Florin Iordache Următorul. 7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor Uniunii Europene COM(2017) 358. Doamna preşedinte Rovana Plumb.
Rovana Plumb Mulţumesc. Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor Uniunii Europene COM(2017) 358. Pe fondul dezbaterii generale privind viitorul Europei - Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică privind viitorul finanţelor Uniunii, respectiv, Construcţia bugetului Uniunii Europene şi structura alocărilor financiare pentru politicile europene. Comisia consideră că Uniunea are nevoie de un buget mai adecvat obiectivelor urmărite şi care să valorifice mai bine fiecare euro, în beneficiul cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană arată că bugetul Uniunii se confruntă cu o provocare majoră, aceea de a finanţa mai multe acţiuni cu mai puţine resurse, iar obiectivele Uniunii vor trebui îndeplinite având la dispoziţie un buget redus, după ieşirea din Uniune a Regatului Unit. În opinia Comisiei pentru afaceri europene se arată că România susţine un viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creşterii economice, coeziunii şi ocupării forţei de muncă. Comisia pentru afaceri europene semnalează că evitarea unei abordări condiţionale în raport cu rezultatele în implementarea actualei perioade de programare, 2014-2020+3 este esenţială pentru România. Gradul de absorbţie nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează, de altfel, pe accelerarea implementării actualului cadru financiar. În ceea ce priveşte durata cadrului financiar multianual, Comisia pentru afaceri europene susţine menţinerea actualei durate, de 7 ani, dată fiind importanţa prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil şi predictibil care să susţină îndeplinirea obiectivelor Uniunii pe termen mediu şi lung. Comisia pentru afaceri europene consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate şi procesul de extindere a Uniunii trebuie să rămână în continuare între pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparităţile şi de a genera coeziunea social-economică. Contribuabilii europeni îşi doresc un buget al Uniunii transparent şi uşor de înţeles, dar şi norme simplificate pentru solicitările lor de finanţare din partea Uniunii. Astfel, pentru realizarea acestui obiectiv, Comisia pentru afaceri europene recomandă crearea unui set de norme unice concepute pentru toate instrumentele de finanţare. O opţiune în acest sens ar putea fi un cadru unic de reglementare. Comisia pentru afaceri europene recomandă ca noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale - politica de coeziune şi politica agricolă comună. Comisia subliniază că România va rămâne un susţinător ferm al politicii de coeziune şi al politicii agricole comune, politici tradiţionale care sunt destinate eliminării decalajelor în cadrul Uniunii şi care ar permite să valorifice progresele recente din domeniul politicilor de securitate şi apărare. Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din 7 noiembrie şi supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna Roberta Anastase, comentarii, discuţii generale. Vă rog.
Roberta Alma Anastase Mulţumesc, domnule preşedinte. Numai acum două săptămâni, comisarul pentru buget, domnul Günther Oettinger, vizita România. În cadrul întâlnirii pe care Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia pentru finanţe am avut-o cu comisarul pe buget, am discutat tocmai despre modul în care se pot finanţa mai multe programe cu mai puţini bani. Cam despre asta este vorba şi în această comunicare a Comisiei, Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor Uniunii Europene. Elementele puse în discuţie de documentul european urmează arhitectura economică conturată în jurul celor 5 posibile scenarii ale Cărţii albe, aşa cum apar ele reflectate în Carta albă propusă de preşedintele Comisiei, domnul Juncker. În plus, Documentul de reflecţie stabileşte caracteristicile de bază ale bugetului Uniunii Europene şi trasează principalele tendinţe şi evoluţii în domenii de politică esenţială, cum ar fi agricultura şi coeziunea. Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene crearea unui set de norme unice, cu scopul de a asigura o utilizare adecvată a fondurilor europene, în beneficiul cetăţenilor. Pentru România, este vital ca viitorul cadru financiar multianual să păstreze actuala arhitectură economică europeană, cu focusare directă pe menţinerea actualului coeficient bugetar destinat politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Acest lucru l-am subliniat şi în întâlnirea cu comisarul pentru buget, îl subliniem şi în această opinie formulată în proiect de hotărâre. Luând în considerare toate aceste lucruri, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul PSD, doamna deputat Roxana Mînzatu. Vă rog, doamnă deputat.
Roxana Mînzatu Mulţumesc, domnule preşedinte. Este important, cu fiecare ocazie, să subliniem că este esenţial pentru România şi pentru Europa ca politica de coeziune să fie bugetată corespunzător şi după 2020. O Europă puternică în faţa tuturor ameninţărilor care s-au configurat la orizont nu poate fi decât o Europă coezivă, o Europă care investeşte în continuare în tot ceea ce înseamnă reducerea decalajelor dintre statele membre. Să nu ignorăm faptul că politica de coeziune a însemnat cea mai mare sursă de a alimenta investiţii publice pe perioada crizei, în toate ţările europene, şi nu doar în România, chiar în multe ţări din vestul Europei. Să nu uităm de efectul de spill-over al politicii de coeziune şi cât de multe companii beneficiază de toate investiţiile susţinute din această politică. Va fi cu siguranţă o temă a preşedinţiei României pentru Consiliul Uniunii Europene şi este foarte important ca în România să discutăm şi să argumentăm permanent dimensiunea economică, strategică a politicii de coeziune în viitorul buget. Grupul PSD, desigur, susţine proiectul de hotărâre prezentat şi poziţia României, sper, în favoarea păstrării politicii de coeziune, ca o politică esenţială în viitorul buget al Uniunii Europene.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. La titlu. Dacă sunt intervenţii? Nu. Preambul? Nu. Adoptat. Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.