3 octombrie 2017 – Prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Florin Iordache Trecem la partea a doua a şedinţei noastre, cea care vizează interpelările. Domnul Cristian Buican are trei interpelări depuse. Domnul Corneliu Bichineţ, o interpelare. Vreţi s-o prezentaţi? E depusă... Vă rog.

Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Profit de faptul că sunteţi dumneavoastră aici, la pupitru, şi sunteţi om elastic. Întrebările, interpelările adresate de către noi membrilor Guvernului cred că n-au niciun sens. Pentru că ori vin răspunsurile foarte, foarte târziu, ori răspunsurile sunt halucinante - noi întrebăm una şi dumnealor răspund alta. De exemplu, am adresat o interpelare, întrebări, de două ori, ministrului sănătăţii, în legătură cu Spitalul Orăşenesc Negreşti, dacă se va mai deschide vreodată. Răspunsul este unul tulburător: n-a fost închis niciodată; deşi el este închis de cinci ani de zile. Asta am vrut să spun. Dacă nu, ne vedem de treabă. Şi legăm şi noi, ca acela de la PNL, plăcuţa de gât, aici. Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mai departe. Andrei Alexandru-Ioan, PSD. Da, vă rog, aveţi un minut. Aţi depus o interpelare... depusă. Vă rog, domnule deputat.

Alexandru-Ioan Andrei Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Adresez prezenta interpelare domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Stimate domnule ministru, La începutul lunii iulie, în Penitenciarul Giurgiu era înregistrat un incident grav. Unul dintre angajaţii instituţiei era atacat de un deţinut. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu urmări grave, pentru că în apropiere mai erau atunci şi alţi colegi ai gardianului, care au intervenit rapid. Totul porneşte însă de la deficitul acut de personal din Penitenciarul Giurgiu. La câteva zile după acest incident, la solicitarea liderilor de sindicat, am avut o întâlnire cu reprezentanţii sindicatului, dar şi cu conducerea Penitenciarului Giurgiu, la întâlnire fiind prezent şi unul dintre directorii-adjuncţi ai ANP, comisarul-şef Răzvan Coţofană. Concluziile acestei discuţii au fost că cea mai importantă problemă cu care se confruntă instituţia este lipsa de personal. Asta, în condiţiile în care, potrivit normativelor stabilite pentru un penitenciar de maximă siguranţă, cum este cel din Giurgiu, ar trebui să aibă 625 de angajaţi. Statul prevede 479 de posturi, iar efectiv aici lucrează 413 oameni. Iar cea mai dificilă situaţie este exact în locul cel mai fierbinte, sectorul operativ. Acolo unde, teoretic, un gardian ar trebui să supravegheze trei deţinuţi. Practic, la Giurgiu sunt 1.200 de deţinuţi şi doar 240 de angajaţi, pe acest sector. Aşa că, nu de puţine ori, un singur gardian trebuie să supravegheze circa 130 de deţinuţi, condamnaţi, să nu uităm, în regim de maximă siguranţă. Dacă mai adăugăm la asta şi faptul că mulţi dintre cei încarceraţi la Giurgiu sunt deţinuţi violenţi, unii au afecţiuni psihice, alţii - 45 la număr - sunt bolnavi de SIDA, iar 40 sunt condamnaţi pe viaţă, este lesne de înţeles în ce condiţii lucrează oamenii din Penitenciarul Giurgiu. De altfel, lipsa acută de personal a dus la acumularea a sute de ore suplimentare nerecuperate, a sute de zile de concediu de odihnă neefectuate, ceea ce până la urmă se răsfrânge asupra stării psihice a angajaţilor de aici. Oamenii mi-au mai spus că deşi...

Florin Iordache Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat, că ea e depusă, în integralitate.

Alexandru-Ioan Andrei Da, da. De aceea, cred că este de datoria noastră, a tuturor, să asigurăm acestor oameni condiţii sigure de muncă. Iar asta se face, în primul rând, prin suplimentarea posturilor din Penitenciarul Giurgiu. Angajaţii mi-au mai vorbit şi despre alte probleme cu care se confruntă - lipsa autospecialelor pentru transportul deţinuţilor, condiţiile în care sunt nevoiţi să lucreze, numărul mic de angajaţi din grupa de intervenţie -, iar lista este foarte lungă. De aceea, vă întreb, domnule ministru: ce ştiţi despre situaţia particulară a Penitenciarului Giurgiu şi despre problemele de aici, şi ce măsuri se iau, la nivelul ministrului justiţiei, pentru rezolvarea numeroaselor dificultăţi...

Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.

Alexandru-Ioan Andrei ... cu care se confruntă angajaţii Penitenciarului Giurgiu? Ce intenţionaţi să faceţi pentru reducerea deficitului de personal, dar şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor din Penitenciarul Giurgiu? Vă mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc şi eu. Următorul. Am rugămintea, la dumneavoastră, să vă încadraţi în timpul pe care îl avem alocat. Sunt 40 de colegi, dacă fiecare..., ieşim din timp. Următorul. Domnul Constantin Codreanu. Aveţi cinci interpelări. Prezentaţi una dintre ele, care vreţi, pe scurt, domnule deputat.

Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dintre cele cinci, o s-o aleg pe cea mai importantă. Este practic ultimul episod dintr-o bătălie pe care o purtăm de la începutul anului 2017. Face referire la Ordonanţa de urgenţă adoptată pe 21 septembrie a.c., Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 care soluţionează ceea ce este cunoscut ca fiind Dosarul "minorilor non-cetăţeni". Pe această cale, vreau să mulţumesc tuturor colegilor de la Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, de la Direcţia Generală de Paşapoarte, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, împreună cu care am reuşit soluţionarea acestei probleme şi am elaborat textul acestei ordonanţe de urgenţă. Obiectul interpelării mele de astăzi, adresată Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe, este modalitatea prin care această ordonanţă le-a fost comunicată atât instituţiilor din interiorul României, cât şi reprezentanţelor noastre diplomatice din afara României. Pentru că au existat cazuri când persoanelor vizate li s-a refuzat perfectarea noilor acte de identitate, pentru că în reprezentanţele noastre diplomatice sau pe teritoriul României nu e cunoscut textul acestei ordonanţe de urgenţă. Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Următorul. Ovidiu Raeţchi - două interpelări depuse în scris. Florin Roman - o interpelare depusă în scris. Bogdan Huţucă - o interpelare depusă în scris. Claudiu Năsui, USR - patru interpelări depuse. Cristina Trăilă - o interpelare. Viorica Cherecheş - o interpelare. Sorin Bumb, PNL - o interpelare. Daniel Olteanu - o interpelare. Aurel-Robert Boroianu - o interpelare. Nicolae Neagu. Vă rog. Aveţi o interpelare. Vă rog să o prezentaţi, pe scurt.

Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Foarte pe scurt. E depusă interpelarea, dar pentru că sunteţi şi dumneavoastră aici, am să prezint scopul şi motivul interpelării. Era în atenţia domnului prim-ministru Tudose - sper că şi dumneavoastră sunteţi de acord, ştiţi evenimentele media. Primarul de Copşa Mică, din judeţul Sibiu, care a făcut un marş pe jos, 300 de kilometri, pentru a atrage atenţia asupra problemei cu care se confruntă, prin nefinalizarea unui contract de apă-canal. Prin urmare, vreau să vă spun că acest contract, încheiat de Ministerul Mediului, vine ca urmare a unei ordonanţe de guvern date în 2006. Motivul era: pentru a obţine Acordul de aderare, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, trebuia să închidă negocierile cu Comisia Europeană, iar cele două puncte fierbinţi pe harta României - Copşa şi Zlatna - aveau prevăzute în ordonanţă... în lege, în acel moment, mai multe elemente de mediu, printre care şi apă, şi canal. Din păcate, Guvernele ulterioare, începând cu 2012, n-au mai prorogat termenele. Contractele s-au încheiat, nu sunt finalizate, cam... numai 90%, cel puţin la Copşa Mică. Iar dorinţa noastră, şi a mea, este ca premierul să aibă aplecare asupra acestei probleme şi să ne răspundă cum putem rezolva problema finalizării acestui contract pentru Copşa Mică. Mulţumesc mult.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. Constantin Şovăială - o interpelare depusă în scris. Marius Sorin Bota - o interpelare depusă în scris. Camelia Gavrilă. Vă rog, doamnă deputat. Aveţi două interpelări. Prezentaţi, pe scurt, una dintre ele.

Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Ambele interpelări se referă la problema dezvoltării activităţilor infrastructurii programelor naţionale şi a interesului pentru bibliotecile comunale şi căminele culturale. Dacă din punct de vedere conceptual şi al implicării pe probleme naţionale răspunsurile trebuie să vină de la Ministerul Culturii, în ceea ce priveşte investiţia în infrastructură, aşteptăm un punct de vedere din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, către care relatez succint şi interpelarea de faţă. Plecând de la ideea că educaţia prin cultură este extrem de importantă - pentru tineri, pentru comunităţile de elevi şi pentru comunităţile rurale, în general - o abordare a satului în perspectiva dezvoltărilor de secol XXI înseamnă o tratare sistemică, inclusiv pe programe sociale, educaţionale, economice, dar şi culturale, constatăm că aşa cum erau altădată bibliotecile comunale şi căminele de cultură - spaţii de cultură, forme de acces la informaţii, la evenimente artistice, locuri de socializare, generare de dezbateri, sau cum ar trebui să fie - acestea nu mai sunt de mult acest lucru. Fie că nu există personal calificat, de specialitate, fie că infrastructura este deteriorată, fondul de carte învechit sau inexistent. Există şi o anumită conotaţie negativă şi o asociere cu moştenirea comunistă a acestora. De aceea, revigorarea şi resemantizarea acestora ar trebui să se producă. Iar întrebările mele se referă la: reperele strategiei Ministerului Dezvoltării pentru iniţierea unui plan de revitalizare a acestor instituţii culturale din lumea satului; dacă există o bază de date - şi aceasta ar trebui să existe, inclusiv referitoare la modul în care arată aceste instituţii, aceste clădiri -; gradul de modernizare şi posibile programe naţionale, regionale, europene, prin care se pot reabilita; dacă nu ar trebui cumva abordată transministerial această problemă, prin colaborări între Ministerul Culturii, al Educaţiei şi al Dezvoltării Regionale; şi ce fonduri au fost alocate în ultimii cinci ani, pentru a vedea în ce măsură a existat o preocupare; cât şi care sunt ideile de viitor ale miniştrilor pe care i-am menţionat. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mai departe. Marilen-Gabriel Pîrtea - o interpelare. Sorin-Dan Moldovan - o interpelare. Robert Turcescu - o interpelare, depusă în scris. Marius Paşcan - trei interpelări. Vă rog, domnule coleg, prezentaţi, pe scurt, una dintre ele.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan-Cuc, şi priveşte o îngrijorare legată de autostrăzile care traversează judeţul Mureş. În mass-media au fost reflectate pe larg aspecte ale lucrărilor care privesc autostrăzile ce urmează să parcurgă judeţul Mureş. Presa a caracterizat drept incompetenţă crasă referinţa la modul în care sunt gestionate şi se desfăşoară aceste lucrări privind autostrăzile A3 Câmpia Turzii - Târgu Mureş şi A8 Iaşi - Târgu Mureş, care, teoretic, ar putea revoluţiona infrastructura judeţului Mureş. Astfel, la autostrada A8, autorităţile s-au blocat la studiul de fezabilitate, iar la A3 construcţia a avansat destul de mult, dar problemele nu au întârziat să apară: lipsa autorizaţiei de construcţie, pentru anumite sectoare, dificultăţi cu exproprierea terenurilor etc. Am să comprim. Şi vă informez că pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere se arată că Autostrada Târgu Mureş - Iaşi are studiul de fezabilitate în curs de realizare. Dar, culmea, în august, compania a anunţat că nu va mai face studiu de fezabilitate pentru Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, şi va folosi studiile vechi. Acestea indicau un cost uriaş, de 9 miliarde de euro, motiv pentru care a şi fost respins proiectul, în trecut. Domnule ministru, acestea sunt doar câteva dintre problemele grave, identificate de media şi societatea civilă în privinţa stadiului lucrărilor la autostrăzile care sunt proiectate să parcurgă judeţul Mureş. În acest sens, vă solicit să analizaţi aceste probleme semnalate şi să mă informaţi oficial care este poziţia Ministerului Transporturilor cu privire la aceste constatări şi ce demersuri veţi întreprinde pentru necesara dinamizare a lucrărilor respective. Totodată, vă solicit să mă informaţi în privinţa calendarului asumat realist de către Ministerul Transporturilor, pentru finalizarea acestor obiective. Vă mulţumesc. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Florin Iordache Mulţumesc. Adrian Todoran - două interpelări. Nu. Marius Bodea - o interpelare. Valeriu Steriu - două interpelări depuse în scris. Petru Movilă - una, depusă în scris. Cătălina Bozianu - o interpelare. Nicuşor Dan - o interpelare. Tudor-Vlad Benga - o interpelare. Silviu Dehelean - patru interpelări. Csoma Botond - o interpelare depusă. Vă rog, vreţi s-o prezentaţi, da? Vă rog.

Botond Csoma Interpelarea e adresată domnului Liviu-Marian Pop, ministrul educaţiei naţionale. Obiectul interpelării este: "Deficitul de posturi de personal didactic auxiliar şi nedidactic la Liceul teoretic cu predare în limba maghiară Gherla". Domnule ministru, Liceul teoretic cu predare în limba maghiară Gherla funcţionează din anul şcolar 2016-2017, având personalitate juridică, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Unitatea funcţionează cu un efectiv de 452 de elevi, repartizaţi în 19 clase, din care cinci la nivel primar, şase clase la nivel gimnazial şi opt clase la nivel liceal. Numărul sălilor de studiu este de 21. Am fost contactat la biroul meu parlamentar de către conducerea Liceului teoretic cu predare în limba maghiară. În urma discuţiilor, mi-a fost semnalat faptul că unitatea şcolară funcţionează cu un deficit de mai multe posturi de personal didactic auxiliar şi nedidactic, activitatea în această instituţie având grav de suferit. În prezent, în statul de funcţii sunt aprobate următoarele posturi: un post de secretar, jumătate de post de administrator financiar, un post de îngrijitor şi o jumătate de post de muncitor de întreţinere. Conform precizărilor din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi celor ale Notificării din anul 1999 privind normativele actualizate de personal didactic auxiliar şi nedidactic, nivel liceal, unitatea ar fi îndreptăţită să beneficieze de următoarele posturi: un post de secretar, un post de administrator financiar, un post de administrator de patrimoniu, un post de informatician, un post de muncitor calificat, un post de paznic sau portar şi 6,94 posturi îngrijitor. Suprafaţa de curăţenie este de 4.860 mp fără curte, teren de sport şi spaţiu de joacă. Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să analizaţi situaţia prezentată. Ni se pare că este discriminatoriu ca o şcoală sau un liceu maghiar să nu beneficieze de aceleaşi drepturi de care beneficiază şcolile româneşti din judeţul Cluj. Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Victor Paul Dobre - o interpelare. Iulian Bulai - o interpelare. Antal István - o interpelare. Vă rog, domnule deputat. Vă rog să prezentaţi, pe scurt, dacă...

István-János Antal Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, în atenţia domnului ministru Marius Dunca. Este vorba de activitatea fundaţiilor pentru tineret. În anul 1990 s-a emis un Decret-lege prin care averea UTC-ului a trecut în administrarea acestor fundaţii pentru tineret. A urmat o serie de acte normative. Cel mai important - Legea nr. 146/2002 care instituie expressis verbis interdicţia înstrăinării bunurilor preluate de către fundaţie din patrimoniul UTC. Potrivit art. 60 din această lege, în forma sa de bază, Ministerul Tineretului şi Sportului are obligaţia de a elabora un regulament de punere în aplicare, în termen de 60 de zile. S-a amânat de mai multe ori. Nici până în prezent nu a fost aprobat regulamentul de punere în aplicare a legii. Urmează o serie de acte normative care încearcă să reglementeze, dar activitatea principală a acestor fundaţii pentru tineret, în orice judeţ - sau cu foarte puţine excepţii - nu este în favoarea tinerilor. Am constatat faptul că Fundaţia Judeţului Constanţa nu s-a administrat în conformitate cu Legea patrimoniului, în ultimii cinci ani, nu a desfăşurat activităţi pentru tineret. Sediul fundaţiei a fost închiriat în mod nelegal; urmează să se deschidă sală de jocuri, bar. Adresez următoarele întrebări. Domnule ministru, când veţi adopta Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002? Cum se va proceda la realizarea Registrului fundaţiilor judeţene pentru tineret? Când veţi efectua acest registru al fundaţiilor judeţene pentru tineret? Dacă există un registru al bunurilor care au aparţinut vechii UTC în momentul înfiinţării acestor fundaţii? Şi dacă există unităţi din fostul patrimoniu UTC care au fost înstrăinate sub administrarea acestor fundaţii? Din datele contabile de la ANAF am aflat că majoritatea acestor fundaţii, în bilanţ, prezintă cheltuieli mari şi încasări minime. Antal István, deputat de Constanţa. Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Mergem mai departe. Anişoara Radu, PSD - o interpelare depusă. George-Gabriel Vişan - o interpelare. Corneliu Ştefan - două interpelări depuse. Costel Alexe - două interpelări. Ioan Sorin Roman - două interpelări. Cătălin Cristache - o interpelare. Cornel-Mircea Sămărtinean - o interpelare. Cristian Ghinea - o interpelare. Oana Bîzgan - o interpelare. Cristian Seidler - o interpelare. Emanuel Ungureanu - o interpelare. Matei-Adrian Dobrovie - patru interpelări. Nicolae Velcea - două interpelări. Acestea fiind spuse, vă mulţumesc. Declar şedinţa închisă. Ne vedem mâine-dimineaţă, la 8,30. Şedinţa s-a încheiat la ora 17,34.