Petru Gabriel Vlase În continuare, deci, la punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 62 de deputaţi. În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu. Da? Nu. Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri - luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat - timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel: Grupul PSD - 26 de minute, Grupul PNL - 11 minute, Grupul USR - 5 minute, Grupul UDMR - 4 minute, Grupul ALDE - 3 minute, Grupul PMP - 3 minute, Grupul minorităţilor naţionale - 3 minute, deputaţii neafiliaţi - două minute. Obiecţii? Nu. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vă supun votului propunerile prezentate. Vă rog să votaţi. 160 de voturi pentru, 2 colegi care nu optează. Propunerile au fost aprobate. Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Dan Vîlceanu, pentru citirea textului.
Dan Vîlceanu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Moţiune simplă la adresa ministrului muncii şi justiţiei sociale - "Lia Olguţa Vasilescu - ministrul minciunii şi al injustiţiei sociale". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi deputaţi, Doamnă ministru Lia Olguţa Vasilescu, Este cel de-al treilea Guvern în care sunteţi ministru. Este ultimul! Şi trebuie să se încheie astăzi! Stimaţi colegi, Moţiunea simplă pe care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal o supune astăzi dezbaterii şi votului Parlamentului reprezintă, de fapt, voinţa celor peste două milioane de români care au salarii mai mici sau chiar cu minus şi cărora li s-a promis că acest lucru nu se va întâmpla. Nu mai încercaţi să scăpaţi, doamnă ministru, pentru că este imposibil. Nici minciunile spuse cu convingere nu vă mai ajută! Fluturaşul de salariu este dovada! Românii au salarii mai mici sau, mai mult decât atât, trebuie să aducă bani de acasă la sfârşitul unei luni de muncă. Luni de zile aţi minţit că salariile nu vor scădea, ci vor creşte, iar de aici înainte nimeni nu mai are încredere în dumneavoastră şi în Guvernul din care faceţi parte! Aţi fost demascată de propria incompetenţă şi aţi continuat cu sfidarea populaţiei! Dacă scopul dumneavoastră era să nu fiţi un trecător pe la Ministerul Muncii, atunci aţi reuşit! Cel puţin două milioane de români au aflat de existenţa dumneavoastră şi de activitatea de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale! Lor le-aţi scăzut salariile! Nu are rost să mai rămâneţi până în martie, când este termenul final de aplicare a prevederilor pentru toate contractele de muncă din ţară! Au fost operate în REVISAL 2,9 milioane de contracte de muncă, până în prezent, dintr-un total de 6,3 milioane, cele mai multe fiind din mediul privat. De ce instituţiile statului nu aplică prevederile legii dumneavoastră? Numărul nemulţumiţilor va creşte şi ştiţi acest lucru! Aţi anunţat creşteri, însă nu aţi spus că va creşte numărul românilor cu salarii mai mici! Sunt şi salarii care au crescut! Cele ale parlamentarilor şi ale miniştrilor! Explicaţi, doamnă ministru, cum v-a scăzut salariul, pentru că aşa aţi afirmat, în condiţiile în care luaţi cu 1.000 de lei mai mult? Avem speranţa, stimaţi colegi, că nu veţi vota astăzi gândindu-vă la propriul buzunar, ci la cetăţenii din circumscripţia electorală din care proveniţi. Trebuie să votaţi luând în calcul efectele mandatului doamnei Olguţa Vasilescu asupra românilor de rând! Stimaţi colegi, Aveam nevoie de o lege a salarizării unitare, dar una care să repare dezechilibrele şi să fie cadrul prin care un salariat din sistemul public avansează pe baza competenţei şi a meritelor profesionale. Ce am primit? O lege care bulversează sistemul public şi adânceşte dezechilibrele, pe care aţi încercat să o cârpiţi cu diverse ordonanţe de urgenţă, la fel de neclare! Toate împotriva românilor! Din păcate, constatăm, doamnă ministru al muncii, că "justiţia socială" se regăseşte doar în titlul ministerului, nu şi în acţiunile pe care le-aţi întreprins în Guvernele PSD-ALDE. Sunteţi ministru la al treilea Guvern deja, în mai puţin de un an de zile. Şi sunteţi la al treilea program de guvernare! Nu aţi respectat nici unul! Câteva documente iniţiate de dumneavoastră în această perioadă sunt de ajuns. Ne-aţi convins! Formulăm această moţiune simplă, doamnă ministru Lia Olguţa Vasilescu, pentru că, deşi ordonanţele şi legile promovate de dumneavoastră cu sprijinul Guvernului au dus la haos total în sistemul public şi privat, nu vreţi să reparaţi răul pe care l-aţi făcut! Daţi în continuare ordonanţe scrise pe genunchi, ignorând realitatea economică a ţării şi problemele grave pe care iniţiativele dumneavoastră le generează! Doamnă ministru, o să vină şi rândul dumneavoastră să vă spuneţi punctul de vedere de la tribuna Parlamentului. Un sfat: renunţaţi să enumeraţi cifre şi procente fără noimă, dând impresia unui ministru eficient. Explicaţi-le celor peste două milioane de români care au primit mai puţini bani pe luna ianuarie, cum se face că iniţiativele dumneavoastră au efecte bune pe hârtie, dar nu se simt în buzunarul lor. În ţări din Uniunea Europeană, miniştrii au demisionat pentru mai puţin, nu au fost dovediţi mincinoşi de milioane de oameni, aşa cum este cazul dumneavoastră. Iată câteva motive pentru care demisia în alb, pe care aţi afirmat că aţi semnat-o şi aţi depus-o la partid, să o trimiteţi la Guvern. Enumerăm pe larg ordonanţele şi legile care au adus România în situaţia în care angajaţii sunt datori la stat, după o lună de muncă. Aţi început cu Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015, care supraimpozitează contractele part-time. Această prevedere a fost de la început o aberaţie, dat fiind că statul încasa aceiaşi bani de la un salariat care lucra 8 ore şi de la unul care lucra 4 sau două ore pe zi. Aţi lovit în sistemul privat prin această ordonanţă, dar nu v-aţi oprit aici. Aţi promovat şi Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017, care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi s-a ajuns în situaţia în care angajaţilor nu le mai ajunge salariul pentru a plăti dările la stat. Aţi afirmat că prin trecerea acestora în întregime la angajat şi diminuarea procentului acestora nu va fi afectat niciun salariu net! Aţi minţit! Şi de această dată aţi lăsat multe dovezi ale declaraţiilor dumneavoastră prin participarea la emisiuni TV. Aţi fost susţinută în minciuni şi de colegii din coaliţie. Culmea, în 2016 cu toţii eraţi total împotriva unei astfel de măsuri, numind-o fascistă. Pentru PSD, transferul contribuţiilor era o "bazaconie", o măsură care "frizează absurdul", "trădare de ţară", "atentat la siguranţa naţională", "aproape fascism", "de neacceptat", "tulbură mediul economic", "împotriva clasei de mijloc, împotriva creşterii economice", "jignitoare" şi aşa mai departe. Măsura transferului cotelor de contribuţii la asigurările sociale şi de sănătate la angajat, lucru făcut de Guvernul PSD-ALDE de la 1 ianuarie 2018, topeşte efectiv măririle salariale acordate bugetarilor şi afectează negativ o parte din salariile nete din sectorul privat. Salariile nete ale bugetarilor vor creşte cu doar 3,8% din cele 25% promise, şi nu pentru toţi bugetarii, căci prevederile din Legea nr. 153/2017 duc şi la scăderea salariilor nete în unele cazuri. Iar această brumă de creştere este înghiţită de inflaţie - aşa că iată încă "un praf în ochi" vândut public românilor! Aţi obţinut şi o premieră: la sfârşitul unei luni de muncă un salariat este dator la stat. Printre cei afectaţi de acţiunile dumneavoastră iresponsabile şi catastrofale, doamnă ministru, se numără cei din cercetare-dezvoltare, din învăţământ, din sistemul medical, din asistenţă socială, din administraţia publică, mai ales la nivel local. Şi nu vorbim de bugetari de lux sau de o interpretare greşită a legii! V-a speriat numărul mare de români care aveau de acum salarii mai mici, deşi li se spusese că nu vor scădea, ba chiar vor creşte! Ca urmare, aţi promovat Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2018, despre care Ministerul Justiţiei din Guvernul dumneavoastră spune că este neconstituţională! Este discriminatoriu să oferiţi compensaţii pentru salariaţii cu contracte part-time din sectorul public şi privat, şi cei din domeniul IT, în raport cu ceilalţi cetăţeni. Când soluţia era extrem de simplă: abrogarea Ordonanţei nr. 4/2017. "Abrogare! Abrogare!", vă mai amintiţi? Strigau zeci de mii de oameni în februarie 2017. Să nu uităm, doamnă ministru, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, emisă din disperarea după bani la bugetul de stat. Ordonanţa nr. 60 din 2017 suprataxează firmele private şi aruncă în şomaj mii de persoane cu handicap! Prin acest act normativ aţi reuşit contraperformanţa de a dubla impozitul plătit de firmele private şi de stat, care nu angajează persoane cu handicap în cota cerută de Guvern şi, în acelaşi timp, de a lovi chiar în interesele celor cărora le era destinat O.U.G.-ul, respectiv în persoanele cu handicap. Este cunoscut faptul că România se confruntă cu problema inserţiei persoanelor cu handicap în societate, dar şi a stabilirii unor indemnizaţii care să permită acestor persoane să se dezvolte armonios şi în concordanţă cu nevoile acestora. Deşi în declaraţiile publice afirmaţi faptul că şi pentru aceştia există un act normativ prin care le-a crescut indemnizaţia, omiteţi să spuneţi că distrugeţi activitatea şi munca unităţilor protejate - unităţi care au angajat persoane cu handicap din România! Am lăsat la urmă Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Românii aşteptau o lege clară şi dreaptă, dar avem o lege făcută pe genunchi, care nu este susţinută de un studiu de impact asupra afectării veniturilor românilor. Este o lege care nu ţine seama de amendamentele şi sugestiile care au rezultat din dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate. Nu, doamnă ministru, cele 180 de amendamente la care v-aţi referit în declaraţiile publice veneau din partea Consiliului Legislativ şi priveau mai mult forma legii şi nu intrau în fondul acestei legi. Există salarii din sectorul public ce scad cu 40%, iar sindicaliştii ameninţă cu proteste. Primii care au protestat au fost grefierii. Este ruşinos să mai spuneţi că salariile acestora au fost calculate greşit de angajaţii de la resurse umane. La momentul dezbaterii legii, aţi afirmat vehement: "cu certitudine salariile nu scad, ba, dimpotrivă". Aţi afirmat acest lucru în mai multe emisiuni, la ore de maximă audienţă, să afle cât mai mulţi români! Aţi minţit, dovada având-o cel puţin două milioane de români care au primit fluturaşii de salariu sau extrasul de pe card. Ba, mai mult, chiar colega dumneavoastră care coordonează portofoliul de la sănătate, doamna ministru Sorina Pintea, a recunoscut public că în sistemul medical avem salarii care scad din cauza Legii salarizării! Salarii scad şi în Ministerul de Interne, a admis, cu greu, ministrul Carmen Dan. Ce credeţi, doamnă ministru Olguţa Vasilescu, colegele dumneavoastră din Guvern i-au furat pe acei salariaţi? Aşa aţi afirmat, în mod iresponsabil, despre antreprenorii din România. I-a furat statul pe bugetarii cărora le scade salariul? Partidul Naţional Liberal a avertizat de atunci că salariile vor fi micşorate. Acum - când oamenii şi-au primit fluturaşii de salariu pentru ianuarie 2018 - s-a dovedit că avem salarii care scad! Ne întrebăm: de câte ordonanţe de urgenţă va mai fi nevoie pentru a respecta dreptul de muncă al românilor, drept care include expresis verbis şi dreptul la salariu pentru munca prestată? Este momentul, doamnă ministru, să lăsaţi insigna politică deoparte. Este momentul să realizaţi şi să recunoaşteţi greşelile enorme făcute de Coaliţia de guvernare PSD-ALDE, în ceea ce priveşte experimentele făcute pe români cu privire la salarii şi pensii, cu privire la veniturile primite, la efectele dezastruoase asupra nivelului de trai al acestora. Mai mult, considerăm că ministrul muncii, prin declaraţiile publice, a ameninţat oamenii de afaceri şi companiile, spunând că trimite Inspectoratele Teritoriale de Muncă pentru a-i obliga să refacă contractele de muncă. Doamna ministru consideră că este vina companiilor dacă acestea nu au resursele necesare pentru a renegocia contractele de muncă şi pentru a creşte salariul brut. Ne întrebăm: în ce ţară din lumea asta îşi permite un Guvern şi un ministru să ameninţe companiile că nu îndeplinesc ordinul politic? După doamna ministru, se pare că reprezentanţii sindicatelor, pe care îi critică atunci când o contrazic, vor deveni poliţişti şi turnători pentru Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu privire la companiile care nu operează majorările de salarii brute, astfel încât să se menţină netul în plată. Totuşi, nu se întreabă doamna ministru dacă imensa harababură creată pe piaţa muncii nu este doar rezultatul incapacităţii de previziune şi al improvizaţiilor care au fost făcute la nivel guvernamental? O altă minciună grosolană a mandatelor dumneavoastră este sistemul public al pensiilor! Aţi minţit că vom avea o nouă Lege a pensiilor, lege prin care veniturile pensionarilor vor creşte. O tot aşteptăm, de la 1 octombrie 2017, şi suntem în februarie 2018. Mai nou, PSD schimbă Programul de guvernare atunci când nu reuşiţi să vă ţineţi de termenele promise în campania electorală! Stimaţi colegi, Nu mai bine, de data aceasta, schimbaţi ministrul muncii? Doamnă ministru, dacă veţi face creşterea pensiilor aşa cum aţi făcut şi creşterea salariilor, atunci ne bucurăm că nu v-aţi ţinut de promisiune! La recalcularea pensiilor, aceştia s-ar putea trezi cu venituri mai mici! Pe parcursul anului 2017, am văzut că pensiile care trebuiau să crească în baza Legii nr. 192/2015 au scăzut la recalculare, întrucât Guvernul a impus, prin Hotărârea de Guvern nr. 291/2017, un mod aparte de calcul. Astfel, românii care au ieşit la pensie înainte de 2011 au deciziile date de Casele de pensii în defavoarea pensionarului şi, astfel, s-a păstrat ceea ce aceştia aveau deja în plată. Bine că avem decizii ale Curţii Constituţionale prin care ni se arată faptul că pensia reprezintă un drept de proprietate pentru beneficiarul ei şi nu poate să scadă sub ceea ce are deja în plată pensionarul! Ba, mai mult, aţi venit cu Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2017 prin care aţi amânat creşterea pensiilor în conformitate cu Legea nr. 263/2010, de la 1 ianuarie 2018, şi aţi decis ca acestea să crească începând cu 1 iulie 2018. Pe parcursul anului 2017 am văzut că, deşi pensionarii aşteptau o modificare a legii, care să răspundă unor probleme pe care acest sistem le are, care să gândească o strategie care să nu conducă Pilonul I de pensii spre un colaps economic inevitabil, PSD a operat o serie de modificări prin două O.U.G., respectiv 103 şi 116 din 2017, care nu au nicio legătură cu operaţionalizarea celor două sisteme de pensii. Prevederile cele mai importante au legătură cu ping-pong-ul între posibilitatea de a acumula pensii din sistemul public de pensii şi interzicerea acestui lucru! Aceste ordonanţe nu iau în calcul metodele de calcul ale pensiilor actualilor pensionari, nu elimină inechităţile din acest sistem, şi nu oferă o soluţie pe termen mediu şi lung pentru tinerii de astăzi, care, la momentul ieşirii la pensie, să se bucure de acest drept la care au contribuit toată viaţa lor. Şi pentru că discutăm de pensii, doamnă ministru, mi-e teamă că aţi vrut să creşteţi şi contribuţia la Pilonul II, pentru că... ghiciţi ce? A scăzut! Sub pretextul că veţi beneficia de o pensie mai mare în urma achitării în integralitate a contribuţiei la Pilonul I de pensii, aţi scăzut contribuţia către Pilonul II - contribuţie prin care persoanele sub vârsta de 35 ani îşi asigură, în mod cert, un cuantum din venitul de pensionar. Pilonul II de pensii este controlat de tânăr, care ştie în fiecare an care este cuantumul contribuţiei sale şi ce bani poate să fie sigur că-i va avea la vârsta pensionării. Dar aţi omis să le precizaţi românilor faptul că din contribuţia acestora se suportă în prezent pensiile în plată! Cine ştie dacă peste 30-40 de ani vom mai avea persoane în câmpul muncii care să suporte pensiile celor care muncesc acum! Doamnă ministru, de ce nu avem o strategie pentru tinerii de astăzi, care să se bucure de o pensie la care au contribuit prin reglementarea corectă a Pilonului II de pensii? Poate printre cele mai importante probleme care reiese din acţiunile iresponsabile ale doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu, se regăseşte şi indemnizaţia pentru mame. O indemnizaţie decentă pentru creşterea copilului este strâns corelată cu motivaţia de a avea o creştere a natalităţii într-o societate cum este România, unde scăderea demografică este din ce în ce mai mare. Ne veţi spune că dumneavoastră aţi mărit această indemnizaţie în anul 2017, că aceasta nu a scăzut. Totuşi, omiteţi a le preciza românilor faptul că prin corelarea acesteia cu nivelul Indicelui de Referinţă, indice a cărui valoare este de 500 de lei încă din anul 2010, rezultă plafonarea valorii acesteia. Iar pe viitor nu mai creşte. Doamnă ministru, plafonarea acestei indemnizaţii, dar şi lipsa unor servicii sociale de infrastructură - lipsa creşelor şi grădiniţelor, lipsa personalului calificat, lipsa şcolilor dotate - nu fac decât să scadă încrederea tinerilor atunci când vine vorba despre întemeierea unei familii! Fenomenul masiv privind emigrarea şi îmbătrânirea populaţiei din România aduce perspective sumbre pentru dezvoltarea acestei ţări. Mai mult, noile prevederi duc la situaţii bizare, în care femei cu acelaşi salariu, care au născut în ultimele trei luni, au indemnizaţii diferite, ceea ce denotă impredictibilitatea legislaţiei româneşti. Doamnă ministru, Dreptul la muncă este un drept complex, care include şi dreptul la salariu, lucru stabilit expresis verbis şi prin Decizia CCR nr. 1221/12 noiembrie 2008. Astfel, salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de angajat, în baza unor raporturi de muncă. Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. O atare măsură se poate realiza numai în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 53 din Constituţie, situaţie în care nu ne aflăm în prezent, aşa cum arată şi Deciziile CCR nr. 872 din 25 iunie 2010 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Astfel, ne întrebăm: Cât vor mai trebui să sufere românii pentru a scăpa de haosul creat de dumneavoastră? Când o să renunţaţi să mai minţiţi, deşi vi s-au prezentat dovezi că salariile scad? Este nevoie de anularea măsurilor aberante pentru ca românii să-şi păstreze câştigurile salariale nete pe care le aveau la nivelul lunii decembrie 2017? Un ministru al muncii ar trebui să fie preocupat de bunăstarea românilor, indiferent că sunt bugetari, persoane cu handicap, mame care au grijă de copii, pensionari sau angajaţi în mediul privat! Dumneavoastră aţi făcut invers. Stimaţi colegi, Partidul nu poate fi înaintea jurământului depus în Parlament şi în faţa alegătorilor. V-aţi asumat respectarea Constituţiei României şi am demonstrat mai devreme că este călcată în picioare. Aţi votat Legea salarizării unitare şi iată ce se întâmplă! Bugetarii sunt afectaţi şi au reduceri de salarii, unii chiar şi cu 40%. Celelalte ordonanţe de urgenţă dezavantajează cel puţin două milioane de persoane. Astfel, Partidul Naţional Liberal consideră că este necesară modificarea legislaţiei, începând cu abrogarea Ordonanţei de Guvern nr. 4/2017 şi a grilelor din Legea nr. 153/2017, în detrimentul dorinţelor de partid şi în favoarea românilor. Se impune demiterea doamnei Lia Olguţa Vasilescu, având în vedere incompetenţa crasă de care a dat dovadă în exercitarea mandatului de ministru, România fiind un caz unic în lume în care un salariat în loc să primească salariu pentru munca prestată este dator angajatorului! Votaţi această moţiune dacă sunteţi aici pentru cetăţenii din circumscripţiile dumneavoastră. Nu judecaţi astăzi prin prisma câştigurilor dumneavoastră şi a partidului din care proveniţi. Salariul unui deputat a crescut, iar salariul unui român de rând a scăzut! Pentru acest lucru aţi primit mandatul românilor? Daţi-i o bilă neagră ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi o să aveţi o bilă albă în faţa cetăţenilor! Votaţi moţiunea! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Vă rog, doamnă ministru, aveţi cuvântul.
Lia Olguţa Vasilescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am tratat totdeauna Parlamentul României cu maximă decenţă şi responsabilitate, motiv pentru care voi trata şi această moţiune simplă în acelaşi fel. Deşi modul în care ea a fost scrisă nu denotă nicio încercare de a formula propuneri concrete, nici de a trage semnale de alarmă bazate pe cifre reale. Ba, mai mult, din textul moţiunii înţeleg că unul din lucrurile care mi se reproşează este acela că folosesc în exprimarea publică cifre şi procente. Şi dacă tot vorbim de cifre, aş vrea să vă anunţ că dacă dau la o parte din acest text invectivele şi cifrele care nu au nicio bază reală, nu prea mai rămân multe lucruri la care aş putea să răspund. Vreau să profit totuşi de faptul că mă aflu la tribuna Parlamentului, pentru a menţiona măsurile adoptate ca ministru al muncii, răspunzând chiar şi unor paragrafe din moţiune, care ţin mai mult de Ministerul Finanţelor Publice. S-a cam greşit "adrisantul", ca să spun aşa. Din capul locului, aş vrea să menţionez că nu există nicio statistică din care să reiasă că ar fi scăzut salariile a două milioane de români. Cifra este absolut aberantă şi aş vrea să înţeleg cum de a fost ea introdusă în textul moţiunii. Explicaţia că până la acest moment sunt introduse în REVISAL doar 56% din totalul contractelor individuale de muncă nu poate avea vreo bază ancorată în realitate, ca să vorbim despre scăderi, din moment ce termenul final îl reprezintă data de 31 martie 2018. În ceea ce priveşte Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, amestecată în textul moţiunii atât cu Ordonanţa de urgenţă nr. 4/2017, cât şi cu Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017, am realizat o lege care nu este perfectă, aşa cum nicio altă lege nu poate să mulţumească pe toată lumea, dar care are rolul de a stabili nişte principii corecte, cum ar fi un raport de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu, sau muncă egală la salarii egale. Într-adevăr, asta a presupus ca pentru un număr de mai puţin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie să uităm că ceilalţi 97% vor avea câştiguri în plus faţă de data apariţiei acestei legi, în unele cazuri, mai ales în baza de jos a piramidei, ajungându-se la dublări de salarii până la data intrării în vigoare în totalitate a acestei legi, anul 2022. Ciudat este că cei care contestă scăderile salariale pentru 3% dintre bugetari sunt aceiaşi care în 2009 au girat o scădere de 25% a salariilor tuturor bugetarilor. În fapt, scăderea veniturilor atunci a fost în realitate de 40%, prin eliminarea unor sporuri, bonusuri, prime etc. pentru întreg aparatul bugetar. Mai mult decât atât. Nu trebuie să uităm că Guvernul României a plătit anul trecut drepturile salariale câştigate în instanţă de către profesori, după ce Guvernul PNL... PDL, de atunci, le-a tăiat salariile. Am văzut cu câtă aroganţă ne solicitaţi de la această tribună a Parlamentului, la finalul anului trecut, să nu cumva să uităm să vă plătim datoria. V-am crezut atunci când aţi declarat, în luna ianuarie 2017, că până în luna martie a acelui an, PNL va veni cu propria variantă a Legii salarizării. Ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda declaraţiilor făcute de toţi liderii importanţi ai partidului. Am fi avut ocazia să constatăm dacă era o lege mai bună sau era pe modelul legii tehnocraţilor, care prevedea majorări salariale de 10% pentru toţi bugetarii, ceea ce nu făcea altceva decât să adâncească şi mai mult dezechilibrele din sistem, pentru că la unii ar fi însemnat o majorare de 150 de lei, iar la alţii, o majorare de 3.000 de lei. În ceea ce priveşte Legea nr. 153/2017, impactul financiar asupra bugetului de stat în următorii patru ani este de 42 de miliarde de lei, cu transferul contribuţiilor, şi de 62 de miliarde de lei, fără transfer. Varianta tehnocrată, de exemplu, prevedea o sumă de 18 miliarde, pentru cinci ani. Dar haideţi să vedem şi exemple de salarii care au scăzut ca urmare a aplicării Legii salarizării; Director executiv APIA - salariu brut total: 12.498 de lei, salariu net: 8.765 de lei, la nivelul lunii decembrie, care scade la un net, la 1 ianuarie 2018, de 6.854 de lei; Ministerul Finanţelor Publice, controlor financiar şef - decembrie 2017: 14.393 de lei, net: 10.095 de lei, ianuarie 2018, net: 10.022 de lei, deci o scădere de 73 de lei. Ministerul Afacerilor Interne, ofiţer structură specializată: 15.542 de lei, brut şi 10.966 de lei, net, în decembrie 2017, cu net în ianuarie de 10.807 lei, adică o scădere de 159 de lei. Şi lista poate continua. În acelaşi timp, trebuie amintite şi creşterile de anul acesta, de 3% pentru 97% dintre bugetari, dar şi salariile medicilor, care vor fi majorate, de la 1 martie, la 15.565 de lei, de la 5.991 de lei, sau ale asistenţilor medicali, la 5.196 de lei, de la 3.361 de lei, în decembrie 2017. De asemenea, personalul care ocupă funcţii didactice, din învăţământul preuniversitar şi universitar, va beneficia de o majorare salarială de 20%, de la 1 martie 2018. Afirmaţi în mod constant că am minţit în legătură cu majorări salariale de 25% pentru bugetari în anul 2018, ceea ce înseamnă o creştere pe net de doar 3%. Dar uitaţi de majorările acordate în anul 2017, pe care aş vrea să vi le reamintesc. Ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului din învăţământ s-au majorat, în medie, cu 15% - Legea nr. 250/2016; 1 ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor şcolare s-au majorat cu 15% - Legea nr. 250/2016 şi Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017; 1 februarie 2017. Personalul din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, indiferent de sistemul de finanţare şi subordonare, a beneficiat de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază şi cuantumului sporurilor - Ordonanţa nr. 2/2017; 1 februarie 2017. Personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, a beneficiat de majorarea cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază şi al sporurilor - Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2017; Aprilie 2017. Includerea pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în soldele de funcţie, salariile de funcţie, diferenţa de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit, salariului de merit în plată la nivelul anului 2009; Aprilie 2017. Pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor, şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, salariul funcţiei de bază, solda funcţiei de bază, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază, solda de funcţie, salariul de funcţie cuvenit al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată - Legea nr. 115/2017, ceea ce a dus, evident, la majorări salariale; 1 aprilie 2017 - 30 iunie 2017. Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţie penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice în afara programului de lucru normal, de la domiciliu, au beneficiat până la sfârşitul anului 2017 de o majorare de 40% din salariul de bază, solda funcţiei de bază, salariul de funcţie, acordate în conformitate cu prevederile legale în vigoare - Legea nr. 115/2017; Luna iunie 2017. Prin Legea nr. 137 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru: personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie, personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al comisariatelor regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorilor; De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, 30 iunie 2017, s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2017, din bibliotecile naţionale sau de importanţă naţională, precum şi din cadrul Bibliotecii Academiei Române, muzeele de importanţă naţională, stabilite potrivit legii; De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: personalul din instituţiile şi autorităţile subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, inclusiv Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, cu excepţia APIA şi AFIR, unde salariile au scăzut de la 1 ianuarie 2018. Noi nu le-am mai crescut în 2017, tocmai pentru că erau mari; Personalul din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia, personalul din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, personal medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice, personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum şi personalul din direcţiile judeţene de cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, care nu beneficiase de majorări salariale potrivit Ordonanţei nr. 2/2017; De asemenea, personalul de specialitate din cadrul Secretariatului Tehnic din structura CES. De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152, s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie pentru următoarele categorii de personal: Şi, da, salariul meu şi al tuturor miniştrilor, la data de 1 iulie, a scăzut cu aproximativ 3.000 de lei. Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumului brut al salariilor de bază: Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-a majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 28 din 2013. Mai puteţi afirma că nu au fost creşteri salariale de 22,5% în anul 2017 şi de 3% pe net de la 1 ianuarie 2018? Sau că au crescut doar salariile demnitarilor, aşa cum aţi scris dumneavoastră în textul moţiunii? Doar dacă ne uităm, pe cifre, la tot ceea ce înseamnă cheltuieli de salarizare în sectorul bugetar, o să regăsim, în anul 2016, 58 de miliarde de lei, în anul 2017, suma de 70 de miliarde, iar pentru anul 2018 este aprobată în bugetul de stat suma de 81 de miliarde. Acestea sunt creşterile salariale pe care le-am făcut în guvernările PSD-ALDE, nu ceea ce spuneţi dumneavoastră, că au scăzut salariile. Să nu uităm, de asemenea, de majorarea salariului minim pe economie, de la 1.250, cât l-am găsit atunci când am preluat guvernarea, până la 1.900, cât este în prezent. În ceea ce priveşte angajaţii din sectorul bugetar în regim de part-time. Situaţia lor este rezolvată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2018, astfel încât nu au avut deloc de suferit până în acest moment. Iar referitor la persoanele cu dizabilităţi, cercetători şi IT-işti, menţionăm că au avut o creştere pe brut de 28,5%, spre deosebire de ceilalţi bugetari, care au avut o creştere de 25%, tocmai pentru a nu li se diminua netul. E posibil să nu cunoaşteţi acest fapt, dar sigur că nu este singura scăpare pe care aţi avut-o în textul moţiunii. Aşa cum continuaţi să vorbiţi şi despre scăderea salariilor grefierilor, în condiţiile în care calculele efectuate de compartimentele de salarizare din Justiţie erau greşite, iar Ministerul Muncii a emis o normă de aplicare a legii, în acest sens. Tot referitor la Ordonanţa de urgenţă privind plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pe economie. Pentru angajaţii în regim part-time, aş vrea să ştiţi că este una dintre ordonanţele de urgenţă care a produs efecte imediate după aplicarea ei. Astfel, chiar din prima săptămână, 22.000 de angajaţi în regim de part-time au trecut la contracte cu normă întreagă de lucru. Iar până în acest moment, deci după patru luni de la apariţia acestei ordonanţe de urgenţă, nu mai puţin de 185.000 de contracte cu normă parţială au trecut la normă întreagă. În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, adică una dintre măsurile din Codul fiscal. Aritmetic, salariile nu au cum să scadă dacă angajatorul nu caută doar profitul, ci foloseşte aceiaşi bani, adică cheltuiala totală a angajatorului, de anul trecut, pentru noul brut. Oricum, ar trebui să vă hotărâţi ce vreţi. Pe de o parte, îi plângeţi, în textul moţiunii, pe angajatori, că nu au bani pentru majorări salariale; pe cealaltă parte, îi plângeţi pe angajaţi. PSD-ALDE a criticat, într-adevăr, ideea modificării transferului de contribuţii, în viziunea Guvernului tehnocrat. Adică fără a se face concomitent scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi fără scăderea procentului de contribuţii de la 39,25% la 35% pentru angajaţi şi 2,25% pentru angajatori, fiindcă în acel moment netul angajatului, într-adevăr, s-ar fi diminuat. În ceea ce priveşte faptul că prin declaraţii publice aş fi ameninţat oamenii de afaceri că trimit Inspecţia Muncii în control pentru a reface contractele de muncă, menţionez că nu am făcut altceva decât să le reamintesc că trebuie să respecte legea. Inspectoratele Teritoriale de Muncă au ca atribuţii să controleze aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale, generale şi speciale care reglementează relaţiile de muncă, şi să asigure schimbul de informaţii cu autorităţile şi persoanele fizice şi juridice. În acest sens, Inspecţia Muncii a declanşat încă din luna noiembrie o campanie de informare şi conştientizare cu privire la modificarea salariului brut, în contextul transferului contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, campanie care va dura până la data de 31 martie 2018. Conform Raportului Inspecţiei Muncii privind campania de informare şi conştientizare, numai în perioada 4-12 decembrie 2017, au fost conştientizate şi informate 17.651 entităţi, din care 16.778 persoane juridice, 28 regii autonome, 383 persoane fizice autorizate şi 462 întreprinderi individuale. În acelaşi timp, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, al căror rol este şi acela de a răspunde solicitărilor oricărui lucrător sau sesizărilor pe care le face, au obligaţia de a efectua controale şi a dispune măsuri, dacă se constată încălcări ale legii. Bineînţeles, instituţiile de control se supun şi Legii nr. 270/2017, Legea prevenirii, lege susţinută atât de Guvern, cât şi de majoritatea parlamentară. Întrucât nu mi-au fost aduse la cunoştinţă încălcări ale legii de către inspectorii ITM, de vreun angajator, iar scopul campaniei este acela de a sprijini atât mediul economic, cât şi salariaţii, nu înţeleg rostul îngrijorării dumneavoastră. Şi pentru că aţi amintit de Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2017 de modificare a Legii nr. 448 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la care, sincer, nu mă aşteptam să faceţi referire, pentru că nu vă avantajează, aş vrea să prezint câteva efecte benefice, ca urmare a măsurilor luate de Guvernele PSD-ALDE, în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi. Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care Unităţile Protejate Autorizate, adică UPA, să fie desfiinţate, şi nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituţiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în concordanţă cu Directiva 2014/24 a Uniunii Europene. Menţionăm că ulterior adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2017, la Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi din subordinea Ministerului Muncii au fost depuse noi cereri de autorizare de UPA. Menirea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multor persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, prin creşterea obligaţiei de plată de la 50% la 100% din salariul minim brut pe ţară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajaţi, în cazul în care aceştia nu angajează cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi, din numărul total de lucrători. Anterior Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2017, instituţiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puţin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe ţară aferent numărului de persoane cu dizabilităţi neangajate, către stat, sau a cumpăra produse de la UPA. Instituţiile pot încheia în continuare contracte cu UPA, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinaţie specială ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilităţi. Sumele astfel colectate sunt folosite în mod direct pentru mărirea considerabilă a prestaţiei sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilităţi din România. Concret, aceeaşi Ordonanţă de urgenţă nr. 60/2017 prevede creşteri ale prestaţiei sociale pentru persoanele cu handicap în două trepte: de la 1 ianuarie, respectiv, de la 1 iulie 2018. Cele mai mari creşteri, de 135%, se înregistrează la copiii cu handicap grav. Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în urma cărora s-a constatat că fosta legislaţie nu şi-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de UPA au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap şi 124 de persoane cu invaliditate grad III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Iar în România sunt angajate în total 33.449 de persoane cu dizabilităţi, din cele aproape 600.000 cu drept de muncă. Aşadar, din cele 732 de Unităţi Protejate Autorizate, 181 aveau un singur angajat cu dizabilităţi, iar 172 aveau mai puţin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilităţi aveau o normă de lucru de 5 ore pe săptămână, din 40 posibile, adică o oră pe zi. Implicit, salariul era aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societăţile le-au angajat doar pentru a deveni UPA şi a avea regim preferenţial, iar banii obţinuţi din contractele astfel încheiate nu aduceau beneficii reale şi persoanelor cu dizabilităţi. O altă practică descoperită a fost aceea de a înfiinţa aşa-numitele "Secţii protejate", în cadrul societăţilor comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu două ore pe săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activităţi comerciale mascate. Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate în 280 de Unităţi Protejate, în 2016 erau autorizate 732 de Unităţi Protejate, cu un număr de 2.021 de persoane cu dizabilităţi angajate. În timp ce numărul Unităţilor Protejate s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puţin de 1.000 de salariaţi. Nu în ultimul rând, Unităţile Protejate au deviat de la scopul iniţial şi prin faptul că nu efectuau activităţi de producţie prin care să valorifice real aptitudinile şi competenţele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizau activităţi de intermediere de bunuri. În plus, anvelopa financiară la care aveau acces Unităţile Protejate şi care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilităţi în firme şi instituţii publice era de 430.305.000 lei, adică aproximativ 100.000.000 de euro. Dacă împărţim această sumă la cele 2.021 persoane cu dizabilităţi din Unităţile Protejate, vom obţine valoarea de 220.150 de lei, sumă reprezentând o aproximare a finanţelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilităţi, inclusiv costul factorilor de producţie. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilităţi angajate, ci în câştigurilor patronilor, care nu au dizabilităţi. În realitate, persoanele cu dizabilităţi angajate aveau un salariu minim pe economie corespunzător normei de lucru fracţionate cu care erau angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business, cu câştiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau preşedinţilor de fundaţii şi organizaţii, care nu au nicio dizabilitate. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse între două şi 4,5 milioane de euro, potrivit rapoartelor proprii anuale. Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York în 2006 şi ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. Să nu uităm să amintim şi alte măsuri luate de minister pentru sprijinirea persoanelor cu handicap: Persoanele cu dizabilităţi primesc, din oficiu, prestaţia socială şi nu mai sunt obligate să depună o cerere în acest sens. Această hotărâre s-a adoptat, deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilităţi ştiau că trebuie să depună o cerere specială pentru a primi prestaţia socială, după obţinerea certificatului de handicap. Noile prevederi stabilesc faptul că prestaţia socială se acordă automat, după obţinerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, aşa cum prevedea varianta veche a legii. Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile şi cozile la ghişee. - Scutirea persoanelor cu handicap grav, psihic şi mintal, de la plata contribuţiei datorate în centrele rezidenţiale. Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav, psihic şi mintal, inclusiv bolnavi de Alzheimer, beneficiază de scutire de la plata contribuţiei datorate pentru adulţii cu handicap din centrele rezidenţiale. Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza şi mai mult această categorie socială, respectiv, membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic şi mintal care suportau plata contribuţiei în centrele rezidenţiale, înainte. - Sprijin pentru familiile adulţilor cu handicap, asistaţi în centrele rezidenţiale. În trecut, obligaţia de întreţinere pentru adulţii cu handicap, asistaţi în centre, se întinde până la rude de gradul IV, chiar. Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligaţie la soţ şi soţie, părinţi pentru copii şi copii pentru părinţi. Decizia a fost luată, întrucât, în practică, s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul IV ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestor contribuţii. O altă prevedere importantă a avut în vedere crearea de oportunităţi de dezvoltare, de servicii sociale de tip rezidenţial, centre de zi, centre respiro şi locuinţe protejate şi pentru autorităţile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetăţean. Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv, tot în urma unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvern. Spre exemplu, persoanele cu deficienţe de auz pot beneficia de un interpret mimico-gestual la susţinerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia, de persoanele din această categorie, şi anume, sub 1%. Referitor la sistemul de pensii. Aş vrea să vă ofer date oficiale despre măsurile luate de PSD-ALDE în 2017, comparativ cu 2016, şi ceea ce se va întâmpla în 2018, în privinţa pensiilor. Dacă în 2016 pensia minimă era de 400 de lei, ea a crescut în martie 2017 cu 30%, adică la 520 lei şi este adoptată ordonanţa de urgenţă de majorare, începând cu data de 1 iulie 2018, până la cuantumul de 640 lei, adică o creştere de 60% într-un an şi jumătate, pentru un număr de peste 1.000.000 de beneficiari. Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016, la 917,5 lei la 1 ianuarie 2017 şi la 1.000 de lei, din iulie 2017, urmând să ajungă în 2018, în luna iulie, la 1.100 de lei. Dar să nu uităm şi alte măsuri importante care au adus, de asemenea, mai mulţi bani în buzunarele a milioane de pensionari şi care se adaugă la creşterea de 15% din anul 2017, provenită din majorarea punctului de pensie. Astfel, în februarie 2017, a fost eliminată obligaţia plăţii CASS pentru toţi pensionarii, adică un procent de 5,5% din pensie şi, tot din luna februarie 2017, s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, măsuri care au crescut cuantumul pensiilor. Tot ca o măsură venită în sprijinul pensionarilor, a fost cea adoptată prin ordonanţă de urgenţă, ca, începând de la data de 1 iulie, toţi pensionarii care au o pensie sub 900 de lei - 1 iulie 2017, bineînţeles -, indiferent dacă mai au sau nu altă sursă de venit, să primească medicamente compensate, în procent de 90%. În anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe veniturile din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16% la 10%. În plus, în iulie creşte punctul de pensie la 1.100 de lei, aşa cum am amintit deja. Opoziţia, care în anul 2009 nu a putut tăia pensiile, fiindcă nu i-a permis Curtea Constituţională, a găsit, totuşi, modalitatea de a diminua venitul pensionarilor, prin introducerea CASS-ului şi a impozitului. Noi am eliminat aceste biruri. În plus, ne acuzaţi că nu am respectat Legea nr. 263/2010 şi că punctul de pensie ar fi trebuit crescut de la 1 ianuarie 2018. Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ales varianta dumneavoastră, ca de la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie să fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 să fie 970,7 lei, pentru că acesta este calculul corect, dacă ne raportăm doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat? Deci ar fi anulat creşterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017, care ajunsese deja la 1.000 de lei. Referitor la Pilonul II de pensii. Administratorii privaţi primesc aceeaşi sumă, în valoare absolută, ca şi anul trecut, diminuarea procentului de 5,1% la 3,75% fiind făcută doar pentru întoarcerea sarcinii fiscale. Privitor la H.G. nr. 291/2017, Guvernul nu a făcut altceva decât să stabilească nişte termene pentru recalcularea pensiilor, adică normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate în Parlamentul României, în anul 2015. Nici acum nu aţi înţeles asta?! Aţi amintit de indemnizaţiile de creştere a copilului. Am înţeles că plângeţi după indemnizaţii de 20.000 de euro, dar şi de faptul că alocăm atât cât alocă Germania, care pleacă de la 191 de euro şi ajunge până la 1.800 de euro. Dacă observaţi cu atenţie, indemnizaţia minimă în România este, în prezent, de 270 de euro, care, aritmetic, este mai mare decât 191 de euro, din Germania. În ceea ce priveşte situaţia bolnavilor de cancer şi a mamelor care au pierderi de bani, ca urmare a modificărilor Codului fiscal. În prima şedinţă de Guvern, acest lucru va fi rezolvat, exact cum am rezolvat şi situaţia angajaţilor în regim part-time, pentru că scopul nostru este să creştem natalitatea şi să nu afectăm categorii vulnerabile. Principiul care va sta la baza actului normativ iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice este plafonarea contribuţiilor la nivelul celor plătite în 2017. Persoanele care deja au fost afectate de noile prevederi fiscale vor putea depune declaraţie rectificativă, astfel încât să poată recupera suma pierdută. În prezent, un grup de lucru, format din reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Educaţiei Naţionale şi de la casele de pensii şi asigurări sociale, lucrează, pentru ca toate situaţiile de acest gen să fie acoperite legal, astfel încât nimeni să nu aibă de pierdut. Am încercat să răspund inclusiv la întrebări care ar fi trebuit să existe în textul unei moţiuni simple, pentru a repune în drepturi adevărul, şi să vorbesc, pe cifre concrete - chiar dacă aţi scris în textul moţiunii că acest lucru vă enervează -, pentru a demonstra că în ultimul an Ministerul Muncii a fost şi al Justiţiei Sociale. Vă mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să-mi prezint activitatea în Parlamentul României, precum şi măsurile bune şi îndeplinite din Programul de guvernare al PSD-ALDE. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Urmează dezbateri. Vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora, în moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. Începem dezbaterile. O să încerc să mergem cumva alternativ - opoziţie, putere. Dau cuvântul... la PNL. Cine doreşte? Doamna Calista Maria-Daniela.
Mara-Daniela Calista Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Aştept mielul, că e Mara Calista, nu e Maria, dar e OK!
Petru Gabriel Vlase N-am înţeles!
Mara-Daniela Calista Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În ultimul an de zile vedem o Românie care suferă de o boală incurabilă: se numeşte fiscalitate haotică cronică. Efectele sunt clare şi le vedem cu toţii. Partidul Naţional Liberal a prezentat aceste probleme încă de la momentul adoptării Legii salarizării nr. 153/2017, şi apoi a tuturor ordonanţelor de Guvern, bine planificate, pentru a răspunde unor nevoi financiare numai ale coaliţiei de guvernare. Mă refer aici la Ordonanţa de Guvern nr. 4, Ordonanţele de urgenţă nr. 79, nr. 82, nr. 60, dar şi la recenta Ordonanţă nr. 3/2018. Cu ultima dintre acestea, aţi reuşit să daţi peste cap complet sistemul economic fiscal şi social românesc şi aţi creat o profundă inechitate între mediul public şi cel privat. Ele trebuie tratate la pachet, doamnă ministru, pentru că toate produc efecte în veniturile românilor. Să omori un sector întreg, doar pentru că aţi găsit câteva probleme, să omori unităţile protejate, doar pentru că sunt câteva cazuri punctuale, înseamnă lipsă de răspundere şi înseamnă să laşi pe drumuri nişte oameni care nu au alternativă din partea statului român. O ţară întreagă nu vă respectă, pentru că aţi îngenuncheat economic coloanele vertebrale ale României, salariaţii productivi din mediile public şi privat. Stimată doamnă ministru al muncii, aţi participat cu bună ştiinţă la injustiţia socială din România. Mă întreb retoric, desigur, dacă realizaţi faptul că sunteţi angajata românilor, a tuturor românilor, pe care trebuie să-i reprezentanţi în mod egal, nu doar o parte, nu doar 3%, nu doar 15%, şi nu doar a unora pentru care legile se interpretează favorabil?! Doamnă ministru, în toate sectoarele aţi introdus un paradox. Când economia României este pe trend ascendent, dumneavoastră aţi redus veniturile românilor, deşi toate facturile au creşteri de preţ, iar viaţa a devenit mai scumpă. Realitatea anului 2018 este cruntă, iar pentru acest lucru vă cer demisia toţi românii ale căror venituri salariale au scăzut cu 1 ianuarie 2018 - românii care au venit cu bani de acasă pentru a-şi acoperi contribuţiile sociale, la un salariu pe care - ce credeţi! - trebuiau să-l primească; românii care lucrează în mediul privat şi care sunt cei mai afectaţi de suportarea din salariu, în întregime, a contribuţiilor sociale, pensionarii care, în urma recalculării pensiilor, şi-au văzut drepturile diminuate - iar aici aveţi dovezile, doamnă ministru, chiar lângă dumneavoastră; pensionarii care aşteptau de la 1 ianuarie 2018 să primească o pensie majorată, în baza prevederii Legii pensiilor, dar care vor trebui să mai aştepte până în vară, adică încă 6 luni de expectativă, încă 6 luni de lipsuri. Scădeţi salariile din cauza mincinoaselor promisiuni electorale din campanie, când aţi fluturat demagogic procentul de 25%. Scădeţi salariile, pentru că angajatul va suporta în întregime contribuţiile sociale. Şi haideţi să vă dau câteva exemple! Direcţia Generală de Asistenţă Socială - sunt scăderi între 300 de lei şi 1.000 de lei. Aici aveţi fluturaşii, doamnă ministru, lângă dumneavoastră. Managerii de muzee - venituri scăzute cu până la 4.000 de lei. Consiliul Concurenţei - venituri scăzute între 400 de lei şi 1.000 de lei. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - venituri scăzute între 1.600 de lei şi 2.000 de lei. Administraţia Prezidenţială - venituri scăzute cu peste 500 de lei. Agenţia Naţională de Integritate - venituri scăzute între 600 de lei şi 1.500 de lei. Institutul de Criminalistică - venituri scăzute între 1.200 de lei şi 3.300 de lei. Şi nu, doamnă ministru, nu sunt bugetari de lux! Dar haideţi să ne referim şi la angajaţii part-time, un caz aparte, oameni care, după o lună de zile, vin cu bani de acasă pentru a-şi acoperi dările la stat. Acesta este un act de incompetenţă în politicile publice, duse la un nivel extraordinar! Dar aceasta nu e tot! Sunt mămici în concediu de creştere a copilului, care au primit pe luna ianuarie 517 lei, şi mămici care vor avea scăderi de indemnizaţie de până la 1.000 de lei. Cum vă aşteptaţi, doamnă ministru, ca o mamă să reuşească să-şi crească copilul cu 517 lei pe lună? Cu toate acestea, pentru a întregi nebunia, trebuie să-i amintim şi pe cei cărora le-aţi crescut salariile. Să vă dau câteva exemple de creşteri "spectaculoase": un leu, dacă eşti profesor, şi doi lei dacă, eşti personal auxiliar. Felicitări! (Aplaudă.) Le meritaţi! (Aplauze.) Dispreţuiţi mediul privat din România, pentru că nu este un alegător obedient de partide roşii? Altfel, cum aţi putut să ridicaţi cel mai mare zid nenatural între mediul public şi cel privat? Aţi discriminat mediul privat şi reuşiţi să-l sufocaţi. Cel mai mare impact negativ al măsurilor dumneavoastră, profund greşite, se va resimţi în mediul privat, unde şi aşa tensiunea pieţei concurenţiale este enormă, iar exodul de muncă continuă, doamnă ministru. Spuneaţi despre mediul privat - citez - că "fură statul român". Doamnă ministru, doar câteva date de referinţă aş vrea să vă dau. Mediul privat, în România, prin companii şi profesii liberale, are un număr de circa 4 milioane de angajaţi. Numai la nivelul anului 2017, din impozitul pe profit al acestor companii, s-au colectat la bugetul de stat 14,73 de miliarde de lei. Mai mult, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2015, IMM-urile pe care dumneavoastră le consideraţi - citez - "furăcioase", generau peste 50% din produsul intern brut al României care, în cifre, doamnă ministru, înseamnă 80 de miliarde de euro. În acelaşi timp, angajau 20% din populaţia activă a ţării. Mediul privat este singurul care produce PIB real, PIB concurenţial, doamnă ministru, şi dumneavoastră aţi dorit ca el să nu funcţioneze liber. Îl sufocaţi cu jigniri şi modificări nepredictibile la Legile muncii şi la Codul fiscal. Doar în 2017 au fost 216 modificări ale Codului fiscal. Coaliţia din care faceţi parte a avut deja trei schimbări în douăsprezece luni şi aţi făcut haos în economia României. Dar dacă aveaţi 216 modificări asupra modului în care trebuie să vă desfăşuraţi activitatea?! Oare atunci cum era?! Doamnă ministru, astăzi primiţi cartonaşul roşu. Este simbolul sancţiunii pe care o meritaţi cu vârf şi îndesat pentru proasta gestiune a ministerului, cu bună ştiinţă, şi pentru faultul adus pieţei muncii din România, pentru toate categoriile socio-profesionale, pentru minciuna adresată cu nonşalanţă şi fără scrupule, şi pentru lipsa de capacitate de a repara inechităţile. Cârpeala, prin ordonanţe de urgenţă, doamnă ministru, nu este reparaţie. Stimată doamnă, în încheiere vă arătăm că, printr-un profesionalism multidisciplinar nedezvoltat, aţi reuşit nonperformanţa să inventaţi ceva ce nimeni, dar absolut nimeni, nu s-a gândit până acum: oameni care să muncească legal şi, pentru acest drept garantat de Constituţie, să fie nevoiţi să aducă bani de acasă ca să-şi plătească dările la stat. Pentru toate motivele enumerate anterior, Partidul Naţional Liberal crede că meritaţi un premiu pentru invenţia economică şi fiscală a anului 2018 - "Brevetul pentru invenţia salariului negativ". Vi-l înmânez personal astăzi, pentru că veţi rămâne în istorie cu această realizare ruşinoasă. (Îi înmânează brevetul doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu. Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Doamna Mînzatu, PSD.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnă ministru, Cu fiecare moţiune depusă de Partidul Naţional Liberal, mai primim o lecţie de superficialitate, de nepricepere, de neputinţă. Eu acum trec peste faptul că, prin măsurile criticate, amestecaţi capra cu varza şi confundaţi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale cu Ministerul Finanţelor Publice şi nu insist asupra ridicolului faptului că cereţi demiterea...
Petru Gabriel Vlase Doamnă deputat, vă rog!
Roxana Mînzatu ...ministrului...
Petru Gabriel Vlase Doamnă deputat! Vă rog, dacă nu aveţi legătură cu Camera Deputaţilor, în sensul că aţi fost aleşi deputaţi, să căutaţi locul potrivit pentru chestiunea aceasta! (Se adresează unui grup de persoane care se aflau la uşa sălii de şedinţă. Vociferări.) Continuaţi.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. N-o să insist asupra ridicolului faptului că cereţi demiterea unui ministru care a gestionat anul trecut cel mai mare ritm de creştere pe salariul mediu net pe economie; vorbim de o creştere în anul 2017 cu aproape 17%, iar în sectorul bugetar, în buzunarele sectorului bugetar, 22% a fost creşterea înregistrată anul trecut. Nu ne mai mirăm de faptul că un partid de dreapta critică şi se dă de ceasul morţii, despre o ordonanţă dată de o guvernare de stânga, prin care scădem contribuţiile sociale pentru munca românilor şi pentru asigurarea lor şi prin care scădem impozitul de la 16% la 10%. Dar haideţi, stimaţi deputaţi ai PNL, care aţi semnat moţiunea simplă, să încercăm să traducem pentru români ce anume ne solicitaţi prin acest document. Păi, ne spuneţi aşa: "Să lăsăm salarizarea în sistemul public aşa cum este, să n-o bulversăm, cu salarii ruşinos de mici pentru unele dintre categorii, cu plată inegală la aceeaşi muncă". Ne cereţi să nu mai insistăm cu soluţii prin care încercăm să facem ca românii să aibă un punctaj mai mare la pensie, căci aceasta înseamnă mărirea salariului brut, prin trecerea contribuţiilor angajatorului la angajat. Ne spuneţi să nu ne atingem de deficitul uriaş de la bugetele de pensii şi sănătate ale României, ci să rămânem orbi, dacă se poate, şi să pasăm această grea moştenire viitoarelor guverne, aşa cum aţi făcut dumneavoastră de fiecare dată când aţi guvernat. Ne spuneţi să contemplăm aceste minusuri şi să nu ne implicăm atunci când vedem că una dintre cauzele sistemice pentru deficitele de la bugetul de pensii şi salarii sunt tocmai neplata la timp a contribuţiilor legale care asigură românii. Ne spuneţi să nu aducem pe fluturaşul românilor, pe fluturaşul de salariu al românului, toate contribuţiile şi asigurările generate de munca sa. Dar de ce să ştie omul care sunt acestea, şi dacă, şi că i se plătesc?! Ne spuneţi să ne facem că nu vedem cum, în România, pentru o muncă de opt ore, un angajat este plătit şi asigurat legal doar pentru două ore! Ce ar spune, oare, cei 185.000 de români care erau în situaţia de mai sus şi care astăzi, tocmai ca urmare a Ordonanţei nr. 79, au munca loc integral asigurată, prin contracte cu normă întreagă. Stimaţi colegi, Eu vă propun - va fi greu -, dar vă propun să facem un exerciţiu de imaginaţie. Haideţi să presupunem că moţiunea simplă depusă astăzi ar trece, haideţi să presupunem că s-ar pune în aplicare. Vă spun prima consecinţă, ca urmare a ceea ce se cere în moţiune: salariile întregului personal medical din România nu ar mai creşte niciun leu nici în net, nici în brut, nici în luna martie, nici altă dată. V-aş întreba, stimaţi deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, care cereţi prin moţiune, explicit, anularea grilelor de salarizare aferente Legii nr. 153, câţi medici, câţi asistenţi medicali, tineri sau la maturitate, au părăsit România în ultimii 10 ani, din cauza salariilor mizere? Şi să nu-mi spuneţi că au plecat din alte cauze decât cele ale salariilor, pentru că avem cifre; cifrele nu mint. În 2017, cu 70% a scăzut numărul celor care au cerut dreptul de a pleca şi profesa în străinătate, din zona medicală, tocmai ca urmare a politicii salariale pornite anul trecut de PSD-ALDE, de creştere a veniturilor în acest sector critic. Sau, vă dau un alt exemplu. Vi se pare că munca atât de grea a infirmierelor din spitale merită în continuare să aibă doar un salariu minim pe economie? De ce, deci, prin această moţiune, cereţi să se anuleze creşterea salariilor personalului medical, spre exemplu? Oare chiar este scopul dreptei româneşti să îngenuncheze sistemul public sanitar? Nu ar fi de mirare, pentru că ştim foarte bine, unii miniştri, colegi cu unii dintre dumneavoastră, în 2010, nici un au clipit când au închis spitale, lăsând cele mai sărace comunităţi din România fără asistenţă medicală de proximitate şi, în acelaşi timp, aruncând la gunoi bani publici investiţi exact în acele spitale pe care puneau atunci lacătul. Eu insist cu exemplul din domeniul medical; ne este la îndemână. Cu toţii putem ajunge la medic, fie că suntem parlamentari, fie că suntem muncitori, fie că lucrăm în mediul privat. Sunt parlamentar de Braşov şi discutam cu un jurnalist braşovean, zilele trecute, despre cum un medic cu o vechime de peste 15 ani în profesie îmi spunea: "Doamnă, ajung şi eu, în sfârşit, să am salariul de ministru, domnule!" Mă întreb, retoric, ce v-ar spune acel medic dumneavoastră, semnatarilor moţiunii, celui care acum opt ani i-aţi scăzut cu 25% salariul, împreună cu el le-aţi scăzut şi celorlalţi bugetari, ce v-ar spune când acuzaţi de injustiţie socială pe acel ministru care a reuşit, printr-o politică coerentă, să-i ducă astăzi salariul la nivelul unui medic din vestul Europei? Onoraţi colegi, să nu uităm faptul că fostul preşedinte al României dădea, la un moment dat, liber medicilor români să plece, să profeseze în străinătate. Astăzi suntem în cu totul şi cu totul altă logică a guvernării. Îi determinăm pe medici, prin politica salarială curajoasă, marca Lia Olguţa Vasilescu - pentru că despre ea este vorba astăzi - să rămână în România. Sigur, nu este simplu să administrezi bugetul unei ţări, aşa încât pentru toţi românii, dintr-o dată, salariile plătite să devină atât echitabile, cât şi suficiente. Dovadă este chiar faptul că guvernele de dreapta au ştiut să echilibreze bugetele doar tăind din veniturile, în general a celor mai săraci. În rest, ele fie au închis de tot ochii în faţa nevoii românilor de a fi plătiţi corect, fie în sectorul public, fie în sectorul privat, fie au mimat guvernarea, prin legi inutile, legi ale salarizării care nu au fost niciodată puse în aplicare. Stimaţi deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, În numele celor care cred că democraţia nu poate funcţiona fără opoziţie parlamentară puternică şi serioasă, îmi permit un sfat: adunaţi-vă, ieşiţi din zodia neputinţei, a nepriceperii, căci aşa cum aţi guvernat, aşa faceţi şi opoziţie - zero poziţie! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Roxana Mînzatu Doamnelor şi domnilor deputaţi, În final, aş spune doar că guvernarea unei ţări este despre curaj. Guvernarea eficientă a unei ţări este despre soluţii concrete şi despre cifre şi statistici care să stea dovadă că soluţiile au reuşit şi nu lozinci. PSD şi ALDE au avut curajul să-şi asume deschis un program de guvernare format din soluţii concrete, cu termene, cu buget. Programul este întors pe toate feţele, continuu, în presă, chiar şi de opoziţie, tocmai pentru că noi am avut curajul de a prezenta românilor ce pot fi constant verificate, evaluate de oricine. PSD şi ALDE au avut curajul să seteze agenda publică pe nevoile cele mai stringente ale românilor, iar salariile mai mari au fost dintotdeauna cerinţa lor. Am oferit, astfel, până şi această şansă opoziţiei, să demonstreze cu o alternativă la Programul de guvernare PSD-ALDE ce ştie ea să facă mai bine pentru români. Să elaborezi şi să aplici în România, după 28 de ani, o Lege aplicabilă şi realistă a salarizării unitare, este un act de curaj. Şi nu o spunem noi, o spun sindicaliştii din sectorul bugetar care, de ani de zile, aşteaptă un guvern şi un ministru cu determinarea necesară elaborării şi aplicării unei astfel de legi. Şi iată că avem în faţa noastră un astfel de ministru. Sigur, este curaj, e vorba de curaj când ne asumăm un vot şi o decizie aici, în Parlament, şi vă reamintesc că Legea salarizării unitare a fost votată cu 188 de voturi pentru; este foarte bine. Este curaj şi normalitate să votezi împotrivă, când ai argumente verificabile, de preferat. Dar unde să încadrezi cele 32 de abţineri ale deputaţilor PNL, în momentul în care, Legea salarizării, pe care astăzi încercaţi să o desfiinţaţi din lozinci, a fost votată? Mă tem că în zadar PSD şi ALDE încearcă să ofere o lecţie a curajului şi asumării. Am intrat în al doilea an al actualei legislaturi şi, desigur, în privinţa salarizării, sunt mici inadvertenţe, dar care se ajustează; perfecţiune nu a existat la nicio lege şi nici nu va exista. Şi nu vă dau decât exemplul Legii salarizării nr. 284/2010, din timpul Guvernului Boc, care, deşi nu a rezolvat nicio echilibrare în sistemul public, nu a crescut venituri, a avut nu mai puţin de 22 de modificări. Politica de creştere şi echilibrare a salariilor românilor, pornită de PSD-ALDE încă din ianuarie 2017, se simte în buzunarele românilor, se vede în consum şi în puterea de cumpărare care a crescut cu 12% anul trecut, pe date verificabile de la Institutul de Statistică. Românii, la rândul lor, au avut curaj să creadă în viziunea noastră, a celor de la PSD-ALDE, tocmai pentru că noi am avut curajul să le oferim un răspuns cerinţei lor principale, ignorată de toţi politicienii temători din trecut. Mai mulţi bani în buzunarele românilor, mai mulţi români în clasa de mijloc! PSD-ALDE continuă să-şi facă datoria faţă de români, cu curaj şi rezultate pentru ei, şi o va face până la capăt. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Seidler, USR.
Cristian-Gabriel Seidler Stimaţi colegi, Mă voi adresa, în primul rând, astăzi, alegătorilor PSD, de la alegerile parlamentare. Odată cu fluturaşul de salariu aferent lunii ianuarie 2018, aţi aflat că politicienii cărora le-aţi acordat încredere v-au înşelat. E timpul să spunem pe nume unele adevăruri dureroase. 1. Olguţa Vasilescu, pentru că despre dânsa este vorba astăzi, a fost şi este total nepregătită pentru rolul de ministru al muncii. Diferenţa dintre salariu şi venit îi este necunoscută. Nu a fost niciodată în situaţia de a acorda salarii din veniturile pe care le-a realizat prin munca dânsei. Nu a fost niciodată în situaţia de a explica un fluturaş, vreunui angajat al dânsei. Ştim acest lucru din biografia dânsei. În plus, niciodată nu a avut rolul de antreprenor sau de secretar de şcoală comunală, de a fi pusă în situaţia să explice colegilor de ce luna aceasta, luna viitoare, banii de salariu vor fi mai puţini, mult mai puţini. 2. Pe lângă faptul că este nepregătită, doamna Olguţa Vasilescu este incompetentă. Nici atunci când se discuta Legea salarizării în Comisia pentru muncă şi nici până în ziua de astăzi nu are habar de efectele acestei legi şi a celorlalte care vin la pachet. Dacă ar fi fost competentă, nu ar fi fost nevoie de o serie de ordonanţe de urgenţă care să cârpească cadrul legal. Dacă ar fi fost competentă, ar fi putut să prezinte studiul de impact a ceea ce se află în fantasmagoriile anexei la Legea salarizării. Nici până în ziua de astăzi acest lucru nu l-a putut face. A lăsat, însă, să zburde salariile din administraţia publică locală, nefăcând diferenţa între incompetenţi şi competenţi. Nu, pentru că, ştim bine, în ziua votului va fi nevoie de votul celor incompetenţi, dar clienţi politici. Apropo, "plată integrală la aceeaşi muncă", spunea antevorbitoarea mea? Uitaţi-vă la salariile din administraţia publică locală! 3. Nepregătită şi incompetentă, Olguţa Vasilescu este şi mincinoasă. Ultima minciună a spus-o chiar aici, în plen. Atunci când contribuţiile la Pilonul II de pensii scad cu 11,73% - şi aceasta este verificabil matematic - să vii să spui, cu tupeu, aici, că nu au scăzut, asta se numeşte pur şi simplu minciună. V-a minţit doamna Lia Olguţa Vasilescu, alături de colegii dânsei, sigur, nu singură, atunci când vă spunea că din iulie 2017 salariile vor creşte cu 25%. A omis să vă spună că aceste creşteri vor fi doar în brut şi nu în net. Ne spunea în Comisia pentru muncă, privindu-ne în ochi, faptul că trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat nu va avea un impact asupra creşterilor salariale preconizate. Ei, s-a întâmplat exact invers! Doamnă Lia Olguţa Vasilescu, renunţaţi, vă rog, la ipocrizia de a susţine că Legea salarizării şi involuţia fiscală ale domnului condamnat penal Darius Vâlcov nu au vreo legătură. Ştiţi foarte bine că vin la pachet. 4. Nepregătită, incompetentă şi mincinoasă, Lia Olguţa Vasilescu acoperă toate acestea prin tupeu, dar, precum am mai spus-o mai multor guverne din care a făcut parte, vă vedem, şi foarte mulţi români văd în fluturaşii de salariu minciunile spuse cu tupeu. Tupeu şi nimic mai mult! 5. În final, nepregătită, incompetentă, mincinoasă şi cu tupeu, Lia Olguţa Vasilescu provoacă neîncredere şi instabilitate în mediul economic. La două luni distanţă de la involuţia fiscală, nicidecum revoluţie, să ai un eşec imens, acela că jumătate dintre salarii nu au fost modificate în REVISAL, acest lucru trebuie decontat. Apropo, chiar dacă termenul este martie, salariile lunii ianuarie vor fi fost plătite deja. Dragi votanţi ai PSD, aţi votat probabil cu îndrăzneala de a crede în ceea ce s-a dovedit a fi minciuni prost pregătite, puse în practică de oameni incompetenţi, dar cu tupeu. Astăzi este ziua de bilanţ a doamnei Lia Olguţa Vasilescu, iar dânsa trebuie să îşi asume răspunderea pentru haosul creat prin Legea salarizării, scrisă pe genunchi. Doamnă Lia Olguţa Vasilescu, Doamnă ministru, Când primiţi două cartonaşe roşii consecutive, se cheamă că trebuie să înţelegeţi că este timpul retragerii definitive din activitate!
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi!
Cristian-Gabriel Seidler Îndrăzniţi să credeţi că se poate fără minciună, fără incompetenţă şi mai ales fără dumneavoastră! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Doamna deputat Csép Éva.
Éva-Andrea Csép Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimată doamnă ministru, Astăzi se împlinesc 21 de zile de când, în acest plen, s-a votat învestirea noului Guvern. Acum, după 21 de zile, dezbatem o moţiune simplă, iniţiată de PNL, împotriva ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Voturile UDMR, aşa cum am susţinut şi la învestirea noului Guvern, erau în sensul de a mai acorda o şansă coaliţiei PSD-ALDE, nu doar pentru că PSD a câştigat alegerile şi guvernarea este responsabilitatea lor, dar a avut şi determinarea de a menţine un dialog. Considerăm că, prin acest demers, PNL creează, mai degrabă, o dispută politică, folosindu-se de instrumente politice. Într-adevăr, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale se confruntă cu probleme. Trebuie să discutăm pe larg despre problemele reale cu care se confruntă cetăţenii şi să propunem soluţii viabile pentru a le rezolva pe acestea. Avem probleme majore în domeniul muncii şi protecţiei sociale şi UDMR consideră că dreptul salarial al angajatului este un drept dobândit şi remunerat proporţional cu munca depusă. Trebuie găsită o soluţie ca angajaţii să nu piardă din salariile nete, în urma unor măsuri aplicate de Guvern. Fiecare cetăţean, fiecare familie are nevoie de stabilitate şi de predictibilitate financiară. Este necesară rectificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 4/2017, modificată prin O.U.G. nr. 79/2017, deoarece se află în contradicţie cu intenţia generală de a stimula implementarea formelor alternative de angajare, flexibile şi neconvenţionale. Ca o consecinţă a descurajării angajării persoanelor în regim part-time, acolo unde s-ar justifica şi unde până acum s-a făcut în mod legal, cheltuielile aferente angajării devin prea costisitoare, iar astfel, conform principiului egalităţii în faţa legii, ar trebui să se corecteze această situaţie discriminatorie. Mai degrabă, Guvernul ar trebui să crească capacitatea de verificare a acelora care abuzează de angajări part-time. Totodată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, coroborată cu efectele Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2017, riscă să lase mii de femei cu sume diminuate la indemnizaţia de creştere a copilului. Femeile care aşteaptă un copil, în această perioadă, şi urmează să-şi înceteze activitatea, pentru a beneficia de concediu pre şi postnatal, iar ulterior de indemnizaţia pentru creşterea copilului, se vor afla în situaţia de a primi sume de bani diminuate. UDMR militează pentru sprijinirea familiilor şi credem că este necesară regândirea imediată a acestor măsuri. Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60 din 2017 au eliminat prevederile legale care protejau persoanele cu dizabilităţi şi încurajau încadrarea în muncă a acestor categorii defavorizate. Această măsură încalcă principiul incluziunii persoanelor cu dizabilitate pe câmpul muncii. Nu putem fi de acord cu această măsură. Şi, nu în ultimul rând, credem că este foarte important să se acorde o atenţie sporită celor care furnizează servicii sociale, iar subvenţionarea acestor activităţi din fonduri publice trebuie să constituie o prioritate pentru ministerul de resort, deoarece subfinanţarea acestora diminuează şansa persoanelor afectate de a duce o viaţă normală, de a avea acces la condiţii elementare de viaţă. UDMR a fost şi este adeptul dialogului. Liderii Uniunii au fost deschişi la discuţii cu toţi cei care au dorit să poarte un dialog cu noi. Am prezentat mai sus doar câteva dintre problemele reale ale cetăţenilor, probleme care există şi care aşteaptă rezolvare urgentă din partea autorităţilor competente. Dorim să avem un dialog continuu pe aceste teme, pentru a veni cu soluţii reale, viabile şi stabile, mult aşteptate de cetăţenii pe care îi reprezentăm. (Aplauze.) (În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. În continuare, reprezentantul Grupului ALDE, domnul deputat Mihai Niţă. Aveţi trei minute, domnule deputat.
Mihai Niţă Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Stimaţi invitaţi, Ne aflăm astăzi în faţa unei moţiuni simple, pe care Grupul parlamentar al PNL o supune spre dezbatere Camerei Deputaţilor. Nu putem aprecia că este bine ticluită, pentru că motivaţiile colegilor din PNL nu reprezintă de fapt realitatea. Dragi colegi, Afirmaţi că două milioane de români au salariile diminuate sau chiar au pierdut salariile, muncind fără remuneraţie. Sunteţi total dezinformaţi. Nu putem spune că lucrurile au funcţionat perfect, dar actuala guvernare PSD - ALDE a avut în vedere promovarea unei Legi a salarizării unice, pentru a diminua discriminările între aceleaşi categorii de personal pe care le permitea vechea lege, lege care să reflecte valoarea muncii fiecăruia. Guvernul a considerat că este inadmisibil ca un salariat, indiferent de funcţia ocupată în administraţia statului român, să aibă salariul mai mare decât preşedintele republicii, indiferent de persoana care ocupă această funcţie. Este un lucru apreciabil că luptaţi pentru drepturile salariaţilor din această ţară, dar, pentru cazurile aberante evocate mai sus, vă irosiţi timpul, ca parlamentari ai României, în timp ce aveţi datoria să rezolvaţi probleme cu adevărat grave. Moţiunea relevă grija pe care o aveţi dumneavoastră pentru cetăţenii din circumscripţiile electorale. Este de apreciat această preocupare, dar, din păcate, de când au început discuţiile despre Legea salarizării unice, nu aţi reuşit să contribuiţi cu propuneri constructive, ci aţi frânat de fiecare dată, prin stilul de comportament, lucrările comisiilor, venind cu mii de amendamente lipsite de relevanţă în elaborarea legii. Faceţi vorbire în moţiune despre trecerea taxelor de la angajator la angajat. Credem că n-aţi înţeles rostul acestei proceduri utilizate la nivel european. Vă aflaţi în eroare şi susţineţi că salariaţii au pierdut sume importante la retribuţie sau chiar tot salariul. Să vă fie clar, trecerea taxelor de la angajator la angajat este făcută cu o logică justă, fără legătură cu mărirea salariilor. Modificarea salariilor se face după Legea salarizării unice, la care unii dintre dumneavoastră aţi consimţit, şi pe care aţi votat-o. Trecerea taxelor de la angajator la angajat s-a făcut în beneficiul angajatului, dar şi pentru o relaţie corectă între angajator şi angajat, precum şi pentru creşterea gradului de siguranţă a fondului de pensii şi sănătate. Veţi înţelege foarte bine aceste lucruri, numai dacă veţi citi cu multă atenţie legislaţia. Vă ofer un scurt exemplu referitor la salariul minim...
Florin Iordache Vă rog să finalizaţi!
Mihai Niţă Prin trecerea taxelor de la angajator la angajat, rezultă clar că salariul nu se diminuează, ci creşte cu circa 100 de lei. Acolo unde există modificări semnificative, de natură a leza interesul salariatului, cu siguranţă se va proceda la corecţia necesară, întrucât orice lege este perfectibilă, iar aceasta intră în atribuţia noastră, a parlamentarilor. Aşadar, dragi colegi care aţi iniţiat această moţiune, apreciem eforturile depuse de dumneavoastră, dar nu apreciem moţiunea simplă, aceasta nefiind justificată decât de condiţia că vă aflaţi în opoziţie şi că, din când în când, trebuie să mai faceţi valuri pe scena politică, crezând că în acest fel amintiţi electoratului că existaţi. Mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. În continuare, Grupul PMP, domnul Eugen Tomac. Vă rog, aveţi trei minute.
Eugen Tomac Domnule preşedinte de şedinţă, Stimată doamnă ministru, Nu o să vă aduc nici laude, nici înjurături, pentru că realitatea pe care o trăim cu toţii astăzi o resimt cel mai bine cei din PSD. Cei din PSD trebuie să meargă să se întâlnească cu românii, cu membrii lor, să le spună de ce, deşi li s-a promis că li se vor mări salariile, dascăli, medici, funcţionari cu funcţii de conducere s-au trezit la sfârşitul acestei luni cu salarii mai mici, nu mai mari. Este responsabilitatea dumneavoastră, doamnă ministru, şi a celorlalţi parlamentari din majoritatea parlamentară, să le explicaţi românilor de ce, dacă au mai multe contracte de colaborare, trebuie să vină cu bani de acasă. Le-aţi dat o lovitură jurnaliştilor. Ştim foarte bine că această breaslă trăieşte din colaborări. Toţi sunt uimiţi de această abordare pe care o aveţi, de a-i obliga pe oameni să vină cu bani de acasă, chiar dacă se ştie foarte bine că încearcă fiecare să-şi croiască un viitor aici, în ţară, nu plecând de aici. Deci cred că dumneavoastră sunteţi cei care trebuie să explicaţi, de ce măsurile neinspirate, proaste, luate într-o perioadă de creştere economică, v-au adus în situaţia în care astăzi nu puteţi să vă bâlbâiţi, iar de la PSD nu aveam nicio aşteptare, de la dumneavoastră aveam ceva mai multă încredere, că puteţi gestiona un minister atât de complicat. Deci mergeţi, dragi PSD-işti, şi explicaţi-le românilor, membri ai PSD, de ce le-aţi tăiat din salarii! (Aplauze. Vociferări.) (În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Borza.
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Prin amabilitatea liderului dumneavoastră de grup, mi-a mai dat încă două, trei, minute... Două? Să fie primit, atunci! Cinci minute în total...
Petru Gabriel Vlase Aveţi cinci în total. Aveţi cinci, deja aţi pierdut unul!
Remus-Adrian Borza Domnilor colegi, Domnule preşedinte, Doamnă ministru, Semnatarii moţiunii îşi încheie apoteotic moţiunea cu următoarea sintagmă: "Salariul unui deputat a scăzut, pe când salariul unui român de rând a..." Invers! Scuzaţi! "Salariul...". Gura păcătosului adevăr grăieşte! "Salariul unui deputat a crescut, pe când salariul unui român de rând a scăzut!". Dacă aţi mai fi adăugat şi expresia "Proletari din toate ţările, uniţi-vă!", atunci cred că ne-am fi dat seama cu toţii că PCR, de fapt, n-a murit în '89, ci s-a rebranduit sub un alt nume şi sub o altă siglă. Ceea ce constat eu, ca un om liberal - şi aceasta mă doare -, citind, lecturând textul moţiunii, ca un om de dreapta - şi nimeni nu cred că poate să mă acuze de altă orientare politică -, că asistăm la o întrecere socialistă între putere şi opoziţie, cine aruncă cu mai multe pomeni în populaţie. Dragii mei, dacă mergem la Legea bugetului de stat, vedem că pe toate capitolele, pe toţi ordonatorii de credite, avem creşteri cu 10% până la 20% a cheltuielilor. În ultimii doi ani de zile, numai pe cheltuielile de personal am avut o creştere de la 69 de miliarde de lei, în 2016, la 70 de miliarde, în 2017, pentru ca anul acesta să ajungem la 81 de miliarde de lei. La fel şi pe asistenţă socială, de la 81 de miliarde, în 2016, la 90 de miliarde, în 2017 şi anul acesta la 98 de miliarde. Cumulat, cele două mari capitole "Cheltuieli de personal şi de asistenţă socială" în anul de graţie 2018, înseamnă 179 de miliarde de lei, din 287 de miliarde de lei previzionate a fi realizate, a fi încasate la bugetul de stat. În 2010, salariul minim era de 690 de lei, acum este 1.900 de lei. A crescut cu 300% în 8 ani de zile. Economia României n-a crescut cu 300%. Anul trecut am făcut, într-adevăr, o figură frumoasă, un 7%, dar, în rest, creşterea a fost oarecum modestă - 2%-3%, punând un total, să spunem, de 20%. Trebuie să urmărim creşterea veniturilor, a salariilor, prin corelare cu un indicator al productivităţii şi al eficienţei muncii, pentru că, tot crescând nesustenabil salariile, mai ales în sectorul bugetar, ce facem? Creăm deficite, fie deficitul bugetar, care anul trecut a ajuns la 24 de miliarde de lei, dar cel mai grav, deficitul de cont curent, care anul trecut a ajuns la 12,5 miliarde de lei. Pentru că o populaţie cu mai multe venituri, evident, are o cerere mai mare de servicii şi produse, pe care economia românească, industria românească, căreia un confrate de-al nostru în '90 îi punea eticheta "Un morman de fiare vechi. Hai să-l vindem ca o marcă!", evident că nu poate să ne satisfacă. Şi atunci ce facem? Finanţăm locuri de muncă în alte ţări, finanţăm economia altor ţări. După cum vă spuneam, anul trecut am avut 75 de miliarde de euro nivelul importurilor, raportate la 63,5 miliarde de euro exporturile. Şi iarăşi constat, în tot acest demers politicianist, până la urmă, multă ipocrizie, demagogie şi populism, care sunt în detrimentul pentru un partid liberal. Dacă veţi continua să promovaţi astfel de acte, fie Legea dării în plată, fie Legea conversiei creditelor în franci sau, mai nou, amnistia pe mafia imobiliară, pe care cu toţii am votat-o, mai puţin doi, trei, anul trecut, în decembrie, nişte băieţi care dezvoltă proiecte imobiliare pe persoană fizică şi vând cu un impozit de 2%, în loc de 16%, evident că vă veţi decredibiliza. În 2004, un Guvern PSD-ist a lăsat 800.000 de bugetari, în 2008 un Guvern liberal a lăsat 1.300.000 de bugetari...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat!
Remus-Adrian Borza Nu numai că a crescut cu 70% efectivul celor din sectorul public, dar şi creşterea de venituri atunci, de salarii, a fost 136%. La fel acum, Guvernul PSD vine şi aruncă pe toate ministerele... Sigur, unii plâng că şi-au pierdut sporul de pijama, pentru că şi la Ministerul Afacerilor Interne sunt 15 miliarde de lei, cu 20% mai mult decât anul trecut. La fel şi la Ministerul Justiţiei, de exemplu, unde plâng nişte grefieri, înţeleg, sunt 5 miliarde de lei buget, faţă de..., să spun, de 75 de ori mai mult decât la Ministerul Turismului.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Remus-Adrian Borza Dragilor, şi cu asta închei, cu toţii ar trebui să fim mai responsabili, pentru că unii tot făceau apel la curaj şi la responsabilitate. Or, ceea ce se întâmplă acum este un populism deşănţat. Fraţilor, vine criza!
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Remus-Adrian Borza Ceea ce s-a întâmplat acum o săptămână, este doar un avertizor, când indicele Dow Jones a scăzut cu 4,6% şi când s-au evaporat 3.000 de miliarde din contul celor mai mari firme americane. Cum pregătim noi criza? Tot cu deficite?! Tot îndatorându-ne la 100 de miliarde de euro?! Tot creând, tot mărind...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat.
Remus-Adrian Borza ...schema de personal şi mărind salariile?! (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc frumos. Domnul Vîlceanu.
Dan Vîlceanu Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnă Olguţa Vasilescu, Doamnă ministru, Aţi afirmat, cred că de vreo şapte ori, că, dacă va scădea vreun salariu în România, ar trebui să plecaţi, nu?! Aţi spus foarte clar: "Nu va scădea niciun salariu în România!". De 7, 8, 10 ori, de fiecare dată când mergeaţi la televiziuni. Cred că dacă aveţi o minimă onoare, vă daţi demisia pentru asta! Doamnă, spuneţi ce legătură au măsurile acestea, transferul contribuţiilor cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale? Doamnă, vă faceţi de râs! Sunteţi minister avizator! Avizator, doamnă, da!
Lia Olguţa Vasilescu Avizator e altceva!
Dan Vîlceanu Vă faceţi de râs când întrebaţi ce legătură au aceste măsuri cu ministerul dumneavoastră! Şi eu sunt cel care nu înţelege ce se întâmplă cu pensiile pensionarilor care au muncit în grupa I şi II de muncă, doamnă! Ştiţi de ce? Pentru că ştiu să citesc, doamnă! Uitaţi-vă acolo! Sunt deciziile de recalculare ale pensionarilor pentru grupa I şi II de muncă! În minus! Pentru oamenii aceia, doamnă, pentru oamenii aceia, pentru aceşti pensionari, nu există indexarea de care vorbiţi dumneavoastră! Sunt 63.818 persoane. Ţineţi minte numărul, că e dat de dumneavoastră, de la Casa de Pensii. Aţi uitat câteva exemple de bugetari de lux. Continui ce aţi început dumneavoastră, în discursul dumneavoastră. Daniela Zavelcă, îngrijitoare din Gorj - salariul în minus. Loredana Cotigă, tot din Gorj - tot în minus salariul, doamnă. Dumneavoastră v-a crescut cu 1.000 de lei, cred, nu?! Cine e bugetar de lux?! Vasile Biţa, poliţist din Buzău - salariu mai mic cu 300 de lei. Doamnei Carmen Dan cred că i-a crescut salariul (Vociferări.) sau consilierilor doamnei Carmen Dan, care cumulau pensia cu salariul, sute de milioane, era bine, nu?! Marin Done, îngrijitor, tot din Buzău - salariu mai mic cu 300 de lei. Nu ştiu, stau şi mă întreb, doamnei ministru de la sănătate i-o fi crescut salariul?! Sau, de ce să nu recunoaştem, domnilor şi doamnelor, nouă, tuturor, da?! Oamenii aceştia n-au avut norocul pe care l-am avut noi! Lor le-au scăzut salariile! Şi, în încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, şi vreau să le spun românilor. Dragi români, când o vedeţi pe doamna Olguţa Vasilescu, fugiţi! Se taie salarii! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Solomon.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnă ministru, Înţeleg, în urma discuţiilor din seara aceasta, că numai românii sunt vizaţi de dezbaterile din Parlament; ungurii şi ceilalţi care sunt cetăţeni ai acestei ţări, nu, şi pot să plece. E clar! Şi noi avem mare nevoie de a mai citi câteodată Constituţia, să vedem că înainte de a fi români, unguri, ţigani, suntem cetăţenii acestei ţări şi noi reprezentăm aici cetăţenii României. Nu ştiu, Silviu Vexler poate îi reprezintă pe evrei, domnul Zisopol îi reprezintă pe greci şi aşa mai departe. Dar, dincolo de a dialoga cu dumneavoastră, eu vreau să vă zic că, probabil, toţi cei care aţi semnat moţiunea, n-aţi citit-o şi nu v-o asumaţi în totalitate, pentru că deja câţiva colegi de la Comisia pentru muncă se întreabă dacă ei mai sunt membri ai Comisiei pentru muncă, neîntrebându-i nimeni, nimic. De altfel, şi din lecturarea şi din luările de poziţie de aici, ne-am dat seama că este mai degrabă o dorinţă a celor de la buget, finanţe să se răfuiască cu doamna ministru, pentru că nu-l mai au pe domnul Mişa la dispoziţie. Dar poate că vor avea, într-o perioadă viitoare, ocazia să-l întrebe, pe Domnia Sa direct, despre Ordonanţa nr. 79 şi celelalte care sunt măsuri fiscal-bugetare, înainte de toate, iar Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, aşa cum spunea şi doamna ministru, este doar avizator. Eu văd colegi care erau liberali în 2009, 2010, când se elabora Legea nr. 263, Legea nr. 284 şi care, în frunte cu preşedintele dumneavoastră de partid, Ludovic Orban, erau colegi cu mine la muncă şi criticau din răsputeri măsurile pe care guvernarea Boc-Băsescu, de atunci, le preconiza atât pentru salariaţii din sistemul bugetar, cât şi pentru pensionari. Acum văd că plângeţi pe umerii celor care au redactat acea lege. Dacă vă mai aduceţi aminte, era un domn Şeitan, ministru. Numai PDL sau PNL - pentru că aţi preluat, prin absorbţie, şi activul şi pasivul - a reuşit să pună pe Satana la Muncă. Şi, în poveştile româneşti, probabil, Dănilă Prepeleac şi cu Păcală se mai îndeletniceau cu lucrurile acestea. Dar ei erau personaje fictive. Dumneavoastră chiar l-aţi pus la muncă. Şi iată ce a rezultat în urma zbaterilor lor - o Lege a pensiilor care a fost nevoie să fie modificată în ultimii ani, de 27 de ori, şi doar din 2015 încoace de 13 ori, deci o lege imposibilă, care a creat mai multe nedreptăţi românilor decât a îndreptat situaţia, la acel moment. De altfel, un alt ministru pasager, Lăzăroiu, vreo câteva luni ministru, spunea că deficitul la pensii se reglează prin ieşirile naturale din sistem. Vă aduceţi aminte, domnule Dobre, că doar eram colegi de opoziţie. Şi... cu astfel de oameni aţi defilat în timpul guvernărilor dumneavoastră. Şi aveţi acum, de un an de zile, un ministru care stăruie să pună în aplicare un Program de guvernare, care şi-a propus, înainte de toate, să mărească veniturile românilor. Şi le-a mărit şi pe ale pensionarilor. Le-a mărit, în primul rând, pe ale salariaţilor. Iar dacă este să citim da capo al fine încercarea dumneavoastră de a însăila un soi de moţiune, ne dăm seama că aveţi multe frustrări şi o singură ţintă - s-o înjuraţi pe doamna ministru şi să-i aruncaţi tot felul de invective, pentru simplul fapt că este cea care, alături de guvernare şi de majoritate, a stăruit, în ultimii ani, şi în ultimul an, în primul rând, să mărească veniturile românilor. Faptul că a mărit într-un singur an, din ianuarie, anul trecut, până în ianuarie, anul acesta, salariul minim, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei şi apoi, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, este un adevărat păcat capital pentru... capital. Da, nu e un joc de cuvinte, este totuşi o crimă de lezmajestate pentru cei pe care îi reprezentaţi, pentru că se stabilise parcă odată, pe vremea lui Boc şi Băsescu, că în această ţară trebuie instaurată sclavia modernă. S-au luat măsuri legislative în ceea ce priveşte politica salarială, a dialogului social, deci negocierile colective, precum şi a Codului muncii. În urma acestora, capitalul a ajuns, în România, să beneficieze din totalul beneficiului de 60%, pe când munca doar de 40%. În ţările civilizate, şi în America, acolo unde vă uitaţi, să luaţi lumină, de multe ori, munca ia 60%, iar capitalul doar 40%. Lucrurile acestea eu cred că nu vă sunt dumneavoastră convenabile şi nici celor care v-au sprijinit şi v-au trimis, aici, în Parlament, să le reprezentaţi interesele. Timp de patru ani, din 2008 până în 2012, aţi ţinut românii la nivelul cel mai scăzut din Europa, din punctul de vedere al salariului minim brut garantat în plată. Vreme de patru ani, din decembrie 2008, când aţi ajuns la guvernare prin Boc, şi aţi găsit salariul minim 600 de lei, l-aţi lăsat, în iunie 2012, la 700 de lei. În patru ani de zile, doar 100 de lei creştere. Plus la aceasta, bomboana de rigoare - 25% tăieri bugetare pentru salariaţii din sistemul bugetar. Ponta, din iunie 2012 până în decembrie 2015, a mărit salariul minim, de la 700 de lei la 1.050 de lei. Iată, doamna ministru a dublat măririle care au fost date de toţi cei dinaintea Domniei Sale şi o felicit, cu această ocazie, pentru că a făcut lucrul acesta pentru toţi salariaţii din România, nu doar pentru cei din sistemul bugetar, care fac obiectul Legii nr. 153. Aţi indus în opinia publică din România ideea aberantă că ţara noastră poate fi competitivă pe piaţa muncii doar printr-o salarizare meschină, la limita supravieţuirii, mergând pe logica de fier a capitalistului, care spune destul de clar - "ce le trebuie săracilor bani?" Bani le trebuie bogaţilor, că ei au case de întreţinut, au iahturi, avioane, maşini scumpe, au de făcut excursii, de întreţinut alte... amante, să zicem. Aţi reuşit, în patru ani de guvernare, plus un an şi jumătate, după ce aţi părăsit guvernarea, în iunie 2012, prin efectele măsurilor luate, să adânciţi cel mai mult prăpastia dintre bogaţi şi săraci, subţiind, totodată, până la extincţie, clasa de mijloc. Acum, când doar într-un an salariul minim brut a crescut cu 700 de lei, aţi sărit ca arşi, că nu se poate, că nu-i de unde, ştiind totuşi că luptaţi împotriva bunăstării românilor. Doreaţi şi doriţi, inclusiv astăzi, prin această moţiune, să conservaţi avantajele şi privilegiile capitalului, în dauna celor care muncesc în această ţară. Măsurile de creştere a veniturilor românilor au dus anul trecut la rezultate record. Salarii din economie au crescut cu 16%, cel mai bun rezultat din 2008 încoace; în domeniul bugetar au crescut cu 20%; numărul de angajări în economie a depăşit 4,8 milioane, care este cel mai bun rezultat în ultimii 15 ani; avem o creştere economică de 7%, consum peste 10%, crescut, şi, evident, o producţie industrială mai mare cu 8%. Oricât aţi încerca să induceţi în opinia publică mesaje alarmiste, apocaliptice aproape, de genul... creşte, scade ROBOR-ul, creşterea preţurilor, deficite excesive, crize iminente - am auzit chiar astăzi un distins vorbitor - uitaţi un singur lucru, că cetăţenii români sunt singurii care ştiu cât au în buzunar. Iar aici nu-i veţi putea manipula nicicum. Toţi ştiu că... (Aplauze.) ... că-şi plătesc mai uşor facturile, că pot să-şi schimbe aparatele de uz casnic îmbătrânite mai repede, că pot din nou să meargă în concediu sau în vacanţe, într-un cuvânt, că trăiesc mai bine. Ce să vă zic despre Legea nr. 153 din 2017, pe care dumneavoastră ziceţi că am făcut-o "pe picior"? V-aţi trimis supliment vreo cinci mercenari din comisie, domnul Roman a fost de faţă, a participat activ. Ziceţi că s-au adoptat doar amendamente de formă de la Consiliul Legislativ. Fals. Pentru că... chiar domnul Roman şi cu Mara Calista au un amendament care vizează excluderea ANCOM şi ANRE din Legea salarizării, şi care nu este un amendament de formă, ci de fond. Şi sunt multe altele. Spuneţi că s-a dezbătut fără dezbatere sau s-a votat fără dezbatere. Au fost 36 de ore de dezbateri în comisie, unde au fost prezenţi toţi cei care reprezintă sindicatele din România, pe diverse ramuri de activitate, care lucrează în sectorul bugetar. Nu puteţi spune că n-a fost o lege dezbătută, transparentă. Anterior intrării în comisie, am avut 5 zile de dezbateri cu fiecare confederaţie sindicală în parte, alte 15 ore adunate. Dacă nici aceasta nu este o dezbatere, atunci, Doamne iartă-mă, ce o să facem mâine, când o să votăm nişte legi mult mai importante, pentru apărarea ţării, dar care nu au parte de aceeaşi dezbatere? Evident, Legea salarizării are şi scăpări, pentru că este o lege făcută de oameni. Orice lege făcută de oameni este perfectibilă, este de îmbunătăţit. În aplicare, vedem unde sunt scăpările, ce n-am reuşit să vedem noi, ce n-au văzut specialiştii de la minister, ce n-au văzut chiar sindicatele. Avem înregistrări, la comisie, cu fiecare lider de sindicat, întrebat de subsemnatul dacă există vreo problemă de rezolvat. Toată lumea, foarte mulţumită. Când am pus-o în practică, au început să apară diverse probleme. Am şi eu un fluturaş de la un coleg de-al meu, profesor, care mi-a spus: "Domnule, în decembrie am luat cu un milion jumătate mai mult decât... sau 150 de lei mai mult decât în ianuarie". Când ne-am uitat şi am citit - învăţăm şi noi să citim un fluturaş măcar, domnule coleg - am văzut că în decembrie a muncit 15 zile, în ianuarie a muncit numai 12 zile, din cauza vacanţelor, evident. La plata cu ora se plătesc doar orele efectiv lucrate. De aici sunt scăderi multiple în sistemul de învăţământ. Dar sunt ore care n-au fost efectuate. Nu poţi să i le plăteşti, pentru că salariul de bază este diferit de cel la cumul şi aşa mai departe. Există probleme şi în sistemul de sănătate. Chiar astăzi, la comisie, era ca la call center. Şi ne sunau diverşi. Unul ne zice că la Spitalul X din Bucureşti i s-a spus de la personal: "Domnule, dar nu ţi-am dat 25% mărire, că ieşeai din grilă, şi ţi-am dat numai 7%". Păi, domnii mei, astea sunt aplicări eronate ale legii, pentru că în art. 38 se spune clar - ieşi din grilă, rămâi cu salariul din 2022, la care ţi se adaugă celelalte sporuri şi drepturi cuvenite. Prin urmare, aceste erori pe care le-am văzut şi pe care vrem împreună să le rezolvăm - şi aşteptam de la dumneavoastră poate să adunaţi din teritoriu, aşa cum facem şi noi, să ajutaţi, pentru că vine săptămâna viitoare, de la Senat, Ordonanţa nr. 91, şi vom regla toate aceste situaţii, fie prin modificarea grilelor, dacă este cazul, fie prin modificări ale textului legii, astfel încât să fie clar pentru toată lumea ceea ce ar fi trebuit să fie, dacă citeau - şi erorile pe care le-am descoperit sunt unele din necunoaşterea legii în integralitatea ei, inclusiv a notelor, altele din nepricepere - nu înţeleg de multe ori ceea ce scrie acolo - şi altele din cauză de boală gravă, cum spunea şi Mara, dar eu o consider a fi PNL-ită. Poate că unii chiar au vrut să fie greşite salariile respective, ca să vă ajute pe dumneavoastră să aveţi casus belli. Dragii mei, doamna ministru este cel mai bun ministru pe care l-a avut România, de la Misir încoace, şi merită să-şi ducă mandatul la bun sfârşit. Şi, cum spuneaţi la începutul moţiunii, da, este ultimul Guvern din care va face parte în această legislatură - Guvernul Dăncilă. Să le dea Dumnezeu putere de muncă, pentru că mai au multe lucruri de făcut. Şi împreună cu dumneavoastră, evident. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Doamna ministru.
Lia Olguţa Vasilescu Stimaţi colegi, N-o să provoc niciun drept la replică, n-o să dau nume. O să vorbesc doar în dreptul grupurilor parlamentare. Pentru PNL. Eu cred că am răspuns la toate chestiunile, în cuvântarea anterioară, dar probabil aţi avut textul scris dinainte şi este de înţeles. Vorbiţi de scăderi de 40%. Daţi-mi un singur exemplu de salariu care scade cu 40%, să vedem de la cât la cât. Haideţi, fiţi curajoşi! Vorbiţi apoi despre creştere de doar un leu în educaţie. A vorbit aici şi colegul Solomon, am găsit şi noi foarte multe calcule greşite. Dar, oricum, să nu uităm că în luna martie salariile din educaţie cresc cu 20%, pe legea care a fost adoptată în Parlamentul României. Aţi vorbit despre faptul că aş fi afirmat că mediul privat fură statul român. Exclus. Eu nu m-am exprimat niciodată aşa. Eu am spus altceva, că sunt angajatori care profită de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, pentru a-şi maximiza profitul şi, dacă nu transferă cheltuiala totală a angajatorului, în brutul de anul acesta, înseamnă că îi fură pe angajaţi, dar doar ei şi nu întreg mediul economic, ca să ne înţelegem. Iar cuvântul "furăcioasă", nu ştiu, eu nu îl am în vocabular. Poate e din vocabularul dumneavoastră. Diploma să ştiţi că am să o păstrez, că nu este puţin să ai dovada faptului că parlamentari ai PNL-ului nu au aflat încă de Ordonanţa nr. 3/2017, care a rezolvat deja această problemă. Am mai spus-o şi în cuvântul de început, nu este singura scăpare pe care o aveţi, dar aţi ţinut să lăsaţi şi urme. Tocmai de-asta o s-o păstrez. Revin să spun că aţi greşit "adrisantul". Eu nu sunt ministrul de finanţe al României. Şi învăţaţi odată să faceţi distincţie între avizator şi iniţiator. Este cale lungă, stimaţi colegi! În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii. Valoarea în cifre absolute care s-a virat către Pilonul II de pensii, anul trecut, a fost 7,1 miliarde de lei, iar în 2018, 7,3 miliarde. Deci nu este o scădere. După cum observaţi, este chiar o uşoară creştere. Ca să nu mai vorbesc că în anul 2016 a fost cu 20% mai puţin, în valoare absolută, decât în anul 2017. Eu nu am afirmat că nu va scădea niciun salariu, şi martori îmi sunt jurnaliştii. Uitaţi-vă şi pe postările mele de pe Facebook. Veţi vedea emisiuni înregistrate cu mine, încă din luna aprilie, când am spus foarte clar că da, vor fi şi salarii care vor scădea, inclusiv al meu. Pentru că, încă o dată, la data de 1 iulie, salariile miniştrilor au scăzut cu suma de 3.000 de lei. Sigur că n-am pornit de la ideea, când am făcut această Lege a salarizării, să tăiem salariul cuiva. Dar nici nu puteam aduce tot sistemul la nivel de 12.000, de 14.000 de lei, pentru că asta însemna colaps economic. Şi dumneavoastră aţi fost unul dintre criticii Legii salarizării, la vremea respectivă, exact pe motiv că se cresc prea mult salariile, fie ele şi până în anul 2022. Aş vrea să-i transmiteţi doamnei din Gorj că salariul ei nu a scăzut la nivel negativ, s-a rezolvat prin Ordonanţa nr. 3/2017. Dar ar fi bine să nu se mai informeze de la dumneavoastră, că văd că nu ştiţi. Apoi, nicio pensie nu a scăzut pe mandatul nostru. Şi dacă s-au făcut recalculări şi a scăzut punctajul, cuantumul pensiei a rămas la fel cât era în plată. Haideţi să terminăm odată cu minciuna asta, că văd că o tot rostogoliţi. De la toate salariile bugetarilor care scad - şi adevărul e că doar 3%, nici măcar, sub 3% scad, până la pensii care, iată, s-au recalculat şi scad - nu există nicio pensie în plată la nivelul anului 2016, care să fi scăzut în 2017. Punct. Chiar dacă s-a recalculat punctajul, s-a păstrat ce avea omul în dreptul lui. Pentru USR, n-am niciun fel de comentariu, nu mă cobor atât de jos. Pentru PMP. Ştiu că aveţi o situaţie ingrată să vorbiţi despre scăderi de salarii, dumneavoastră, care veniţi din Partidul lui Traian Băsescu. Dar, ca să ştiţi, cei care au mai multe contracte part-time nu sunt afectaţi, pentru că plătesc contribuţiile tot la nivelul salariului minim pe economie. Am reţinut însă şi foarte multe lucruri bune şi foarte multe sfaturi, de la colegi de-ai noştri din celelalte grupuri parlamentare, pe care o să încercăm, în perioada următoare, să le punem în practică. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Roman, drept la replică, un minut. Mulţumim domnului Solomon, pentru oportunitatea creată.
Florin-Claudiu Roman Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc domnului deputat Solomon pentru...
Petru Gabriel Vlase Încercaţi să nu... faceţi la fel.
Florin-Claudiu Roman ... pentru ocazia pe care mi-a oferit-o, de a ieşi la tribună. Şi vreau să îi spun doamnei ministru că, în timp ce continuă această campanie toxică, de la tribuna Parlamentului, în aceste momente, la Arad, câteva sute de angajaţi de la o firmă privată îşi atacă patronii, verbal, susţinând că ei vor 1.900 de lei, că atât le-a promis doamna Vasilescu. Doamnă Vasilescu, Este adevărat că nu toţi suntem genii, dar să ştiţi că până şi un amărât de muncitor face diferenţa între brut şi net. Poate veţi reuşi şi dumneavoastră să înţelegeţi că aţi dat peste cap o ţară întreagă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumim. (Domnul deputat Pavel Popescu solicită cuvântul.) Mulţumim. Dezbaterile sunt finalizate. Votul va avea loc... (Vociferări.) Aţi avut înscrişi la cuvânt, domnule Pavel. Mulţumesc. Aţi avut înscrişi doi la cuvânt, la secretariat, cu vot plen. Mulţumesc. Vot final, miercuri, 21 februarie. Interpelări, în cinci minute.