Ben-Oni Ardelean Bună ziua! Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 30 octombrie 2017, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor Administraţiei Publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Dau, pentru început, cuvântul, deputatului PSD, domnul Rădulescu.
Cătălin-Marian Rădulescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Stimate domnule ministru, Mass-media, în diferite publicaţii şi site-uri, dar şi televiziunile din România au prezentat în zilele de 13-16 octombrie, arătându-se foarte îngrijorate, ştirea potrivit căreia DNA-ul a achiziţionat aparatură pentru a controla absolut orice activitate existentă pe telefoanele românilor, pe orice tip de PC sau server, cu orice sistem de operare, aceste soft-uri achiziţionate având inclusiv rolul de a sparge parole şi să decripteze date, inclusiv recuperarea datelor şterse. Din datele prezentate de mass-media, reiese că DNA-ul va localiza, cu ajutorul GPS-ului din telefon, fiecare cetăţean, va monitoriza orice activitate de pe Facebook, Google Chat, Skype, nu numai a celor pe care îi monitorizează, dar şi a prietenilor din liste. DNA-ul va clona orice tip de SIM, va folosi propriile telefoane ale cetăţenilor României, nu doar pentru a le asculta, ci şi pentru a face poze acestora; DNA-ul va extrage datele informatice existente pe toate dispozitivele mobile şi dispozitivele de stocare de tip card de memorie; DNA-ul va efectua copii, în mai multe modalităţi - va realiza clone pentru SIM, va decoda şi converti informaţiile despre geolocaţie şi va face posibilă accesarea pe hartă din software direct, va extrage date din agenda telefonică, lista de mesaje SMS, calendar, jurnal de apeluri, date acumulate în browser de internet şi alte fişiere. Pentru calculatoare, DNA-ul, prin acest sistem, va recunoaşte şi va analiza sistemele de fişiere; va recunoaşte, va analiza şi va putea decripta discuri cu criptare totală; va recunoaşte, va analiza şi va decripta fişiere criptate; va indexa, procesa şi va analiza multiple tipuri de fişiere cu structuri complexe, cum sunt containerele de tip email, fişiere de tip arhivă. Şi, stimate domnule ministru, Întrucât consider că tot acest sistem achiziţionat de DNA depăşeşte orice fel de sistem de spionaj performant pentru terorism şi depăşeşte cu mult graniţele legale ale interceptărilor audio-video conferite de lege, ieşind în afara legii şi afectând în mod grosolan drepturile şi libertăţile omului şi interferând flagrant cu viaţa privată a cetăţenilor, nefiind supus niciunui fel de control, vă solicit urgent să-mi precizaţi: Dacă acest sistem este legal şi care este rolul lui; Dacă DNA-ul are aprobare şi acoperire legală pentru a folosi acest sistem în limitele legii, fără să afecteze dreptul la viaţa privată a cetăţenilor; Ce garanţie pot avea cetăţenii României că în cazul utilizării acestui sistem de către DNA nu vor exista derapaje şi abuzuri similare celor apărute în ultima perioadă - interceptări ilegale, mixaje şi falsificări de înregistrări; Care sunt instituţiile statului care vor fi abilitate să monitorizeze şi să controleze activităţile de acest gen, cât şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la viaţă privată; Dacă DNA-ul are abilitatea legală de a realiza investigaţii tehnice şi supravegherea mediului on-line; Dacă DNA-ul, ca organ de urmărire penală, este abilitată să facă şi colectarea datelor tehnice din mediul on-line; Care sunt condiţiile de verificare a legalităţii utilizării acestui sistem de către DNA, în condiţiile în care această unitate de Parchet scapă unui control efectiv al Parlamentului şi societăţii civile; Vor exista astfel de achiziţii şi la nivelul altor structuri de Parchet? Se poate astfel multiplica o capacitate de supraveghere generală a populaţiei? Vă solicit să răspundeţi atât în scris, cât şi oral. Deputat Cătălin Rădulescu, PSD Argeş.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat.
Ben-Oni Ardelean Trecem la interpelările care sunt depuse astăzi. Primul pe listă este Iulian Bulai, USR. Nu este în sală. Domnul Andrei Gheorghe, din partea PNL? Vă rog, domnule deputat, să citiţi una dintre interpelări.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am depus 5 interpelări - una la Ministerul Transporturilor, cu privire la o pasarelă pietonală în localitatea Corbeanca; alta la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cu privire la pensia de urmaş a soţului supravieţuitor; de asemenea, am depus două interpelări - una la Ministerul Sănătăţii, cu privire la problemele apărute recent cu medicii rezidenţi. Cea pe care o voi prezenta astăzi vizează Pasajul de la Centura Bucureşti-Domneşti-Clinceni. Este adresată domnului ministru al transporturilor. Domnule ministru, Vă rog să îmi comunicaţi de ce este întârziată începerea lucrărilor de pe Centura Bucureşti, în zona Domneşti-Clinceni? Din câte ştiu eu, licitaţia a fost câştigată şi, din momentul câştigării acesteia, există un termen de 42 de zile pentru a emite ordinul de începere a lucrărilor. Dar acest termen a fost cu mult depăşit. Doresc să îmi comunicaţi o dată preconizată pentru începerea lucrărilor în această direcţie, deoarece Centura Capitalei este unul dintre cele mai aglomerate drumuri din România şi are nevoie urgentă de decongestionare şi fluidizare a traficului rutier. Consideraţi că după 2 ani de contestaţii şi procese anevoioase, legate de construcţia pasajului, mai aveţi nevoie de timp pentru a reuşi concretizarea începerii acesteia? Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. De asemenea, mai o interpelare, care se adresează domnului ministru al educaţiei naţionale şi vizează programa din manualele şcolare. Vă mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc foarte mult. Sunteţi trecut aici cu 5 interpelări depuse, doar să menţionez pentru stenogramă. Din partea USR, domnul Nicolae-Daniel Popescu? Nu este. Are 3 interpelări depuse. Doamna Viorica Cherecheş? Le-a depus în scris. Domnul Daniel Vasile, din partea minorităţilor? Domnul Constantin Codreanu, PMP? Aveţi 3 interpelări. Vă rog să citiţi una dintre ele.
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea, una dintre cele 3, este adresată domnului Mihai-Viorel Fifor, ministrul apărării naţionale. Obiectul interpelării este: "Reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români căzuţi în luptele de la Stalingrad şi Cotul Donului". Stimate domnule ministru, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, din 8 noiembrie 2005, prevede în art. 5, intitulat "Chestiuni privind asigurarea financiară şi materială" următoarele: "1. Cheltuielile pentru întreţinerea şi îngrijirea mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, revin părţii contractante române. 2. Cheltuielile privind întreţinerea şi îngrijirea mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse, revin părţii contractante ruse. 3. Fiecare parte contractantă poate, de asemenea, să efectueze din proprie iniţiativă, pe contul său, lucrări de întreţinere a mormintelor militare aflate pe teritoriul celeilalte părţi contractante. 4. Cheltuielile pentru amenajarea mormintelor militare se află în sarcina părţii contractante interesate." În cazul Ceremoniei din 29 octombrie 2017, de reînhumare în Cimitirul militarilor români de la Rossoşka, Federaţia Rusă, a rămăşiţelor pământeşti ale celor 345 de militari români căzuţi în al Doilea Război Mondial, în luptele de la Stalingrad şi Cotonul Donului - Rostov pe Don - în toamna-iarna anilor 1942-1943, presa din ţară a relatat că reînhumarea osemintelor eroilor români s-a făcut în cutii de carton, fapt calificat ca nedemn. În sensul Acordului Interguvernamental din 8 noiembrie 2005, citat mai sus, partea contractantă interesată în amenajarea mormintelor este partea română, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, care are în subordine Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, ca organism guvernamental specializat. Ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicaţi următoarele: 1. În cazul reînhumărilor rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români la Rossoşka, în anii anteriori - 72 în anul 2015 şi 594 în anul 2016 - partea română a folosit cutii de carton sau casete din alt material? Dacă este vorba de casete din alt material, din care material anume? 2. De ce s-au folosit pentru reînhumarea din 2017 cutii de carton în loc de casete din alt material? Care este valoarea celor 345 de cutii de carton, folosite în anul 2017? 3. Care au fost devizele de cheltuieli suportate de partea română în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru reînhumările rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români la Rossoşka şi cum au fost compartimentate aceste devize? Orice alte informaţii tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rugăm să transmiteţi răspunsul în scris şi electronic, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul domnului Florin Roman, din partea PNL. Nu este. Domnul Petru Movilă, din partea PMP? Nu este. Domnul Robert-Nicolae Turcescu, din partea PMP? Nu este. Domnul Marius Paşcan, din partea PMP? Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Bună seara, distinşi colegi! Interpelarea mea este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Toma-Florin Petcu, şi priveşte o situaţie litigioasă între Consiliul local şi Primăria comunei Corunca şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz Mediaş. Consiliul local Corunca a aprobat, încă din anul 2013, Proiectul de modernizare a 3,5 kilometri de drumuri comunale, din zona Vaţman. Două porţiuni de drum sunt tranzitate de o conductă care aparţine SNGN Romgaz SA. Din acest motiv, Romgaz refuză eliberarea unui aviz pentru asfaltarea respectivelor secţiuni de drum. Petenţii consideră că este inadmisibil ca respectiva societate comercială să boicoteze o investiţie publică realizată din banii contribuabililor comunei Corunca, doar din dorinţa egoistă, probabil, a reprezentanţilor acestei companii de stat, de a nu efectua cheltuieli suplimentare care le-ar reduce profitul. Societatea Romgaz exploatează milioane de metri cubi de gaz din subsolul comunei Corunca, fără ca riveranii să beneficieze de vreun folos sau cotă din redevenţă. Folosesc de zeci de ani, în mod gratuit, aceste drumuri, cu autovehiculele utilizate la foraje sau mentenanţa infrastructurii de sonde şi conducte. În schimb, proprietarii de terenuri şi de imobile din Corunca au parte doar de blocaje şi restricţii, din cauza sondelor şi a conductelor de gaz. Au trecut 3 ani de când riveranii din zona Vaţman îşi distrug maşinile şi inhalează praf, ca urmare a refuzului nejustificat al unei societăţi de stat de a reglementa traseul unor conducte care afectează regimul juridic şi economic al terenurilor publice ori private, aflate în vecinătatea lor. Vă solicit, aşadar, domnule ministru, să dispuneţi o verificare cât mai grabnică a situaţiei sesizate şi să mă informaţi în legătură cu cele constatate şi ce anume veţi dispune în sprijinul comunităţii locale din comuna Corunca. Vă mulţumesc pentru atenţie. Solicit răspuns în scris. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Nicolae Neagu, din partea PNL.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Mihai Tudose. Subiectul interpelării - "Pilonul II de pensii şi noua Lege a pensiilor". Stimate domnule prim-ministru, În spaţiul public, în ultimele luni, au apărut extrem de multe controverse pe tema Pilonului II de pensii şi a Legii pensiilor. Conform Legii nr. 411/2004, contribuţia Pilonului II de pensii urma să crească până la 6% din salariu, până în anul 2016. Suntem în 2017, acest lucru nu s-a întâmplat şi această lege nu este respectată. Vă rog să îmi comunicaţi în scris, pe adresa biroului meu parlamentar din Sibiu, Str. Nicolae Bălcescu nr. 34, judeţul Sibiu, poziţia dumneavoastră, ce anume intenţionaţi să faceţi cu Pilonul II de pensii şi dacă măsura pe care o veţi lua va afecta sau nu legea nouă a pensiilor, care înţeleg va intra în curând în dezbatere publică. Cu deosebit respect, deputat al PNL Sibiu, Nicolae Neagu.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul domnului Eugen Tomac, din partea PMP. Nu este. Doamna deputat Oana Bîzgan, din partea USR? Nu este. Domnul deputat Dănuţ Bica, din partea PNL? Nu este. Domnul deputat Ioan Cupşa, PNL? Nu este. Domnul deputat Adrian-Claudiu Prisnel, din partea USR? Nu este. Doamna deputat Cristina Iurişniţi, din partea USR? Nu este. Domnul deputat Claudiu Năsui, din partea USR? Nu este. Domnul deputat Silviu Dehelean, din partea USR? Nu este. Domnul deputat Lucian Bode, din partea PNL? Nu este. Domnul deputat Mihăiţă Vîrză, din partea PSD? Nu este. Domnul deputat Nicolae Velcea, din partea PSD? Nu este. Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea PSD? Nu este. Domnul deputat Matei Dobrovie, din partea USR? Vă rog, domnule deputat. Da, una dintre cele 6 interpelări pe care le-aţi depus...
Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea de astăzi este legată de situaţia şcolilor din Bucureşti, mai precis din sectorul 5. Este vorba de situaţia privind obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor pentru toate cele 60 de instituţii de învăţământ preuniversitar aflate pe raza sectorului 5, din Bucureşti. Stimate domnule ministru, Vă supun atenţiei lipsa de transparenţă cu privire la situaţia privind obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor, pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar. Pe raza sectorului 5, Bucureşti, există un număr de 60 de instituţii de învăţământ, dintre care şcoli - 25, grădiniţe - 23, licee - 9, o şcoală specială, un club sportiv şcolar şi un club al elevilor. Obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor este extrem de importantă pentru a asigura siguranţa copiilor noştri. Colegii mei consilieri locali de la nivelul Consiliul local al sectorului 5 au solicitat Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii Bucureşti-Ilfov, lista cu unităţile de învăţământ preuniversitar de pe raza sectorului 5 care îndeplinesc normele de securitate la incendiu, conform prevederilor legale, deţinând autorizaţia de funcţionare ISU. Potrivit răspunsului primit de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, de către colegii mei, până în prezent acele şcoli din sectorul 5 care se încadrează în categoria de construcţii şi amenajări care necesită obţinerea autorizaţiei de securitate la incendii nu au solicitat sau nu au obţinut aceste documente. Numărul mic de şcoli din România care deţin autorizaţie de securitate la incendii reprezintă rezultatul haosului legislativ existent de-a lungul timpului. Legea nr. 307/2006 prevede atribuţii şi cerinţe specifice pentru administraţia publică centrală, pentru administraţia publică locală şi pentru conducătorii instituţiilor. Majoritatea clădirilor în care funcţionează instituţiile de educaţie sunt construite în urmă cu 50 de ani sau mai mult. În acest timp, au beneficiat de lucrări de reparaţii, modernizare sau construcţii şi amenajări foarte multe dintre instituţiile de învăţământ. Astfel, ca exemplu, avem şcoli care au fost proiectate să asigure evacuarea unui număr de 250 de persoane, dar în prezent au chiar şi 800 de elevi care învaţă în două sau trei schimburi. De asemenea, ca urmare a modernizărilor, în numeroase şcoli numărul prizelor a fost dublat, iar aceste prize noi nu sunt împământate. Astfel de situaţii care se repetă în majoritatea instituţiilor de învăţământ, dacă nu chiar în toate, fac imposibilă sau cel puţin extrem de dificilă obţinerea avizelor PSI. Administraţiile locale şi inspectoratele şcolare au pasat această responsabilitate, transmiţând şcolilor sarcina de a se ocupa de obţinerea autorizaţiei de securitate la incendii. Totuşi, aceste probleme depăşesc cu mult posibilităţile directorilor de şcoli, care se străduiesc să identifice soluţiile prin care pot fi obţinute aceste avize, în ciuda situaţiilor imposibile, create de modernizarea unor clădiri atât de vechi. Deşi problemele sunt comune în bună parte, fiecare instituţie trebuie să găsească soluţii proprii. Nu este o soluţie ca toate problemele să fie rezolvate... Am dori, astfel, să cunoaştem dacă Ministerul Educaţiei Naţionale are în vedere soluţii pentru acest tip de probleme sau este mulţumit cu aruncarea, în spatele şcolilor, a responsabilităţilor pe care nici ministerul, nici administraţiile locale şi nici inspectoratele judeţene nu-şi permit să şi le asume. Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări: Ce măsuri a luat Ministerul Educaţiei Naţionale pentru obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor, pentru toate cele 60 de instituţii de învăţământ preuniversitar aflate pe raza sectorului 5 din Bucureşti? Şi, a doua întrebare, care sunt instituţiile de învăţământ preuniversitar, aflate pe raza sectorului 5, din Bucureşti, care au obţinut avizul pentru protecţia împotriva incendiilor, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral, pentru fiecare punct în parte. Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia Bucureşti. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumesc, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul doamnei Valeria Schelean, din partea PNL. Nu este. Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, din partea USR? Nu este. Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, din partea USR? Nu este. Doamna deputat Roxana Mînzatu, din partea PSD? Nu este. Domnul deputat Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este. Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş, din partea PNL? Nu este. Domnul Virgil Popescu, din partea PNL? Nu este. Domnul Antal István-János, din partea UDMR? Vă rog.
István-János Antal Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, în atenţia domnului ministru Marius Dunca. Obiectul interpelării - "Administrarea păguboasă a averii Biroului de turism BTT". În materialul pe care l-am depus este o scurtă istorie despre cum s-a înfiinţat Biroul de Turism pentru Tineret, cum au apărut în diferite judeţe obiective importante, discoteci, hoteluri, în fiecare reşedinţă de judeţ... sediu... În 1990, Guvernul de atunci a transformat Biroul de Turism pentru Tineret în Compania Autonomă de Turism. În prezent, managementul BTT este cel puţin discutabil, având în vedere că această companie de stat încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile şi terenuri, iar cifrele arată că activitatea companiei duce la pierderi enorme. Statisticile din 2014 arată că BTT avea pierderi uriaşe. În continuare sunt trecute cifre concrete, pe care, eu, în calitate de membru al Comisiei pentru petiţii... am primit o sesizare la Biroul parlamentar din Constanţa... Cea mai însemnată pondere din BTT o reprezintă activitatea sucursalei din Costineşti. Astfel, dacă societatea la care Ministerul Tineretului şi Sportului are 87,92% din acţiuni, este proprietar a unor terenuri din Bucureşti, Piatra Neamţ, Covasna, Pârâul Rece, Sibiu, Deva, cu o suprafaţă totală de 95.000 de metri pătraţi, Costineşti deţine nu mai puţin de 329.356 metri pătraţi de teren. Valoarea totală de inventar a acestor terenuri este de 41.482.187.000 de lei, din care 30.000.000 de lei numai cele de la malul Mării Negre. În continuare, raportul Curţii de Conturi arată că în 1994 BTT a ieftinit din pix 22 de clădiri din patrimoniul său şi apoi le-a transferat unei societăţi apendice. Astăzi BTT Costineşti este într-o stare catastrofală. Mai are în Costineşti un singur hotel funcţional, Hotelul "Forum" şi încă 73 de corpuri de clădire, majoritatea închise, iar unele sunt ruine. BTT doreşte să le închirieze în continuare. Consider că se impune o anchetă complexă în acest caz, care să stabilească valoarea reală a prejudiciului cauzat statului şi să se identifice persoanele responsabile, concomitent cu reactivarea patrimoniului public şi realizarea veniturilor cuvenite bugetului de stat. De aceea, eu personal, aş dori să-l invit pe domnul ministru la faţa locului, să vedem ce se întâmplă acolo. Aştept un răspuns în scris şi verbal. Cu deosebită consideraţie, Antal István-János, deputat al UDMR, Circumscripţia nr. 14 Constanţa. Mulţumesc.
Ben-Oni Ardelean Mulţumim, domnule deputat. Dau, în continuare, cuvântul, domnului Emanuel Ungureanu, din partea USR. Nu este. Doamnei Cristina-Mădălina Prună, din partea USR. Nu este. Doamnei Lavinia-Corina Cosma, din partea USR. Nu este. Domnului Tudor Rareş Pop, din partea USR. Nu este. Domnului Doru-Petrişor Coliu, din partea PMP. Nu este. Doamnei Roberta Anastase, din partea PNL. Nu este. Domnului Tinel Gheorghe, din partea PNL. Nu este. Doamnei Raluca Turcan, din partea PNL. Nu este. Domnului Vasile Gudu, din partea PNL. Nu este. Doamnei Adriana Săftoiu, din partea PNL. Nu este. Domnului Dan Rădulescu, din partea USR. Nu este. Doamnei Beatrice Tudor, din partea PSD. Nu este. Domnului Florinel Stancu, din partea PSD. Nu este. Doamnei Oana Florea, din partea PSD. Nu este. Domnului Alin Vasile Văcaru, neafiliat. Nu este. Domnului Cristian Buican, din partea PNL. Nu este. Doamnei Tudoriţa Lungu, din partea PNL. Nu este. Doamnei Cătălina Bozianu, din partea PMP. Nu este. Domnului Ion Tabugan, din partea PMP. Nu este. Doamnei Anişoara Radu, din partea PSD. Nu este. Domnului Gabriel-Marilen Pirtea, din partea PNL. Nu este. Domnului Cornel Zainea, din partea USR. Nu este. Domnului Adrian-Mihăiţă Todoran, din partea PMP. Nu este. Domnului Ioan Sorin Roman, din partea PSD. Nu este. Doamnei Cristina Dinu, din partea PSD. Nu este. Aşadar, acestea fiind prezentate, închid aici şedinţa pentru interpelări din data de 30 octombrie 2017, care a început la ora 17,00. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 17,42.