deputat de Iaşi, şi situaţia judeţului Iaşi, comparativ cu alte judeţe din Moldova şi cu judeţele avansate în acest domeniu al stimulării IMM-urilor şi, de asemenea, dacă există, la nivelul ministerului, programe de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale în relaţie cu tinerii, aşa cum sunt câteva şi la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale. Pentru că de fapt sensul... esenţa intervenţiei mele, dincolo de susţinerea acestor microîntreprinderi, a IMM-urilor, în general, este de a genera treptat o cultură a demersului antreprenorial şi mai ales cu efect de durată, în raport cu tinerii şi cu pregătirea lor profesională şi curajul investiţiilor acestora şi în acest domeniu. Aştept răspuns în scris şi oral. Deputat de Iaşi, Camelia Gavrilă. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, doamnă deputat. Domnul Dumitru Lovin, ALDE? Nu este. O interpelare. Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu? Nu este. O interpelare. Domnul Emanuel-Vlad Duruş? Vă rog, domnule deputat.
Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu. Stimată doamnă ministru, Vă aduc la cunoştinţă o situaţie creată la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Persoane Adulte şi cu Handicap Sighetu Marmaţiei. Clădirea este în patrimoniul DGASPC Maramureş, a fost reabilitată printr-un proiect al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, finanţat de Ministerul Muncii, în perioada 2005-2010. Sumele alocate au fost de 2,63 de milioane de lei, aproximativ 645.000 de euro, la un curs BNR, martie 2010. De aceşti bani, doamnă ministru, se putea construi atunci, cu tot cu dotări, un centru nou. La mai puţin de şapte ani de la finalizarea reabilitării generale, un tavan dintr-o încăpere s-a prăbuşit peste trei bătrâni. Unul dintre cei trei a decedat la nouă zile după eveniment. Mai mult, centrul de la Sighetu Marmaţiei n-a avut niciodată aviz ISU sau aviz sanitar şi sanitar veterinar şi nici licenţă pentru funcţionarea serviciului. Clădirea adăpostea 125 de beneficiari a căror viaţă era pusă zilnic în pericol. Vă aduc în vedere faptul că nu este singurul incident din ultimele luni în care apare numele DGASPC Maramureş. La finele lui decembrie 2017 a murit de pneumonie un băieţel de 3 săptămâni care stătea împreună cu mama lui într-o colibă improvizată, la marginea unei păduri de lângă Baia Mare. În luna iunie, un tânăr aflat în asistenţă maternală s-a sinucis. În urma acestui caz, mass-media a descoperit că procedurile de evaluare şi monitorizare trimestrială a copiilor din sistemul de protecţie nu sunt respectate. Având în vedere cele prezentate, dar insistând pe incidentul de la Sighetu Marmaţiei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: Vă rog să ne trimiteţi un răspuns în scris. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Gigel Ştirbu? A depus o interpelare. Nu este. Domnul Cristinel Romanescu? Nu este. A depus o interpelare în scris. Doamna Tamara Ciofu, PSD. Vă rog, doamnă deputat.
Tamara-Dorina Ciofu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, iar obiectul interpelării este "Introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecţioase cu un impact negativ major asupra sănătăţii publice în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie". Doamnă ministru, Având în vedere că, prin Programul de guvernare, Ministerul Sănătăţii şi-a asumat creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătăţii publice, consider că este necesară şi introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecţioase în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie. Trendul descendent înregistrat de acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare reprezintă una dintre cele mai stringente probleme de sănătate publică cu care se confruntă România în prezent, pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare la nivelul tuturor categoriilor sociale. De aceea, consider că este important ca medicii de familie să aibă prevăzută în contractul de furnizare a serviciilor medicale inclusiv efectuarea de vaccinări şi pentru alte boli infecţioase care nu sunt cuprinse în Programul naţional de vaccinare, pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor transmisibile. Scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin trebuie conştientizat de toată populaţia, în sensul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate. În acest sens, medicii de familie, care reprezintă principala verigă a asistenţei medicale primare, trebuie să fie cei care prezintă calendarul de vaccinare pacienţilor şi îi cheamă pentru vaccinare. Aşadar, importanţa creşterii acoperirii vaccinale pentru protejarea sănătăţii populaţiei trebuie comunicată şi explicată, în primul rând, de medicii de familie. Vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi de acord ca vaccinările împotriva bolilor infecţioase să fie servicii decontate de casele de asigurări de sănătate şi să fie realizate de medicii de familie, astfel încât aceştia să devină principalii vectori de informare şi comunicare a pacienţilor cu privire la faptul că vaccinarea rămâne cel mai important mijloc de prevenire a acestor boli. Solicit răspuns scris şi oral. Deputat al PSD de Botoşani, Tamara Ciofu. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc mult, doamnă deputat. Domnul Corneliu Ştefan, din partea PSD? Nu este. A depus o interpelare. Aşadar, încheiem aici şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi interpelări, din data de 26 februarie 2018. Mulţumesc. O seară frumoasă! Şedinţa s-a încheiat la ora 18,06.