Petru Gabriel Vlase Interpelări. Domnul Şovăială de la PNL este? Nu. Doamna Schelean? Vă rog.
Valeria-Diana Schelean-Şomfelean Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene. Obiectul interpelării - măsurile pe care Guvernul intenţionează să le adopte, în ceea ce priveşte concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, dar şi alte drepturi şi beneficii. Doamnă viceprim-ministru, Aţi explicat în cadrul unei emisiuni televizate faptul că în acest moment se fac calcule de impact, de către Guvern, şi se are în vedere plafonarea indemnizaţiei de creştere a copilului, adică modificarea prevederilor Legii nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Având în vedere aceste declaraţii, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Câte persoane beneficiază în acest moment de indemnizaţia de creştere a copilului, conform Legii nr. 66/2016? Care este indemnizaţia medie primită de aceştia? Câţi dintre beneficiari au un în prezent indemnizaţia până la 5.000 de lei? Care este impactul bugetar al acestor indemnizaţii? Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţia cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora? Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţii de peste 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora? Care este cea mai mare indemnizaţie în plată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016? Cu cât au crescut sumele alocate de la bugetul de stat pentru plata indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 66/2016? Care sunt estimările şi prognozele pentru viitor? Ce alte prevederi privind concediul şi acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt analizate în prezent de Executiv şi în ce sens? Ce alte drepturi, stimulente, beneficii, în vigoare în momentul de faţă, sunt în analiza Guvernului şi în ce modalitate intenţionează Executivul să le modifice, să le ajusteze, înainte de elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018? Există la nivelul Guvernului şi proiecte legislative care să vizeze modificarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii? Dacă da, la ce se referă acestea? Ce măsuri compensatorii intenţionează Guvernul să adopte, în sensul stimulării creşterii natalităţii şi opririi declinului demografic cu care se confruntă ţara noastră? Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Adresez o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, privind schemele de ajutor de stat care trebuie să vizeze majoritatea proprietarilor de păduri. Domnule ministru, Am lecturat cu interes Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 108 privitor la schema de ajutor de stat, servicii de silvo-mediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor. Scopul declarat al acestui ajutor de stat are în vedere îmbunătăţirea echilibrului dintre dezvoltarea economică şi utilizarea durabilă a resurselor naturale. Din păcate, dincolo de prevederile sale benefice, această schemă de ajutor de stat stipulează restrictiv că suprafaţa minimă pentru care se încheie angajamentul silvic este de 100 de ha. Domnule ministru, În ultimii ani, date fiind privaţiunile şi condiţionările stricte în administrare, de care au parte proprietarii care deţin păduri şi terenuri cuprinse în ariile naturale protejate, în lipsa unei reale compensări prin subvenţii şi ajutoare de stat, aceştia recurg, sărăciţi, la vânzarea proprietăţilor respective. Românii sunt tentaţi, parcă într-o acţiune legislativ concertată şi premeditată distructivă, corelativă cu interese străine ţării, să-şi vândă pădurile, proprietăţile în general, la un preţ de nimic. Tariful cu care se vinde astăzi un hectar de pădure, în jur de 3.000 de euro, este de cel puţin trei ori mai mic decât în oricare altă ţară a Uniunii Europene. Reprezentanţii asociaţiilor constituite pentru apărarea pădurilor susţin că au în evidenţe peste 100.000 de ha de păduri, vândute la grupuri de proprietari din afara României, iar înstrăinarea continuă, câtă vreme micii proprietari de păduri nu au nici veniturile, nici resursele necesare pentru a le administra corespunzător legislaţiei în vigoare. În consecinţă, consider că este bine că sunt sprijinite prin ajutoare de stat angajamentele silvice de peste 100 de ha, aşa cum, de altfel, procedaţi prin ordinul anterior menţionat. Dar, deopotrivă, se cuvin susţinute legal şi proprietăţile mai mici ca suprafaţă, majoritatea aparţinând unor persoane fizice. Acestea sunt cele care sunt cele mai vulnerabile în faţa tăvălugului înstrăinării şi totodată cele mai oropsite, din punctul de vedere al actualităţii economice, dat fiind că statul nu le-a asigurat acestor proprietari subvenţii sau compensaţii pentru proprietăţile lor cuprinse în arii naturale protejate. Vă solicit, în consecinţă, să-mi comunicaţi ce veţi întreprinde în perioada următoare, pentru a veni chiar prin noi scheme de ajutor de stat şi în sprijinul micilor proprietari de păduri? În acest sens, consider că este imperativ necesară o conlucrare cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, chiar cu Ministerul Mediului, şi vă solicit o informare în acest sens. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Cristache este în sală? Nu. Domnul Ionuţ Simionca.
Ionuţ Simionca Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Mihai Tudose. Obiectul interpelării este "Stadiul implementării şi aplicării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016". Stimate domnule ministru, Prin prezenta interpelare, vă adresez solicitarea de a ne comunica care este stadiul implementării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiect stimularea investiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii. Totodată, vă solicit să-mi prezentaţi care este bugetul alocat de Ministerul Economiei în anul 2017 pentru implementarea, finanţarea schemei de ajutor de stat, prevăzută şi reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 937/2016? În urma dezbaterilor avute cu mai mulţi oameni de afaceri din judeţul Bistriţa-Năsăud, am fost sesizaţi că, deşi ar fi interesaţi de realizarea de investiţii prin această schemă de ajutor de stat, totuşi, nicio instituţie implicată şi responsabilă cu acest proiect nu poate să ofere detalii despre stadiul acestuia. Solicit răspunsul în scris. Cu deosebită stimă, deputat al PMP, Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Lovin?
Dumitru Lovin Domnule preşedinte, Vă mulţumesc foarte mult pentru cuvântul pe care mi l-aţi dat. Am o interpelare pentru domnul ministru al sănătăţii, domnul Florian-Dorel Bodog. Stimate domnule ministru, Din păcate, ne confruntăm cu o situaţie foarte gravă, statisticile arătând că aproximativ 50.000 de persoane mor anual în România, din cauza unor forme de cancer, preponderente fiind cancerul de sân, de plămâni şi de colon. Numai în judeţul Vâlcea sunt înregistrate un număr de 5.066 de cazuri, în creştere faţă de anul trecut şi aproape dublu faţă de acum 10-15 ani. Ca de altfel în toată ţara, şi judeţul Vâlcea se confruntă cu ignoranţa, lipsa de educaţie sanitară, mizeria socială, lipsa de determinare a factorului uman, care fac ca cele mai multe cazuri să se prezinte în stadii tardive, fără şansă. De obicei se apelează la Salvare via UPU, eludând consultaţia la medicul de familie, programarea la medicul specialist aglomerând secţiile şi cu cazuri depăşite, fără şanse şi cheltuitoare de buget, la pacienţi, de obicei, neasiguraţi şi fără venit şi fără familie. Situaţia exemplificativă pentru judeţul Vâlcea, în 2017, este: ianuarie - 250 de internări de zi, 183 internări continue; februarie - 320 de internări de zi, 165 de internări continue. Pentru Spitalul Judeţean Vâlcea sunt necesare anumite măsuri urgente: extinderea spaţiului locativ pentru desfăşurarea în condiţii igieno-sanitare şi circuite separate a cazurilor care necesită internare şi tratamentul de zi cu personal mediu şi auxiliar aferent; dotarea cu ecograf, linie ecograf cu două sonde, pentru monitorizarea bolnavilor internaţi; dotarea cu EKG portabil; dotarea cu aspirator secreţii; dotarea la nivelul secţiei sau farmaciei cu staţii de preparat citostatice şi echipament de protecţie pentru prepararea citostaticelor şi apoi administrarea lor. Asigurându-vă de întreaga mea consideraţie, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă ministerul pe care îl coordonaţi are în vedere o altă abordare a criteriilor de urgenţă, internare şi tratament de specialitate, pentru tratarea cât mai eficientă a cancerului, ca şi pentru prevenirea noilor îmbolnăviri. Cu stimă, solicit răspunsul în scris şi oral. Deputat al ALDE, Dumitru Lovin. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Munteanu? Domnul Dunava.
Costel Neculai Dunava Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei. Subiectul interpelării - "Demararea procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni". Domnule ministru, Prin prezenta interpelare vă supun atenţiei o problemă importantă, al cărei obiect îl reprezintă asigurarea alimentării cu gaze naturale a comunei Orbeni din judeţul Bacău şi care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţine de competenţa şi decizia Ministerului Energiei. În calitatea mea de deputat, am fost sesizat de reprezentanţii comunei Orbeni cu privire la necesitatea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, cu atât mai mult cu cât au fost întreprinse toate demersurile legale pe lângă Ministerul Energiei. La Adresa nr. 191262 din data de 30 martie 2017 s-au depus la ministerul pe care îl conduceţi Decizia nr. 459/28 martie 2017, a ANRE, privind avizarea studiului de fezabilitate, întocmit în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, judeţul Bacău, însoţită de anexă, Avizul nr. 21340/22 martie 2017, emis de ANRE, şi Proiectul nr. 48/2014 - Studiu de fezabilitate privind obiectivul de investiţie "Înfiinţare, distribuţie gaze naturale comuna Orbeni, cu satele aparţinătoare Orbeni şi Scurta, judeţul Bacău". La momentul la care eu susţin această interpelare, în numele şi pentru cetăţenii din comuna Orbeni, Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns la solicitarea în cauză şi nici nu a dat curs acesteia, motiv pentru care comuna Orbeni nu are încă un distribuitor de gaze naturale. Implementarea acestui proiect este foarte importantă pentru cei peste 4.000 de locuitori ai comunei Orbeni, deoarece va asigura dezvoltarea economică a acesteia, mai ales că se află într-o zonă de influenţă a judeţului Bacău, răspunzând astfel nevoilor colectivităţii, prin sporirea calităţii vieţii acestora. Faţă de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi: Care sunt demersurile pe care le-aţi întreprins în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, judeţul Bacău, în cazul în care acestea există? În situaţia în care nu aţi întreprins niciun demers, de ce nu aţi făcut-o, în condiţiile în care Primăria comunei Orbeni a obţinut toate avizele necesare demarării acestor proiecte? În cazul în care există impedimente de ordin legislativ cu privire la soluţionarea cererii în cauză, ce măsuri aţi luat pentru a asigura cadrul legislativ necesar? La ce dată estimaţi că veţi demara procesul de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în comuna Orbeni, cu satele aparţinătoare Orbeni şi Scurta, judeţul Bacău? Solicit răspunsul în scris şi oral. Cu stimă, deputat al PSD, Dunava Costel Neculai.
Petru Gabriel Vlase Doamna Holban?
Georgeta-Carmen Holban Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului Florian-Dorel Bodog, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării: "Dotarea Spitalului Judeţean de urgenţă din Târgovişte cu echipamente, pentru a se înscrie în «Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 - sănătate pentru prosperitate»". Domnule ministru, Vă interpelez în legătură cu posibilitatea de creştere a performanţei medicale a Spitalului Judeţean Dâmboviţa şi creşterea siguranţei actului medical, prin alocarea unor fonduri bugetare pentru achiziţionarea următoarelor echipamente: În vederea alocării acestor fonduri bugetare, a fost înaintată o cerere Ministerului Sănătăţii, în urmă cu 4 luni. Spitalul Judeţean de urgenţă din Târgovişte este cea mai mare unitate sanitară din judeţ, cu un număr de 1.767 de paturi, 16 linii de gardă în specialităţi clinice, două linii de gardă în specialităţi paraclinice, o linie de gardă continuă în Secţia ATI. Faţă de cele menţionate, vă rugăm, domnule ministru, să analizaţi şi să decideţi pentru binele pacienţilor. Solicit răspunsul în scris. Cu deosebită consideraţie, deputat al PSD, Holban Georgeta-Carmen.
Petru Gabriel Vlase Domnul Andrei? Domnul Florinel Stancu? Domnul Macovei? Doamna Paraschiv, nu. Doamna Vlăducă.
Oana-Silvia Vlăducă Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: "Armonizarea legislaţiei în domeniul producerii, deţinerii, ambalării şi desfacerii băuturilor alcoolice tradiţionale, ţuică şi rachiuri naturale". Domnule ministru, În deplasările în teritoriu, am fost sesizată în repetate rânduri de producătorii de fructe din zona de nord a judeţului Dâmboviţa, cu privire la situaţia dificilă prin care trece sectorul pomicol, în ceea ce priveşte valorificarea producţiei de fructe. În speţă, în procesul de producţie a fructelor, anual, rezultă un proces ridicat de fructe, prune, mere sau pere depreciate, care nu corespund criteriilor de calitate pentru a fi valorificate pe piaţă, atât în stare proaspătă, cât şi procesate - sucuri, gemuri, marmeladă compoturi. Această materie primă este destinată distilării şi fabricării de băuturi alcoolice tradiţionale: ţuică şi rachiuri. Legislaţia actuală permite fabricarea de astfel de băuturi în antrepozite fiscale, mici distilării şi alambicuri, cu o reducere de 50% la plata accizei datorate statului. Fermierii care deţin o suprafaţă şi, implicit, o cantitate mai mare de fructe, pot fabrica ţuică şi rachiuri naturale, dar cu plata integrală a accizei. Pentru a da posibilitate fermierilor să-şi valorifice integral producţia de fructe, inclusiv prin fabricarea de ţuică şi rachiuri naturale, aceştia doresc armonizarea legislaţiei cu situaţia existentă, astfel: Acest lucru s-ar putea face prin stabilirea unor reguli stricte pe linia de fabricare, deţinere, ambalare-timbrare şi comercializare a acestor băuturi alcoolice - un model ar fi legislaţia existentă pentru vinuri. Faţă de cele expuse, vă rog, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea modificărilor legislative enunţate de pomicultori în domeniul producerii, deţinerii, ambalării şi desfacerii băuturilor alcoolice tradiţionale, ţuică şi rachiuri naturale. Solicit răspuns scris. Cu deosebită consideraţie, deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana-Silvia Vlăducă.
Petru Gabriel Vlase Domnul Codreanu?
Constantin Codreanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, şi are ca obiect ratificarea Protocolului Comisiei mixte România-Republica Serbia privind minorităţile naţionale şi desemnarea unui copreşedinte din partea statului sârb. Domnule ministru, Cu toate că sunt în continuă scădere, o scădere artificială, românii din Serbia au reuşit să-şi păstreze până astăzi tradiţiile şi limba, cu ajutorul credinţei şi a dorinţei de transmitere a identităţii româneşti, generaţiilor următoare de români. Principala revendicare a minorităţii naţionale româneşti din Serbia a fost garantarea drepturilor culturale modeste, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuţile românităţii orientale. Serbia şi-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2009 şi a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgradul şi Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. În acest context, în lipsa unui angajament ferm al Serbiei faţă de îmbunătăţirea situaţiei minorităţii naţionale române, România îşi exprimase, în primă instanţă, rezervele faţă de acordarea statutului de candidat. Apoi, a optat pentru introducerea unor garanţii în ceea ce priveşte negocierea drastică a Capitolului 23 din Tratatul de aderare şi, implicit, o atenţie specială acordată problematicii drepturilor minorităţilor, în contextul procesului de integrare a Serbiei. Astfel, la 1 martie 2012, la Consiliul European de la Bruxelles s-a semnat, de reprezentanţii permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiune a Comisiei mixte România-Republica Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale. Se prevedea că Republica Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat. Ulterior, în Raportul de screening, în 2013, şi în Rapoartele de progres - 2012-2013-2014 se stipulează că Serbia îndeplineşte într-o măsură suficientă criteriile politice; în general, cadrul juridic pentru protecţia minorităţilor este în continuare respectat, însă rămâne de consolidat punerea sa coerentă în aplicare pe întreg teritoriul ţării, în domenii precum; educaţia, utilizarea limbilor, precum şi accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minoritare. Totuşi, până în prezent, în ceea ce priveşte practicile educaţionale privind asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă, cu toate asigurările primite din partea autorităţilor sârbe, procesul de introducere în şcolile din Serbia de Răsărit a limbii române, cu elemente de cultură naţională, se realizează parţial şi cu multe tergiversări, existând o rezistenţă serioasă din partea autorităţilor locale şi din partea conducerilor unora dintre şcoli. Mai mult, este încurajată crearea unei limbi vlahe, separate de limba română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferenţa clară între români şi vlahi, pe care o promovează politica oficială sârbă. Ţinând cont de cele prezentate mai sus...
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi...
Constantin Codreanu ... şi de alte încălcări îngrijorătoare ale drepturilor comunităţii româneşti din Serbia, binecunoscute de către MAE, interesul României pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din republică ar trebui să reprezinte o constantă a diplomaţiei româneşti. În acest context, vă rog respectuos să transmiteţi: 1. Care sunt demersurile pe care Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, le face, astfel încât comunitatea naţională românească de pe întreg teritoriul Serbiei să beneficieze de drepturi similare cu cele pe care le au minorităţile naţionale din România, iar aceste drepturi să fie implementate cu adevărat, nu doar introduse în textele unor acorduri? Şi 2. Care sunt pârghiile utilizate de către MAE pentru a pune presiune pe statul sârb, în vederea desemnării unui copreşedinte al Comisiei mixte România - Republica Serbia şi când este previzionată această numire tergiversată din anul 2012? Răspunsul se transmite în scris. Mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bode este? Nu. Domnul Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi prezenta foarte pe scurt. Am 5 interpelări... "Giratoriul..." toate se adresează Ministerului Transporturilor, cu care deja am o colaborare destul de strânsă, din câte văd eu aici. Vor mai veni şi altele, bineînţeles. Prima are obiect de...
Petru Gabriel Vlase Una, domnule deputat.
Andrei Daniel Gheorghe Una, una, una va fi, eu doar vi le enumăr. Prima se referă la "Giratoriul DN 2 - Afumaţi"; a doua, la "Pasarelă pietonală", în aceeaşi zonă; "Gara Otopeni"; pe Şoseaua de Centură a Capitalei, "Semnalizare rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoşoaia - Otopeni"; iar ultima, pe care o voi citi - "Pasarelă pietonală şi trecere de pietoni la Tâncăbeşti, comuna Snagov". Domnule ministru, Ca urmare a sesizărilor Primăriei Snagov şi ale cetăţenilor din localitatea Tâncăbeşti, vă rog să dispuneţi în regim de urgenţă executarea lucrărilor de siguranţă a traficului din zonă, lucrări care întârzie nejustificat de prea multă vreme. Din păcate, Ministerul Transporturilor a neglijat ca prioritate siguranţa traficului rutier pe DN 1, în judeţul Ilfov. Ca atare, vă cer urgent ca, până la refacerea pasarelei pietonale de la km 28 + 700, să fie montate atât la trecerea de pietoni de la km 28 + 700, cât şi la trecerea la nivel de la km 28 + 300 benzi rezonante din marcaj rutier, precum şi indicatoare de semnalizare suplimentare, lămpi cu lumină intermitentă. Vă reamintesc faptul că zona este una cu mare risc de accidente grave, iar refacerea pasarelei pietonale şi a marcajelor rutiere este o chestiune de primă urgenţă pentru locuitorii din Snagov şi judeţul Ilfov. Cer răspuns verbal şi scris. Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, Ilfov.
Petru Gabriel Vlase Domnule Giugea, vă rog. Domnul Giugea.
Nicolae Giugea Am o interpelare către domnul Şerban-Constantin Valeca, ministrul cercetării şi inovării, şi pentru doamna Adriana Petcu, ministrul apelor şi pădurilor. Obiectul interpelării: "Finanţarea clusterelor de cercetare în domeniul agriculturii şi silvic". Destructurarea rapidă şi sigură a cercetării în domeniul agricol şi silvic nu mai reprezintă o situaţie ipotetică sau o temere justificată, ci o realitate a ultimilor 27 de ani. Staţiunile de cercetare şi-au redus semnificativ personalul de cercetare şi capacităţile proprii, iar sectoarele productive beneficiază tot mai puţin de avantajele competitive ale cercetării ştiinţifice româneşti. Am apreciat favorabil faptul că în Programul de guvernare 2017-2020, asumat de Guvernul Grindeanu şi votat de Parlament, la începutul anului, aţi prevăzut măsuri specifice pentru revigorarea acestui domeniu. Astfel, v-aţi angajat să finanţaţi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui şi cereale - Institutul Fundulea, Staţiunea de Cercetare Lovin, Staţiunea de Cercetare Teleorman; ovine - Institutul Palas, Constanţa, legume - Staţiunea de Cercetare Buzău; pomicultură - Institutul de Cercetare Piteşti-Mărăcineni, viticultură, vinificaţie - Institutul de la Valea Călugărească, Staţiunea Viticolă Drăgăşani. V-aţi mai angajat, de asemenea, să elaboraţi un program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020, în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condiţiile de producţie din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea şi reducerea costurilor de producţie, pe fondul sporirii randamentelor şi calităţii produselor, precum şi aplicarea soluţiilor financiare optime, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă. Trebuie să recunosc că obiectivele sunt generoase, iar până acum acţiunile Guvernului sunt perfect inexistente. Având în vedere faptul că acest obiectiv este asumat începând cu anul 2017, că finanţarea de circa jumătate de miliard de lei este prevăzută de la bugetul de stat, chiar începând cu acest an, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări. În contextul veniturilor bugetare slabe din prima parte a acestui an, în ce măsură finanţarea cu 25% a clusterelor de cercetare în domeniul agricol şi silvic mai este realizabilă de la bugetul de stat? Care sunt măsurile de stimulare a parteneriatului public-privat în domeniul cercetării agricole şi silvice - măsuri implementate până în prezent? Care sunt măsurile de stimulare, sprijinire a dotării cu noi tehnologii în fermele din România, începând cu anul 2017? Solicit formularea răspunsului în scris. Nicolae Giugea, deputat al PNL, Dolj.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Heiuş este? Nu. Doamna Dinu?
Cristina-Elena Dinu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Florian- Dorel Bodog, Ministerul Sănătăţii, şi are ca obiect "Nevoia sprijinirii cercetătorilor şi producătorilor români în certificarea produselor medicale inovative". Domnule ministru, Judeţul Giurgiu are privilegiul de a avea pe teritoriul său, în localitatea Călugăreni, singurul Institut privat de Cercetare şi Servicii Inovative în Biotehnologii Avansate, 100% românesc. Aceasta este o societate privată, producătoare de medii de cultură, colagen şi alte produse noi şi inovative din domeniul biotehnologiilor avansate, ca rezultat al unor colaborări şi parteneriate cu cercetători de prestigiu, prin implicarea unor domenii de vârf: biologie moleculară şi microbiologie, biofizică şi biochimie, biotehnologii, medicină umană şi veterinară. În 2015, această unitate de cercetare a finalizat proiectul "Crearea unei unităţi de cercetare şi servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate", proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, un proiect în valoare totală de 59.858.504 lei. Toate laboratoarele care fac parte din structura acestui centru de cercetare sunt dotate cu aparatură modernă de ultimă generaţie şi sunt exploatate de personal cu înaltă calificare şi competenţe ştiinţifice certificate. Tot prin fonduri europene - valoare totală a proiectului - 22.734.000 lei - s-a realizat şi o fabrică de colagen - cea mai mare din Europa - care produce şi dezvoltă substraturi colagenice poroase sterile încadrate în categoria a III-a a dispozitivelor medicale. O altă direcţie a produselor obţinute din colagen este cea destinată cultivării ţesuturilor de condrocite pe suporturi de atelocolagen. Blocul operator pentru artroscopie şi implant tisular autolog de condrocite este compus dintr-un laborator de culturi celulare şi o sală de operaţii cu dotări de ultimă generaţie. V-am făcut această scurtă prezentare pentru a vă putea face o idee asupra potenţialului pe care această unitate de cercetare şi producţie îl are în domeniul sănătăţii şi al dispozitivelor medicale. Alături de colegii mei parlamentari am vizitat platforma ştiinţifică şi de cercetare, precum şi fabricile de producţie, şi am stat de vorbă cu conducerea institutului care, pe lângă realizări, are şi o sumedenie de probleme create, în parte, de legislaţia existentă. Astfel, în urma Hotărârii de Guvern nr. 1184/2014, de desfiinţare a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare, certificarea sau recertificarea produselor medicale inovative nu se mai face în România, iar certificarea lor în străinătate se face cu costuri considerabile sau, mai rău, nu se poate face din cauza unor excese birocratice.
Petru Gabriel Vlase Încheiaţi.
Cristina-Elena Dinu În această situaţie, vă rog respectuos, domnule ministru să-mi precizaţi: Aştept răspuns scris. Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19, Giurgiu. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Petreţchi.
Nicolae-Miroslav Petreţchi Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Subiectul interpelării: "Scăderea numărului de elevi care învaţă în limbile minoritare materne". Stimate domnule ministru, Se constată o scădere a numărului de elevi care învaţă în limba maternă. Înţelegem că această scădere este un rezultat al tendinţelor demografice, afectând întreaga populaţie şcolară. Totuşi, în cazul învăţământului în limbile minoritare, tendinţa pare să fie mai puternică şi să se datoreze şi unor factori subiectivi. De aceea, doresc să cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete: Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină în scris. Cu deosebită consideraţie, Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Uniunea Ucrainenilor din România.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Cîtea
Vasile Cîtea Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, şi are ca subiect "Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iaşi". Domnule ministru, Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iaşi a iscat în decursul timpului nenumărate dezbateri. Chiar dacă Guvernul Cioloş nu a avut înţelegere faţă de acest obiectiv important de infrastructură, suntem convinşi că Guvernul Grindeanu va găsi o posibilitate pentru a introduce în lista priorităţilor şi acest obiectiv important pentru Iaşi. Iaşiul nu poate să lipsească de pe harta obiectivelor de dezvoltare regională promovate de Guvernul Grindeanu. Este adevărat, varianta de trafic greu a fost definitivată, însă pentru varianta de trafic uşor am fost amânaţi în fiecare an, cu promisiunea fermă că în exerciţiul bugetar următor va fi bugetată şi această lucrare de infrastructură rutieră. Municipiul Iaşi este capitala Moldovei; este şi localitate de frontieră şi deci, localitate de tranzit, fapt care îl face să fie un oraş foarte aglomerat. Deşi ni s-a răspuns de fiecare dată că în cauză nu sunt bani, bani au fost găsiţi permanent pentru alte municipii reşedinţă de judeţ, astfel încât răspunsul guvernamental tehnocrat ni s-a părut ori o glumă nefericită, ori o gravă eroare. Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Când vor fi bugetate toate lucrările de la Centura ocolitoare a municipiului Iaşi? Când vor începe lucrările, când vor fi date în funcţiune şi care sunt sursele financiare de unde se va acoperi investiţia? 2. Câte variante de ocolire a localităţilor a finanţat Guvernul României în timpul mandatului Dacian Cioloş? Solicităm răspuns pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Cu deosebit respect, deputat Vasile Câtea, Iaşi.
Petru Gabriel Vlase Domnul Georgescu.
Nicolae Georgescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Graţiela Gavrilescu. "Prognoza meteo pentru judeţele din regiunea de sud a ţării" Doamnă viceprim-ministru, Iarna 2016-2017 a fost în general o iarnă blândă, dar care a avut şi episoade sub forma unor fenomene severe care au pus izolat probleme autorităţilor locale. Din păcate, în anumite localităţi au existat decese, datorate hipotermiei, sau persoane care au rămas izolate şi nu au putut primi în timp util îngrijiri medicale. De asemenea, în zonele defavorizate, populaţia nu a putut fi aprovizionată cu alimentele esenţiale şi nici nu s-au putut face provizii pentru astfel de situaţii excepţionale. Într-adevăr, autorităţile locale nu au mai fost surprinse, ca în vremea Guvernului Boc, iar colaborarea dintre acestea şi Administraţia Naţională de Meteorologie a avut rezultate bune. Cu toate acestea, fenomenele naturale sunt imprevizibile şi pot crea probleme, atât în ceea ce priveşte precipitaţiile abundente, cât şi în ceea ce priveşte topirea zăpezii depuse pe versanţi. Ştim, din experienţa anilor trecuţi, că în momentul dezgheţării nămeţilor, unele râuri au avut probleme în preluarea cantităţilor suplimentare de apă. De asemenea, au existat probleme mari cu podurile de gheaţă formate care au condus la inundaţii în localităţile de pe cursurile râurilor şi pârâurilor. Toate acestea au dus inevitabil la distrugeri materiale însemnate, cât şi la pierderi de vieţi omeneşti. Având în vedere cele precizate, ţinând cont că Administraţia Naţională de Meteorologie se află sub autoritatea ministerului pe care îl conduceţi, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: Vă rugăm ca în răspunsul dumneavoastră să vă referiţi la prognoza meteo pentru judeţele din regiunea de sud a ţării şi apoi, particularizat, pentru judeţul Argeş. Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Cu deosebit respect, deputat al PSD Argeş, Nicolae Georgescu.
Petru Gabriel Vlase Domnul Alexe.
Costel Alexe Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc. Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu. Stimate domnule prim-ministru, România este un importator net de peşte şi produse pescăreşti, importând anual peste 100.000 de tone şi realizând din producţie internă circa 15.000 de tone. Pe lângă peştele congelat - macrou, hering, cod - pe care nu îl produce, ci îl importă, piaţa românească apelează şi la importuri pentru specii care se produc în România - crap, caras, păstrăv - adus mai ales în stare vie din ţările vecine - Ungaria, Grecia şi Bulgaria - la preţuri aflate mult sub costurile de producţie autohtone. România deţine 103.000 ha de teren amenajat pentru piscicultură, în principal pentru creşterea crapului şi a altor ciprinide, în heleşteie, iazuri sau lacuri de acumulare, dintr-un total de circa 400.000 ha, la nivelul UE28, realizând circa 12% din producţia Uniunii Europene. Piscicultura are cel mai lung ciclu de producţie din zootehnie - 3-4 ani - şi se desfăşoară preponderent în regim semi-extensiv sau semi-intensiv, cu utilizarea resurselor locale, atât în ceea ce priveşte materiile prime, cât şi forţa de muncă din spaţiul rural. Deşi Reforma Politicii Comune a Sectorului Pescăresc şi documentele suport stabilesc dezvoltarea acvaculturii ca prioritate europeană pentru a diminua presiunea de pe resursele acvatice din mediul natural şi pentru a scădea dependenţa de importuri, astăzi, în acest sector, există cel puţin 3 situaţii critice care pun în pericol existenţa acestuia, fac imposibilă investirea fondurilor europene în această activitate şi demotivează o ramură a agriculturii de care depinde securitatea alimentară a României, situaţii generate de autorităţile române: Având în vedere situaţia expusă, vă rog să-mi comunicaţi următoarele informaţii: 1. Care sunt măsurile luate de Guvernul României în rezolvarea crizei lacurilor de acumulare, a crizei generate de protecţia anumitor păsări şi mamifere care distrug fermele piscicole şi în acordarea unor forme de sprijin pentru acvacultură similare celor din agricultură? 2. Care sunt măsurile luate de Guvern, în coordonarea dialogului dintre Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru deblocarea situaţiei în care se află fermierii piscicoli care îşi desfăşoară activitatea şi în lacurile de acumulare cu folosinţă complexă? Şi 3. Care sunt măsurile luate de Ministerul Mediului în ceea ce priveşte despăgubirea fermierilor piscicoli care din cauza înmulţirii peste limită a cormoranilor şi a altor specii de păsări şi mamifere ihtiofage sunt în pragul falimentului? Solicit răspunsul doar în scris. Vă mulţumesc. Deputat Costel Alexe.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Închidem şedinţa. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,06.