Marian-Cătălin Predoiu Bună dimineaţa, dragi colegi! Începem sesiunea noastră de declaraţii politice. Cunoaşteţi prevederile Regulamentului, nu le mai reamintesc, decât în sinteză. Aveţi trei minute pentru declaraţii. La două minute şi jumătate vă atenţionez, să vă pregătiţi de încheierea cuvântului. În trei minute, rugămintea este să ne încadrăm, să poată vorbi toţi colegii, da? Vă mulţumesc foarte mult. Şi conform prevederilor Regulamentului, începem cu un reprezentant al PSD, doamna Camelia Gavrilă, urmând ca, prin rotaţie, să invităm la cuvânt parlamentari din toate grupurile parlamentare. În momentul în care dintr-un grup parlamentar lipseşte deputatul invitat să ia cuvântul, trec la următorul, astfel încât să se respecte acest algoritm. Vă mulţumesc mult. Vă rog, doamnă deputat, aveţi trei minute din momentul în care deschideţi microfonul.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Subiectul declaraţiei de astăzi se referă la rolul şi importanţa studenţilor în învăţământul românesc - un parteneriat necesar şi autentic - în permanentă evoluţie, pentru că studenţii sunt parteneri în procesul de educaţie, în strategia de reformare a învăţământului românesc, având în vedere şi evoluţiile din domeniul educaţiei, la nivel naţional, mondial, european. Construirea unui viitor bun înseamnă investiţia în tineri, oferindu-le oportunităţi, ajutându-i să le valorifice, creându-se condiţiile adecvate pentru a beneficia de un start bun în viaţă, pentru a dobândi cunoaştere, competenţe şi experienţă. Săptămâna trecută a însemnat un important eveniment, o Adunare Generală a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România - ANOSR, eveniment organizat la Iaşi, cu sprijinul Ligii Studenţilor Economişti. Şi această importantă analiză, această importantă conferinţă a studenţilor din România a reprezentat şi un prilej de reflecţie, de analiză asupra politicilor educaţionale legate de tineret, de studenţi, de facilităţile pentru debutanţi, pentru tineri, asupra rolului acestora, dar şi asupra problemelor pe care învăţământul universitar le are, în aceeaşi măsură şi cu aceleaşi contraste, ca şi învăţământul preuniversitar, pornind de la calitatea şi relevanţa curriculară, de la echilibrul între aspectele cognitive, teoretice, pe de o parte, şi cele practice, aplicative, pe de altă parte, corelate cu piaţa muncii. Studenţii înşişi comentează nevoia de reconfigurare a sistemului de predare şi evaluare, corelarea mai multă cu maniera online, cu testele în care valorifică şi gândirea critică, şi spiritul critic, şi curajul propriilor opinii şi abordări. De altfel, şi statisticile Uniunii Europene vorbesc de o anumită dezamăgire a tinerilor, a studenţilor. Aproape 57% dintre aceştia consideră că nu sunt suficient de implicaţi în viaţa economică, socială sau democratică şi au rezerve faţă de viitorul lor. De aceea, recomandările Uniunii Europene prevăd şi demersuri pentru competenţele cheie dobândite de aceştia, pentru învăţarea de-a lungul vieţii. Iar comunităţile universitare de la noi semnalează nevoia de un spaţiu adecvat, modernizat, de calitate, pentru desfăşurarea activităţilor academice, un ritm de înnoire a campusurilor studenţeşti, care nu este suficient de alert, îmbunătăţirea dotărilor şi alte, evident, activităţi. Apreciem ca esenţiale facilităţile acordate studenţilor prin Programul guvernamental şi prin demersurile Guvernului Grindeanu: burse studenţeşti semnificative, bursa minimă va fi de 578 de lei, alocarea de bursă/student bugetat este de 201 lei, deci un efort bugetar semnificativ, gratuitatea pe transportul feroviar...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Camelia Gavrilă ... şi mai ales deschiderea de cămine studenţeşti, şi în Iaşi, ca şi în alte zone ale ţării. Dar e nevoie de activitate, de acţiune, de dialog permanent şi consistent, de modalităţi concrete de implicare...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc...
Camelia Gavrilă ... a tinerilor în viaţa academică şi... (I se întrerupe microfonul.) ... voluntariatului şi a normelor aferente acesteia. Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iaşi.
Marian-Cătălin Predoiu Doamnă Gavrilă, Regret... şi sunt într-o poziţie delicată. Nu e prima oară când se întâmplă. Vă rog frumos, vă încadraţi... şi dacă am închis microfonul, e microfon închis. Pentru că nu o fac gratuit, o fac din respect pentru colegii ceilalţi, care vor şi ei să vorbească, trei minute, nu trei minute şi jumătate, ca dumneavoastră. Mulţumesc mult pentru înţelegere. De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Dumitru Mihalescul.
Dumitru Mihalescul Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică: "Efecte asupra mediului de afaceri, generate de dorinţa PSD de a legaliza corupţia". Tentativa PSD de a legaliza corupţia este dovada clară a unui exces de putere şi a paşilor înapoi făcuţi de România în numai două luni de la terminarea alegerilor. PSD vrea să-şi satisfacă propriul interes, însă creşterea credibilităţii României trebuie să fie în prim-plan, indiferent ce datorii are PSD-ul faţă de membrii şi susţinătorii săi. Admir cum încălcarea unor valori democratice ca transparenţa, comunicarea şi corectitudinea încă produce o reacţie puternică în rândul societăţii civile. Abuzul şi hoţia nu trebuie acceptate ca norme sociale în ţara noastră. Stimaţi colegi, Îmi exprim îndoiala că tentativele de a dezincrimina unele acte şi fapte de corupţie au fost uitate odată cu abrogarea Ordonanţei. Teama mea cea mai mare este că astfel de tentative vor mai exista, însă, de această dată în Parlament. Nu pot să nu remarc virulenţa de care a dat dovadă domnul Dragnea, ordonându-i, de-a dreptul, ministrului justiţiei să vină de îndată cu noi proiecte în acest sens. Toţi cei care ne dorim o Românie prosperă nu trebuie să uităm faptul că principala dificultate cu care s-a confruntat mediul de afaceri în ultimele decenii a fost corupţia. O afacere cinstită se clădeşte cu greu, pe un fundament moral sănătos, iar vulnerabilizarea mediului de afaceri pleacă de la un mediu social şi politic care se abate de la moralitate, legalitate, cinste şi datorie. Prin instabilitate şi corupţie nu pot fi susţinute investiţiile străine sau autohtone, creşterea şi extinderea pe care şi-ar dori-o mediul de afaceri. Efectele economice negative ale atacurilor PSD la justiţie au început deja să apară. Investiţiile străine în România sunt reevaluate şi mai multe companii îşi redefinesc afacerile din ţara noastră. În ultimii ani, România începuse să se bucure de un plus de capital de încredere care astăzi este periclitat, iar prin decredibilizarea actului de justiţie din România ne va fi şi mai greu să atragem investiţii de orice fel. Voi susţine toate acţiunile menite să aducă România pe linia normalităţii prin legi şi măsuri care să sancţioneze în cel mai dur fel furtul şi corupţia. Rostul nostru, ca aleşi în forul legislativ al ţării, este să găsim cele mai bune măsuri pentru stimularea afacerilor oneste şi pentru încurajarea muncii cinstite. Doar aşa putem asigura prosperitate, atât întreprinzătorului, prin profitabilitate, cât şi angajatului, printr-o salarizare decentă. Astăzi, după ce PSD a degradat...
Marian-Cătălin Predoiu Timpul...
Dumitru Mihalescul ... în mod considerabil imaginea României în lume, suntem obligaţi să arătăm partenerilor noştri că lupta împotriva corupţiei nu este o opţiune, ci este o datorie, şi procesul de curăţare a societăţii româneşti este unul ireversibil. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Dumitru Mihalescul Deputat Dumitru Mihalescul.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează de la... USR, Sergiu Cosmin Vlad.
Sergiu Cosmin Vlad Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Am mai spus de la această tribună că România pierde, din cauza exploatării ilegale a lemnului, zeci de mii de hectare de pădure, anual. Şi o voi spune până când acest fenomen, producător de efecte nocive atât economiei - prin lipsa fiscalizării, debalansarea raportului cerere şi ofertă -, cât şi mediului, prin calitatea aerului pe care îl respirăm, inundaţii, alunecări de teren, se va diminua. În aceeaşi măsură este în pericol fondul cinegetic, deoarece lipsesc măsuri reale de conservare şi de apărare împotriva braconajului. În aceste condiţii cred că este absolut necesar să privim atent la cei care lucrează în serviciul pădurilor şi al vieţuitoarelor care le populează. Fenomenul agresiunilor asupra celor care protejează fondul forestier şi cinegetic este o realitate care nu pare a se opri prea curând. Din contră, acestea îmbracă forme din ce în ce mai violente. În această lună, în Brazi, judeţul Arad, un paznic de vânătoare, fost pădurar, a fost împuşcat de braconieri. A ajuns în spital cu răni grave. Şi acesta este cel mai recent caz, însă nu singurul. Luna trecută, în judeţul Dâmboviţa, un alt pădurar a fost bătut atunci când a surprins nişte indivizi care furau lemne. De la începutul anului 2017, un număr de 9 angajaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva au fost agresaţi, 4 dintre ei necesitând îngrijiri medicale. Şi suntem abia la finalul lunii martie. În ultimii 9 ani s-au înregistrat alte 268 de cazuri de agresiuni asupra personalului silvic al Romsilva. Trebuie înţeles pericolul la care sunt expuşi aceşti oameni, dar şi faptul că activitatea de protecţie a pădurilor trebuie susţinută suplimentar cu măsuri legislative. Drept dovadă că acţiunile pădurarilor au rezultate, Romsilva spune că intensificarea acţiunilor de pază şi control a condus în 2016 la o scădere cu 16,27% a tăierilor ilegale de lemn. Consider ca necesară sprijinirea acestor apărători ai resurselor naţionale prin identificarea şi tragerea la răspundere a celor care comit asemenea acte de agresiune, precum şi a celor care îi protejează. Cu atât mai mult este nevoie de o legislaţie fermă, care să nu permită vinovaţilor să scape cu uşurinţă. Mă opun oricărei modificări în sensul reducerii sancţiunilor prevăzute de legislaţia actuală pentru cei care comit contravenţii la regimul silvic sau cinegetic. Este responsabilitatea noastră să asigurăm protecţia celor care îşi riscă viaţa pentru ca legea să fie respectată în pădurile României. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. De la Grupul parlamentar al PMP, Marius Paşcan? Dacă nu, Corneliu Bichineţ. A, scuze, nu v-am auzit, de regulă mă uit acolo. Mulţumesc. Vă rog, domnule deputat.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Proşti de buni...". În timp ce România pare azi captivă în conflictualitatea care contrapune juridic puteri ale statului, când Legislativul şi Executivul se luptă de la vârful actualei puteri politice cu DNA-ul şi puterea judecătorească, iar Curtea Constituţională se căzneşte să stabilească dacă pot face parte din Guvernul României condamnaţii penal, UDMR rămâne singura formaţiune politică pritocită prin Parlamentul României şi culisele guvernării, deopotrivă, ca partid şi uniune de tip "ONG", care îşi promovează cu cerbicie interesele etnocentriste, separatiste, având drept ţintă crearea unei enclave etnic-minoritare în inima României. Deşi clamează oficial spilcuit, dar pur demagogic, valorile şi principiile Uniunii Europene, chiar dacă îşi parfumează discursurile cu nevoia de conservare a identităţii culturale şi multiculturalitate, liderii UDMR nu contenesc să instige anacronic şi primitiv la separatism etnic, să atace Constituţia României şi să încerce crearea unei atmosfere ostile României în plan extern. Deputaţii UDMR susţin belicos amendarea proiectului legislativ privind aniversarea, anul viitor, a Centenarului Marii Uniri, solicitând provocator eliminarea din actul normativ a sintagmei "naţional", considerată "nepotrivită". Este, evident, o batjocură la adresa Constituţiei României, pe care UDMR-iştii nu o recunosc şi nu o respectă dintotdeauna, câtă vreme nu suportă oricum nicio consecinţă legală. Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a dus cu pâra la PPE, la Malta, şi cu dezinformarea împotriva României, întâlnindu-se cu reprezentanţi ai conducerii Partidului Popular European, prezentându-le cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, minţind cu tupeu că "în România, sunt folosiţi procurorii în încercarea de a desfiinţa o şcoală, o situaţie intolerabilă, care periclitează viitorul sutelor de elevi care învaţă la acel liceu". Pe noi, care trăim în inima României şi avem parte în mod consecvent de agresiunile politice şi administrative cu caracter etnic separatist, nu ne mai impresionează cererile obraznice ale UDMR. Nu e prost cel care cere... E însă supărător că pentru conservarea identităţii culturale a minoritarilor români din judeţele Harghita şi Covasna, statul român nu face aproape nimic, de parcă ar consimţi că epurarea etnică din "HARCOV" este un proces firesc. Pe românii din aceste judeţe, minoritari în propria lor ţară, nu-i mai ascultă nici România, nici Uniunea Europeană, aşa cum nu-i ascultă nici pe minoritarii români din Ungaria.
Marian-Cătălin Predoiu Timpul...
Emil-Marius Paşcan ... Fiindcă, deh, românii sunt campionii toleranţei europene, adică proşti de buni... sau invers. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul Remus Borza, de la ALDE. Dacă nu, doamna Rodica Paraschiv, PSD.
Rodica Paraschiv Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Subiectul declaraţiei mele se referă la salvarea şi prezervarea patrimoniului cultural al umanităţii. În acest an se împlinesc 40 de ani de la adoptarea Protocoalelor adiţionale din 1977, la Convenţiile umanitare de la Geneva, protocoale care conţin prevederi importante în domeniul protecţiei, pe timp de conflicte armate internaţionale şi neinternaţionale, a bunurilor cu caracter civil în general, a celor culturale în special. Pentru locul aparte pe care Convenţiile umanitare de la Geneva îl au în asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor în caz de conflicte, data de 14 mai, data la care România a devenit parte la acestea, a fost instituită prin Legea nr. 177/2013, ca Ziua Dreptului Internaţional Umanitar, iar marcarea ei este prevăzută a se face prin activităţi specifice la nivel local şi naţional. Prin Hotărârea de Guvern nr. 420 din 2006, a fost creată Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar, care a adoptat o Strategie naţională de aplicare a prevederilor tratatelor la care România este parte. Structurile administraţiei publice locale şi centrale prahovene, instituţiile de educaţie, ştiinţă şi cultură au susţinut organizarea şi desfăşurarea primelor 3 ediţii ale Zilelor Dreptului Internaţional Umanitar. Ca prefect, în acea perioadă, al judeţului Prahova, am susţinut demersurile iniţiate cu înalt profesionalism de Asociaţia Română de Drept Umanitar - Filiala Prahova. La nivel local, s-a adoptat Hotărârea de Consiliu Local prin care a fost pusă în aplicare o prevedere stipulată în Convenţia de la Haga cu privire la protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, potrivit căreia, în 6 luni de la ratificare, statele îşi asumă obligaţia ca "bunurile ce beneficiază de protecţie să fie inventariate". Măsura este obligaţie asumată prin adoptarea tratatelor internaţionale şi ar trebui să fie extinsă la nivel naţional.
Marian-Cătălin Predoiu Timpul...
Rodica Paraschiv Tematica generală a celebrării Zilei Dreptului Internaţional Umanitar din acest an este dedicată protecţiei şi conservării bunurilor culturale. Protecţia bunurilor culturale trebuie să fie în atenţia tuturor instituţiilor naţionale şi a structurilor guvernamentale şi neguvernamentale cărora le revin răspunderi exprese în acest sens. Este spiritul care animă organizarea acestei ediţii a Zilelor Dreptului Internaţional Umanitar, iar acest demers se impune a fi susţinut şi amplificat la nivel naţional.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Rodica Paraschiv Vă mulţumesc. Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Constantin Şovăială. (Către doamna deputat Rodica Paraschiv.) Rugămintea e să închideţi microfonul.
Constantin Şovăială Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Denumirea declaraţiei politice este: "Să spunem NU ignoranţei şi nepăsării autorităţilor!". Somez Ministerul Sănătăţii să intervină în scandalul transplantului pulmonar din România. Cum este posibil ca Centrul de Transplant din Sibiu să aştepte de 2 ani o vizită? Nu vă gândiţi la viaţa oamenilor care au mare nevoie de ajutorul nostru, de a ne implica în rezolvarea acestei probleme? De mai bine de 2 ani, Agenţia Naţională de Transplant a înregistrat dosarul de acreditare la Centrul de Transplant Pulmonar de la Sibiu. În cei 2 ani trecuţi, reprezentanţii Agenţiei nu au venit nici măcar să verifice dacă documentele din dosar corespund cu realitatea. Asta în condiţiile în care, în acest moment, de exemplu, autorităţile române nu au unde să trimită pacienţii pentru astfel de intervenţii, contractul cu Spitalul AKH din Viena fiind reziliat. Domnule ministru, de ce dosarul de acreditare al Centrului de Transplant a fost, cel puţin până acum, ignorat total de reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant? În ultima săptămână, reprezentanţii Spitalului European Polisano s-au plâns de faptul că Agenţia nu a făcut nici măcar pasul legal de a verifica în teren veridicitatea informaţiilor din dosarul de acreditare. Care este stadiul dosarului Spitalului Polisano, domnule ministru? De ce nu aţi răspuns solicitărilor şi neglijaţi în continuare viaţa oamenilor? Majoritatea medicilor sibieni spun că centrul poate fi acreditat, deoarece, pe lângă tehnologia necesară, există şi specialişti. În plus, spitalul privat derulează deja mai multe programe naţionale de sănătate, în cadrul cărora intervenţiile sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Totodată, şi dotările instituţiei medicale sunt de ultimă generaţie. În condiţiile acestea, de ce refuzaţi un asemenea proiect care ar moderniza şi eficientiza sistemul medical? Autorităţile responsabile trebuie să înţeleagă că nimeni nu are dreptul să îşi bată joc de viaţa oamenilor. Avem nevoie de investiţii în domeniul medical şi de asumarea atribuţiilor. Nepăsarea şi indiferenţa nu ne vor ajuta cu nimic. Sunt contra deciziilor luate împotriva cetăţeanului. Este nevoie să ţinem cont şi de doleanţele alegătorilor noştri. Şovăială Constantin, deputat al PNL, Sibiu.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul deputat... Doamna Oana Bîzgan-Gayral, Grupul parlamentar al USR. Vă rog să deschideţi microfonul.
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral Doamnelor şi domnilor, De 27 de ani, Parlamentul, Guvernul, bărbaţii vorbesc despre autostrăzi şi asfalt. Rezultatul cred că este limpede pentru toată lumea şi nu voi insista pe el. Subiectul este important şi trebuie să reuşim ca într-o bună zi, frumoasă să fie, să finalizăm o autostradă care leagă România de la un capăt la celălalt şi de restul lumii moderne. Vreau însă astăzi să facem loc şi unor subiecte cel puţin la fel de importante, aplicabile astăzi, şi cu un impact economic pozitiv. Eu astăzi vreau să vorbesc despre oameni, despre femeile care ajung bătute măr, în cel mai fericit caz, la asfalt sau la drum de lut. Nu contează din ce este făcut acest drum. Spun în cel mai fericit caz, pentru că multe, mult prea multe dintre ele, ajung până la urmă la capătul vieţii, fiind omorâte acasă, în propriul cămin. În România, violenţa domestică se află printre primele 30 de cauze de deces la femei, dintr-un total de 50 de cauze, fenomen monitorizat de Ministerul Sănătăţii. În cazul bărbaţilor, potrivit unui raport al Ministerului Sănătăţii, violenţa domestică nu se evidenţiază ca sursă de deces. De 20 de ani, de când violenţa domestică a intrat pe agenda politică, singurul instrument care vorbeşte şi ridică acest subiect pe agenda publică este societatea civilă, prin organizaţiile neguvernamentale angajate în lupta împotriva discriminării de gen şi violenţei domestice, precum şi în protecţia victimelor acestora. Statul, autorităţile publice au făcut în aceşti ani paşi prea mici pentru o nevoie socială atât de mare. Suntem în al doilea an de la ratificarea de România a Convenţiei de la Istanbul, în care pachetul legislativ aferent nu a fost încă adoptat în Parlamentul României. Este deja al doilea an în care victimele violenţei nu beneficiază de un ajutor real de la autorităţile menite să le protejeze şi continuă să moară. Elementele de blocaj sunt chiar unele dintre autorităţile implicate în procesul de avizare a actului normativ deja existent, în ciuda faptului că au participat la grupurile de lucru pentru elaborarea lui. Apreciem că o asumare a răspunderii Guvernului, la cel mai înalt nivel, ar debloca în sfârşit situaţia şi ar aduce România pe un făgaş de normalitate şi modernitate în această problematică deosebit de sensibilă pentru opinia publică. Apreciem, de asemenea, că pentru victimele care nu aşteaptă, victimele care... (I se atrage atenţia asupra timpului.) ... sunt bătute şi agresate, şi în acest caz, în mod deosebit, nu avem nevoie de o lege care este doar promovată şi adoptată în Parlament, ci de o lege care este aplicată, o lege care este asumată de Guvern şi instituţiile publice menite să-şi protejeze cetăţenii. În anul 2016, din totalul de trei zeci şi... (I se întrerupe microfonul.)
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Domnul Bichineţ, PMP.
Corneliu Bichineţ Domnule Dragnea, Domnule preşedinte al PSD, Să nu mai fiţi în contrast cu eternul şi fascinantul Vaslui. Domnule Dragnea Liviu, Aveţi atâtea funcţii, încât prefer să vă apelez aşa, direct, ca între oamenii porniţi de jos şi care, temporar, într-un fel, se află sus. Vă anunţ că săptămână de săptămână, fără să obosesc, o să vorbesc despre judeţul Vaslui, până când o să faceţi ceva concret pentru acest loc încărcat de istorie, dramatism, incertitudine şi promisiune. Vă consider, domnule Dragnea Liviu, deşi adversarii dumneavoastră spun că aveţi destule probleme juridice, cel mai puternic om din România în acest moment. Pe listă vi se spune "al treilea om în stat", un fel de Zgonea mai încărunţit. Cei din jur nu vă alintă. N-o s-o fac nici eu. Domnul preşedinte Traian Băsescu a afirmat sec că aţi fi de-a dreptul caraghios. Eu nu-l contrazic niciodată pe domnul Traian Băsescu. Domnul preşedinte Klaus Iohannis, preocupat în această perioadă de problemele globale ale umanităţii, vă consideră un fel de ciocoi îmbogăţit, în sufrageria casei căruia pot încăpea confortabil toate cele 6 modeste locuinţe ale sale, iar fratele dumneavoastră de sânge, Victor Ponta, un naţionalist în devenire, crede că sunteţi doar un fel de "majur" pe care îl va putea răsturna curând, după metoda Mircea Geoană. De domnul Grindeanu nu zic nimic, nici el nu zice, deoarece, cred, deocamdată nu contează. Ei bine, dacă strângeţi, domnule Dragnea Liviu, din judeţul Vaslui, la toate alegerile, zeci de mii voturi, nu v-a trecut prin minte, niciodată, să susţineţi, să sprijiniţi acest năpăstuit judeţ? Vă cer să o faceţi de aici încolo, deoarece, în perioada aceasta, puterea e încă la dumneavoastră, iar dumneavoastră sunteţi acasă. Susţineţi politica investiţională a Guvernului, modificaţi-o şi aruncaţi o rază de lumină spre judeţul Vaslui, pentru revigorarea economiei în Bârlad, Huşi, Negreşti, Murgeni şi în comunele arondate! E mare nevoie! Acum, nu mai târziu. Aştept fapte, nu vorbe. Peste un an vreau să mă adresez, de la această tribună, sau peste mai mulţi ani... domnule Predoiu, nu fiţi în contrast cu judeţul Vaslui! Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. N-o să fiu în contrast, în nicio poziţie în care voi fi. Dar nu cred că o să fiu un preşedinte al PSD-ului, nici în viaţa asta, nici în altele, să glumim puţin. Deci... doamna Daniela Oteşanu.
Daniela Oteşanu Dragi colegi, Declaraţia politică de astăzi este cu titlul "Vâlcea - capitală a turismului balnear". Turismul balnear, aşa cum ştim cu toţii, este considerat a fi o formă a turismului, specială, practicat de cei care vor să-şi rezolve o problemă de sănătate sau de cei care doresc să prevină anumite boli. Fie că vorbim despre apele minerale şi termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile, emanaţiile de gaze terapeutice, salinele sau plantele medicinale, fiecare staţiune care oferă vizitatorilor astfel de posibilităţi poate fi catalogată ca fiind o zonă optimă pentru dezvoltarea turismului balnear. Cele mai importante staţiuni vâlcene - Olăneşti, Călimăneşti, Băile Govora - sunt situate la o distanţă aproximativ egală de Râmnicu Vâlcea şi toate trei, în anul 2011, au căpătat statutul oficial de "staţiuni balneologice de interes naţional". Băile Olăneşti este staţiunea cu cele mai multe izvoare minerale din România, peste 30 captate, de aceea i se mai spune şi staţiunea "Izvoarele de Aur", apele de aici fiind iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, hipotone sau izotone. După Primul Război Mondial, Olăneştiul devine una dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară. În acest interval de timp s-au făcut multe amenajări hoteliere, s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă, s-a făcut analiza şi captarea izvoarelor după standardele europene ale vremii. Spre anul 1950, a fost amenajat cel mai important şi totodată cel mai renumit izvor din Olăneşti, Izvorul nr. 24. Călimăneşti-Căciulata este anticamera Defileului Oltului. Apele minerale de la Călimăneşti sunt folosite pentru prima dată de călugării Mănăstirii Cozia şi sunt atestate documentar în 1520. Tratamentele naturale pentru diverse afecţiuni pornesc de la climatul blând, fără mari variaţii de temperatură şi de la izvoare de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. Unele dintre izvoarele cu ape minerale sunt folosite pentru cure interne, iar băile minerale, pulverizaţiile, inhalaţiile, irigaţiile sunt utile în tratamentele interne ale afecţiunilor gastrointestinale, de rinichi, metabolice sau nutriţie, sau în cure externe, benefice în cazul bolilor terapeutice. Distinsa doamnă a turismului balnear din Vâlcea, numită şi "Sighişoara Sudului", Băile Govora, se străduieşte astăzi să-şi recapete atmosfera şi stilul din perioada Belle-Époque. În anii 1930, aici se organizau campionatele naţionale de bridge, şi staţiunea era cotată la Bursa de la Paris. Govora deţine cea mai valoroasă arhitectură balneară din judeţul Vâlcea, conturată în prima jumătate a secolului XX. Apele minerale sărate, sulfuroase, iodurate şi nămolul sapropelic au fost testate în timp. Ulterior s-a demonstrat că la Băile Govora este zona cu cel mai ozonificat aer din ţară, graţie echilibrului dintre ionii pozitivi şi negativi, în consecinţă, se recomandă tratamentului pentru bolile respiratorii. Candidată la titlul de staţiune balneară naţională este şi localitatea Ocnele Mari, un mic orăşel aflat la 4 kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea. Ocnele Mari este cel mai vechi oraş din judeţ. Salina de la Ocne este cea mai mare din România, are o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi, iar lungimea galeriilor depăşeşte 13 kilometri. Datorită efectelor curative ale apelor sărate şi nămolului sapropelic, Ocnele Mari devine o staţiune din ce în ce mai căutată şi se fac eforturi pentru a-i schimba statutul de staţiune balneo-climaterică de interes local...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Daniela Oteşanu ... într-una de interes naţional.
Marian-Cătălin Predoiu Ştiţi... paradoxul timpului: e nelimitat, dar nu ne ajunge niciodată. Domnul Pistru-Popa, de la PNL? Domnul Glad Varga? Florica Cherecheş? Sorin Moldovan.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. În România, situaţia şomajului este o problemă de actualitate cu care ne confruntăm de mult timp. În urma unui sondaj transmis de Institutul Naţional de Statistică, se arată că numărul şomerilor din luna februarie 2017 a fost de 489.000 de persoane, în creştere cu 1.000 de şomeri, faţă de ianuarie 2017. Problemele cele mai mari le regăsim în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani. La fiecare patru persoane, una este şomeră, semn că şcoala nu-i califică pentru ce are nevoie piaţa muncii. Problema porneşte şi de la faptul că angajatorii au o reţinere de a angaja personal tânăr, din cauza lipsei de experienţă. Efectele implicate de creşterea şomajului, în general, sunt multiple, însă în cazul unei analize structurale a acestui fenomen, reiese că manifestările sale în rândul tinerilor pot avea urmări mult mai puternice, începând de la simpla descurajare a tinerilor în căutarea unui loc de muncă şi încărcarea bugetului de asigurări sociale de stat, şi mergând până la dispariţia unor profesii, amploarea procesului de reconversie profesională, a costului cu reintegrarea în piaţa muncii, creşterea infracţionalităţii etc. În general, nu trebuie omis faptul că întrucât viaţa activă, pe piaţa muncii, a tinerilor o depăşeşte pe cea a populaţiei mature, integrarea lor devine un aspect esenţial, mai ales în situaţia în care se regăseşte Europa în ultimii ani, făcând referire aici la inversarea piramidei vârstelor şi creşterea tensiunilor pe bugetele statelor membre. Pentru a scădea rata şomajului avem nevoie de investiţii care sunt asociate cu crearea de locuri de muncă. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat, şi vă felicit pentru concizie. Şi urmează domnul Iulian Bulai, de la USR, dacă e prezent. Dacă nu, doamna Cătălina Bozianu, Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară.
Nicoleta-Cătălina Bozianu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează "Intraţi la masa marilor decizii europene şi afirmaţi ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru şi al copiilor noştri!". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La sfârşitul săptămânii trecute am avut deosebita onoare de a participa, în cadrul delegaţiei de lideri ai Partidului Mişcarea Populară, la Congresul Partidului Popular European din Malta. Fără a avea pretenţia că sunt expertă în politică externă sau în subtilităţile politicii de la nivelul Uniunii Europene, îmi permit să vă împărtăşesc câteva gânduri desprinse din participarea la acest eveniment. Sunt concluzii care, cred eu, ne privesc pe noi toţi, cei învestiţi de români cu încredere, autoritate şi putere de decizie, indiferent de culoarea politică sau de familia politică ale fiecăruia. Aşa, după cum ştiţi, Partidul Popular European este cel mai mare grup politic din Europa. Pe acest temei, Congresul din Malta poate fi considerat un bun barometru al preocupărilor şi tendinţelor care se manifestă la nivelul politicii mari din Europa. Am avut, aşadar, ocazia, toţi cei care am participat la Congres, în virtutea afilierii noastre politice, să constatăm în mod nemijlocit atât incertitudinea şi penuria de soluţii pentru viitorul Uniunii Europene, cât şi dorinţa şi determinarea liderilor PPE de a continua proiectul european. Ieşirea Marii Britanii din Uniune, relaţia transatlantică nesigură după venirea la putere în Statele Unite a Administraţiei Trump şi proiectul de reaşezare a Uniunii după modelul Europa cu două viteze sunt temele de care depinde şi soarta noastră, a românilor. Fără a fi, ţin să repet, expertă în probleme de politică externă, consider că, din păcate, în spaţiul public de la noi se dezbat mult prea puţin aceste teme, iar la nivelul conducerii ţării se face şi mai puţin pentru ca vocea noastră, a României, să conteze în marile decizii privind viitorul Europei. Suntem a şaptea ţară ca mărime în Europa şi ultima ca viziune şi ca voinţă politică exprimate în Europa. Şi aceasta, tocmai în aceste luni cruciale pentru modul în care va arăta viitorul Uniunii şi al nostru, ca ţară. De aceea, mă simt datoare faţă de oamenii care m-au trimis aici şi ale căror interese sunt insuficient exprimate şi reprezentate la Bruxelles sau la Strasbourg, să lansez un apel la implicare şi la ieşirea din pasivitatea europeană către preşedintele Iohannis şi către Guvernul PSD. Intraţi la masa marilor decizii europene şi afirmaţi ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru şi al copiilor noştri! Vă mulţumesc. Deputat PMP, Prahova.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Urmează domnul Marius Budăi, de la PSD. Dacă nu este, domnul Răzvan Rotaru - PSD.
Răzvan-Ilie Rotaru Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Introducerea treptată în România a pungilor din plastic pentru cumpărături, din materiale biodegradabile". Stimaţi colegi, Nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantităţi ridicate de deşeuri abandonate şi implică utilizarea ineficientă a resurselor. Comisia Europeană, prin studiile realizate, preconizează că dacă nu se iau măsuri, consumul va creşte. Deşeurile provenite din pungile de transport din plastic, lăsate în diferite spaţii, conduc la poluarea mediului şi agravează problema răspândită a deşeurilor aruncate în cursurile de apă, ameninţând ecosistemele acvatice, inclusiv în ţara noastră. Pungile de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, pungi de transport din plastic subţire sau pungi de unică folosinţă, care reprezintă marea majoritate a numărului total de pungi de transport din plastic consumate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, sunt utilizate mult mai rar decât pungile de transport din plastic mai groase. În consecinţă, pungile de transport din plastic subţire devin deşeuri mai rapid, fiind mult mai probabil să fie abandonate, din cauza faptului că sunt subţiri. Ratele actuale de reciclare a pungilor de transport din plastic subţire sunt foarte scăzute şi, ca urmare a unor dificultăţi de ordin practic şi economic, este puţin probabil ca acestea să atingă niveluri semnificative în viitorul apropiat. Studiile realizate de Comisia Europeană au dovedit că informarea consumatorului joacă rolul decisiv în atingerea oricărui obiectiv privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic. Prin urmare, este necesar să se depună eforturi la nivel instituţional pentru a spori gradul de conştientizare privind impactul asupra mediului al pungilor de transport din plastic şi a înlătura percepţia actuală că plasticul este un bun nedăunător şi ieftin. Având în vedere aspectele pe care vi le-am prezentat, am elaborat o iniţiativă legislativă pentru reglementarea modului de gestionare a pungilor din plastic, în vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra mediului. Prin această lege se impune o valoare de conţinut biomaterial minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă care trebuie îndeplinite la fabricarea acestora după un anumit calendar: minimum 30% - începând cu 1 ianuarie 2018; minimum 40% - începând cu 1 ianuarie 2019; minimum 50% - începând cu 2020 şi minimum 60% - începând cu ianuarie 2025. Această obligaţie este în acord cu Directiva Uniunii Europene 2015/720 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015, în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire. În urma acestor precizări, indicaţiile pe pungile de transport din materiale plastice, se realizează şi informarea consumatorului în legătură cu compoziţia acestora şi utilizarea lor. În urma aplicării acestei legi se vor reduce costurile cu adunarea, transportul şi distrugerea deşeurilor rezultate din pungile din plastic, de unică folosinţă. De aceea...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Răzvan-Ilie Rotaru ... vă solicit sprijinul pentru a adopta cât mai repede această iniţiativă legislativă pe care o voi depune azi în Parlament. Vă mulţumesc. Deputat Răzvan Rotaru, PSD, Botoşani.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc. Urmează domnul Daniel Olteanu? Doamna Antoneta Ioniţă? Domnul Pavel Popescu? De fapt, cred că ar trebui să trecem direct la domnul Laurenţiu Leoreanu.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică se intitulează "Moldova, prinţesa care umblă cu hainele rupte şi pantofii scâlciaţi". Stimaţi colegi, Am un mare regret că subiectul declaraţiei de astăzi, sărăcia, încă este o temă de actualitate într-o ţară care a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor date statistice, publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene - Eurostat -, săptămâna trecută, ţara noastră are 3 regiuni în topul celor mai sărace 15 zone din Europa. Din păcate, Regiunea Nord-Est, care include judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava şi Vaslui, se află pe locul 5 în topul celor mai sărace zone din Uniunea Europeană. Nu este pentru prima dată când datele arată că zona Moldovei, care include unele dintre cele mai binecuvântate judeţe din ţară, este o prinţesă care umblă cu hainele rupte şi pantofii scâlciaţi. Şi asta se întâmplă nu din cauza oamenilor, ci din cauza celor care din varii motive sau din bătălii politice au considerat că judeţele din zona de nord-est nu reprezintă o prioritate în ceea ce priveşte dezvoltarea sau eradicarea sărăciei. Dragi colegi, Indiferent din ce zonă a ţării sunteţi, vă rog, în calitate de deputat din zona Moldovei, să sprijiniţi proiectele de lege care vor da o mână de ajutor la dezvoltarea Regiunii Nord-Est. Mi-aş dori ca această dorinţă, de a pune umărul la eradicarea sărăciei din zona Moldovei, dar şi din toată ţara, să fie percepută de noi, toţi, ca o datorie primordială pe care o avem faţă de cetăţeni, faţă de alegătorii noştri. Să luăm foarte în serios această provocare pentru ca Centenarul Marii Uniri să ne găsească într-o altă etapă, una în care au fost demarate deja o serie de proiecte de investiţii importante pentru zona Moldovei, şi pentru judeţul Neamţ, şi pentru judeţul Iaşi, şi Bacău, şi Botoşani, şi Suceava, şi Vaslui. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca alături de mine să susţineţi activ demararea proiectului autostrăzii Moldovei, care să ne conecteze, chiar şi rutier, la Europa. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat, Partidul Naţional Liberal, zona Neamţ.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, domnule deputat. Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, de la Partidul Mişcarea Populară, dacă e. Dacă nu e, domnul Tomac, dacă e... Faptul că va veni e cu totul altceva. Trecem la domnul Marius Budăi. Îmi cer scuze, tocmai a intrat domnul Tomac pe uşă. Da? Deci dacă nu era în sală, vă invitam. Urmaţi dumneavoastră după domnul Tomac, pe care îl rugăm să fie mai punctual. Ca să dea un exemplu, ca preşedinte de partid.
Eugen Tomac Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Îmi cer scuze. Doresc să citesc în această dimineaţă o declaraţie politică. De fapt e un mesaj pe care l-am primit de la Comitetul Româno-American pentru Basarabia, şi mi-am asumat că îl voi transmite aici, în Parlamentul României. Stimaţi compatrioţi, de la Nistru pân la Tisa... şi de peste hotare, Comitetul Româno-American pentru Basarabia a fost înfiinţat în anul 2000 de un grup de români din Statele Unite, cu scopul promovării unirii Basarabiei cu ţara. Nicio forţă din lume, Rusia şi Uniunea Sovietică în trecut, Uniunea Europeană şi tendinţa globalistă de astăzi, nu poate împiedica reunificarea ţării! Românii integri şi cinstiţi au datoria să lupte pentru idealul unirii! Ne îndeamnă fraţii din mormintele fără cruci uitate prin Siberii şi Kazahstane. Dacă renunţăm la Basarabia, Rusia va încerca să ajungă până la Carpaţi. Şi dacă noi nu ne revendicăm drepturile acum, în ceasul al 12-lea, mâine alţii vor încerca să ne dezmembreze ţara. Dodonii şi Putinii umblă deja cu hărţi trunchiate şi cu ameninţări duşmănoase. Să stăm neclintiţi şi să avem curajul să susţinem adevărul. Basarabia este pământ românesc şi punctum ! Chiar şi duşmanii te respectă atunci când îţi susţii cauza cu demnitate. Cerem preşedintelui României, Guvernului României şi Parlamentului României să ia atitudine fermă. Recentele alegeri din Basarabia au dovedit o dată în plus cât de manipulată este această provincie românească şi cât de terfelite au ajuns cozile de topor din Republica Moldova. Un vechi proverb ne spune că atunci când oamenii şi-au pierdut onoarea şi demnitatea, ridică-te tu, stai drept ca o lumânare. A sosit timpul să luăm atitudine! Fraţi Români din ţară şi din Basarabia, suntem alături de voi! Împreună vom învinge! Să celebrăm cu mândrie noua sărbătoare naţională, ziua de 27 Martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România! Semnat, Comitetul Româno-American. Profesorul Nicolae Dima - preşedinte, Lia Roberts - vicepreşedinte, Neculai Popa - preşedintele Consiliului Româno-American şi vicepreşedinte al Comitetului, Valentin Ţepordei - vicepreşedinte, Nicolae Buda - vicepreşedinte, Alexandru Tomescu - vicepreşedinte, reprezentant din Canada. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul Marius Budăi.
Marius-Constantin Budăi Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de azi: "Prin Legea prevenţiei, peste 75 de milioane de euro pe an vor rămâne în buzunarele antreprenorilor români". Stimaţi colegi, Peste 720.000 de amenzi contravenţionale şi peste 300 de milioane de euro este valoarea contravenţiilor plătite de operatorii economici, în ultimii 4 ani, pentru încălcarea prevederilor din Codul muncii, Codul de procedură fiscală şi Protecţia Consumatorului. Astfel, pentru prima constatare la toate aceste abateri minore care s-au referit în principal la eliberarea unor documente cu întârziere, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de venit, indicarea preţurilor pe anumite produse într-un mod mai greu de afişat sau de citit, neafişarea orarului de funcţionare etc., agenţii comerciali vor fi sancţionaţi doar cu avertisment, în primă fază. Legea prevenţiei este foarte aşteptată şi chiar cerută de mediul de afaceri din ţara noastră, de mulţi ani. Controalele sunt cu adevărat sufocante, în prezent, şi în multe cazuri conduc la închiderea multor afaceri, şi astfel ajungem la scăderea locurilor de muncă şi la diminuarea taxelor care se încasează la bugetul naţional. Scopul principal al controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancţionarea. Interesul statului este să încaseze taxe, nu să desfiinţeze firmele şi locurile de muncă. În forma actuală a proiectului de lege, aflat în dezbatere publică, Ministerul pentru Mediul de Afaceri are obligaţia ca, în 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, să pună la dispoziţia publicului un portal online, precum şi materiale documentare şi ghiduri tipărite cu informaţii actualizate pentru toate categoriile de antreprenori şi societăţi comerciale din România. Fac un apel la dumneavoastră, să colaborăm şi să adoptăm cât mai repede acest act normativ, imediat ce va fi trimis de Guvern în Parlament, întrucât este extrem de important pentru antreprenorii români care deţin peste 90% din întreprinderile mici şi mijlocii din România. În acelaşi timp, vă îndemn să organizaţi, fiecare în judeţele pe care le reprezentanţi în Parlament, o dezbatere publică cu mediul de afaceri local pentru prezentarea măsurilor acestui proiect de lege. Prima consultare publică privind Legea prevenţiei am organizat-o la Botoşani, alături de colegii mei parlamentari de la PSD şi cu reprezentanţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. La această întâlnire, la care au participat reprezentanţii mediului de afaceri botoşănean, au fost făcute anumite observaţii, care au fost luate în seamă de Guvern, în elaborarea formei finale a Legii prevenţiei şi au fost analizate toate obligaţiile pe care instituţiile statului trebuie să le îndeplinească atunci când vor merge în control după aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează domnul Nicolae Neagu.
Nicolae Neagu Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi: "România - pregătită pentru liberalizarea pieţei de gaze?". În ultimele zile, în spaţiul public, au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieţei gazelor, în contextul în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 prevedea liberalizarea preţului gazelor, începând cu data de 1 aprilie 2017. ANRE a susţinut şi susţine că liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici trebuia deja aplicată, dată fiind convergenţa dintre preţul gazelor din producţia internă şi preţul gazelor din import. Din păcate, Guvernul României nu a reuşit până în acest moment să elaboreze un nou act normativ ce ar trebui să modifice Legea energiei şi gazelor, respectiv să identifice soluţia pentru înlocuirea Ordonanţei nr. 64/2016, punând în mare încurcătură Comisia pentru industrii şi servicii din Parlamentul României, pusă în faţa principalului obstacol, acela că după liberalizare impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil. Deşi România este singura ţară din Europa de Est care are o producţie proprie de gaze naturale, suficient de mare pentru o independenţă reală în acest sector energetic, anul 2016 ne-a adus în faţa unei premiere nedorite pe piaţa de gaze românească: gazele naturale extrase din solul românesc au fost mai scumpe decât cele importate, şi astfel, pentru a menţine un preţ rezonabil al coşului consumat la gaz, am importat din Federaţia Rusă gaze care au atins o cotă de 25% din consumul iernii. Motivul costului ridicat al gazelor româneşti, dincolo de scăderea preţului petrolului, de care se corelează şi preţul gazelor, este lipsa investiţiilor în ROMGAZ, producător român de gaze, unde statul este acţionar majoritar şi care a fost cel mai puternic lovit. Producţia sa scăzând cu 26%, fiind sensibil egală cu cea a celuilalt producător intern - Petrom-OMV, în care statul este acţionar minoritar. Oficialii Ministerului Energiei trebuie să vină cu o viziune strategică serioasă şi rapidă, care să pună în valoare tradiţia românească în explorarea şi exploatarea gazului românesc. Investiţiile în ROMGAZ trebuie realizate urgent dacă dorim ca statul român să conteze în politica gazelor naturale. Guvernul are obligaţia de a elabora urgent noul act normativ care să identifice soluţia pentru înlocuirea Ordonanţei nr. 64/2016. Doar astfel România ar putea fi pregătită pentru ca liberalizarea pieţei de gaze să nu îi afecteze pe români. Deputat PNL, Sibiu, Nicolae Neagu. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Urmează doamna Tamara Ciofu.
Tamara-Dorina Ciofu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, În această săptămână, vineri, pe 7 aprilie, celebrăm Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an, tema dedicată Zilei Mondiale a Sănătăţii este depresia, maladie ce afectează oameni de toate vârstele şi din toate categoriile socio-profesionale, în toate ţările, dar în special tinerii. În judeţul pe care îl reprezint în Parlament, în fiecare an sunt cazuri de sinucideri ale tinerilor din cauza depresiei, fie a plecării părinţilor la muncă în străinătate, fie a certurilor cu prietenii sau cu familia, fie ca urmare a unor probleme familiale. Având în vedere statisticile Eurostat din 2016 pentru ţara noastră, care arată că unu din doi tineri nu merge deloc la teatru, operă, balet sau concert de muzică clasică, nouă din zece tineri petrec 8 ore pe zi la televizor, internet sau jocuri video; unu din zece tineri consumă alcool zilnic, iar unu din trei tineri fumează zilnic, este important să realizăm cadrul legal prin care să-i integrăm pe aceştia în societate, prin crearea unor programe socio-medicale de participare la viaţa socială. Consider că trebuie să avem în vedere o monitorizare şi luare în evidenţă a cazurilor de adolescenţi şi tineri care au simptome ce indică o stare de depresie, cum ar fi: performanţe slabe la şcoală, în cazul elevilor, refuzul de a vorbi cu prietenii sau de a se implica în activităţi ale familiei şi prietenilor, lipsa entuziasmului, energiei şi motivaţiei de a realiza anumite lucruri, stare de agitaţie şi nervozitate, lipsa de încredere în sine şi vină, indecizie, lipsă de concentrare şi uitare, lipsa poftei de mâncare şi probleme cu somnul, abuzul de pastile calmante, gânduri de suicid sau acţiuni care indică încercarea de a se sinucide. Cred că este important ca părinţii sau prietenii tinerilor care au astfel de simptome să poată apela la specialişti pentru a nu se ajunge la sinucidere. Stimaţi colegi, Vă propun să construim împreună cadrul legal prin care să înfiinţăm un circuit medico-social la care orice tânăr, sau părinte, ori prieten al acestuia să poată apela în cazul în care are informaţii despre o persoană care se află la un moment dat în depresie. Cred că este benefic să avem un program de prevenţie pentru depistarea şi prevenirea unor astfel de manifestări din partea persoanelor care prezintă probleme de depresie. În acelaşi timp, cred că este necesar să se deruleze o campanie de informare publică, din partea Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, privind simptomele depresiei şi centrele de asistenţă, sau să se promoveze datele de contact unde fiecare persoană interesată să aibă acces şi să beneficieze de asistenţă medicală de specialitate. Tamara Ciofu, deputat PSD, Botoşani.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Huţucă.
Bogdan-Iulian Huţucă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea se numeşte "Coşmarul mediului de afaceri are un număr - 088". Dacă veţi întreba orice om de afaceri din România care a fost coşmarul său cel mai mare în ultimii 2 ani, acesta vă va răspunde, fără să se gândească prea mult, că este vorba de "Formularul 088". Ştim cu toţii ce a determinat creşterea excesivă a birocraţiei în obţinerea dreptului întreprinzătorului de a se înregistra în scopuri de TVA. Este vorba despre frauda fiscală foarte mare, încă prezentă în zona TVA-ului, şi locul de frunte pe care îl ocupă România între ţările cu cea mai mică rată de cuprindere pe această componentă de impunere. Cu toate acestea, noile reglementări din Codul fiscal şi din noul Cod de procedură fiscală au lovit mai puternic în agenţii economici oneşti decât în marea evaziune, iar eficacitatea implementării Formularului 088 s-a dus către zero. Astfel, din păcate, legiuitorul român, atunci când a legiferat acest proces birocratic, a ignorat cu totul jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care interzice expres refuzarea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane impozabile, pentru motivul că aceasta nu justifică capacitatea şi intenţia de a desfăşura activitate economică. Tot mediul de afaceri a apreciat renunţarea la Formularul 088, pe care a promis-o Guvernul Grindeanu. Cu toate acestea, eliminarea Formularului 088, aşa cum a fost făcută de Guvernul PSD-ALDE, a fost extrem de deficitară. Altfel spus, s-a eliminat formularul, ca hârtie obligatorie, dar au rămas în vigoare exact normele care nemulţumeau cel mai mult pe întreprinzătorii români, şi anume: menţinerea unor criterii netransparente şi condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, precum şi opacitatea totală a criteriilor după care organele fiscale pot retrage codul unic de TVA unei persoane impozabile. Altfel spus, aşa cum este reglementată astăzi, persoanelor impozabile, înregistrarea în scopuri de TVA, se încalcă principiul constituţional al securităţii juridice. Pentru a respecta legea, ea trebuind a fi cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. Stimaţi colegi, În urmă cu aproape două săptămâni, am înregistrat la Comisia pentru buget un set de amendamente care să clarifice pe deplin înregistrarea persoanelor impozabile, în scopuri de TVA. Am făcut acest lucru, pentru că, în prezent, criteriile şi punctajul pe baza cărora se fac evaluările agenţilor economici, deci sunt înregistraţi aceştia ca plătitori de TVA, precum şi anularea înregistrării ca plătitor de TVA se realizează total netransparent.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Bogdan-Iulian Huţucă ... prin Ordin al preşedintelui ANAF, nepublicat în Monitorul Oficial al României. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează doamna Mihaela Huncă.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul declaraţiei politice: "Dezvoltarea sportului de masă - prioritate naţională." Distinse colege, Distinşi colegi, O componentă importantă a Programului de guvernare a coaliţiei PSD-ALDE este dezvoltarea sportului de masă. În centrul acestui capitol este asigurarea accesului la activităţi sportive pentru toţi copiii şi tinerii din România, ceea ce implică extinderea infrastructurii şcolare, universitare, precum şi a bazelor sportive, începând de la grădiniţă şi până la facultate. Prioritatea echipei PSD-ALDE din Parlament şi Guvern este ca dezvoltarea sportului de masă să fie inclusă ca obiectiv major în Proiectul de ţară şi, până în anul 2020, să ajungem să alocăm 1% din PIB pentru tot ceea ce înseamnă activităţi sportive. De aceea, fac un apel la dumneavoastră ca, împreună cu actualul Executiv, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, să construim cadrul legal prin care educaţia fizică să devină disciplină obligatorie, începând de la învăţământul preşcolar, de la minimum o oră pe zi, până la ciclul primar şi gimnazial, unde să alocăm minimum trei ore pe săptămână. În acelaşi timp, consider oportun la liceu să avem minimum patru ore de sport, săptămânal, iar la universităţi să se organizeze minimum două ore pe săptămână. Atât în mediul preuniversitar, cât şi la nivel academic propun să introducem săptămânal minimum două ore de sport în colectiv. În acelaşi timp, apreciez că trebuie să promovăm programe şi competiţii sportive de masă, prin iniţierea de concursuri între oraşe, comune, la care să participe persoane din toate grupele de vârstă. De asemenea, trebuie să ne preocupăm de înfiinţarea de asociaţii sportive şcolare, de baze sportive şi de utilarea cabinetelor pentru medicină sportivă. Selecţia şi susţinerea celor mai buni sportivi se poate realiza numai prin dezvoltarea centrelor de selecţie şi de iniţiere de la nivelul judeţelor şi prin crearea unui centru naţional de excelenţă. Astfel, copiii şi tinerii cu vârste între 7-14 ani, cu pondere pe sporturile de interes naţional, dar şi cu deschidere spre disciplinele cu tradiţie locală vor putea fi susţinuţi de autorităţile locale, de Ministerul Tineretului şi Sportului, dar şi de federaţiile direct interesate pentru a face performanţă. Aşadar, vă rog să susţineţi demersurile pe care le voi iniţia, alături de echipa de guvernare, pentru a face din dezvoltarea sportului de masă o prioritate naţională. Vă mulţumesc. Mihaela Huncă, PSD Botoşani.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Domnul Mugurel Cozmanciuc. Grupul parlamentar al PNL.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia de astăzi este intitulată "Sărăcia şi vulnerabilitatea energetică în judeţul Neamţ, între aspecte teoretice şi practice." Dragi colegi, Astăzi doresc să vă supun atenţiei câteva aspecte privind sărăcia şi vulnerabilitatea energetică în zona Moldovei şi în judeţul Neamţ. Sunt părţi negative ale bunăstării sociale despre care se vorbeşte foarte mult. Sărăcia energetică se referă la imposibilitatea unei persoane sau gospodării de a dispune de resurse materiale pentru a-şi asigura nevoile energetice minime: iluminat, asigurarea unei încălziri optime a locuinţei în condiţiile de climă rece şi geroasă care sunt în momentul de faţă tot mai pregnante, asigurarea facilităţilor în vederea pregătirii hranei, asigurarea apei calde şi, nu în ultimul rând, folosirea mijloacelor de comunicare care funcţionează pe bază de energie electrică. Vulnerabilitatea energetică este asociată cu clientul/consumatorul vulnerabil, care este definit în Legea nr. 123/2012, la art. 3. De aceea, aceste două concepte, sărăcie energetică şi vulnerabilitate energetică sunt indisolubil legate de eficienţa energetică. Există o serie de documente şi politici ale Uniunii Europene şi, în acelaşi timp, ale legislaţiei româneşti, care tratează aspectul eficienţei energetice, între care amintesc: Pachetul referitor la Climă şi Energie din 2008, propus de Comisia Europeană, dar şi Directiva 2012 a Parlamentului European şi a Consiliului privind eficienţa energetică; şi, nu în ultimul rând, Legea nr. 123/2012. Deci instrumente legislative există. Cu toate acestea, există zone ale ţării unde locuitorilor nu le sunt asigurate condiţiile minime pentru a eradica sărăcia energetică şi pentru a face în aşa fel încât să nu mai vorbim despre clienţi vulnerabili. În judeţul Neamţ, de pildă, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi căldură a variat între 2007-2012 între 2,7% şi 4,0%, cu specificaţia că în 2009 şi 2010 s-au înregistrat procente de chiar 1,4% şi respectiv 1,9%. De asemenea, putem spune că evoluţia populaţiei civile, pe activităţi, în domeniul economiei naţionale, dar şi în producţia şi furnizarea de energie electrică a cunoscut un real regres, de cel puţin 25%. De aceea, reiterez că problema României nu este la nivel teoretic...
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc.
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc ... este la nivel practic... Şi de aceea cred că ar trebui să facem mai mult practică decât legi. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu. Urmează domnul Ştefan Muşoiu, dacă este? Dacă nu, doamna Maricela Cobuz. Rugămintea este să apăsaţi microfonul, să înceapă măsurarea timpului, de la zero.
Maricela Cobuz Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la "Ziua Mondială a Sănătăţii. Să luptăm împotriva depresiei". În anul 1948, Organizaţia Naţiunilor Unite a implementat Ziua Mondială a Sănătăţii, zi care se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 7 aprilie. Timp de 69 de ani, Ziua Mondială a Sănătăţii a avut câte o temă de dezbatere, iar anul acesta "Depresia" a devenit subiectul. Starea de sănătate face parte din condiţia umană şi se impune în toate aspectele existenţei individuale, cât şi în relaţiile de grup sau societate. Riscurile şi deficienţele care perturbă această condiţie pot avea consecinţe pasagere sau durabile şi fac parte dintr-un sistem relaţional asupra căruia efortul cunoaşterii şi acţiunii umane se proiectează pentru a-şi promova valoarea propriei existenţe, ca expresie a cunoaşterii de sine. Astăzi, studiul tulburărilor afective reprezintă o problemă multidisciplinară, de o considerabilă amploare. Aproximativ 15-20% din populaţia generală prezintă, pe parcursul existenţei, o dată sau de mai multe ori, mai multe episoade depresive care, nediagnosticate şi netratate la timp şi eficient, aduc mari suferinţe bolnavilor şi aparţinătorilor. Riscul suicidului este mare în depresii şi aproximativ 10-15% dintre depresivi mor prin autoliză. Studii recente de epidemiologie evidenţiază că în ultimele decenii prevalenţa depresiilor se află într-o continuă creştere, ajungând să afecteze 3-5% din populaţia globului. Astfel, putem spune că, dacă o mare parte din deceniile secolului nostru au fost etichetate ca decenii ale anxietăţii, ultimele decenii sunt deceniile depresiei. Alunecarea spre depresie este favorizată în condiţiile contemporaneităţii, caracterizate prin ritm alert al vieţii, dinamica uluitoare în toate domeniile, grevate însă de aspectele negative ale civilizaţiei. În contextul actual, depresia, de la formele ei uşoare până la forma cea mai severă - melancolia - reprezintă un diagnostic frecvent. Este de datoria mea, ca medic şi deputat membru în Comisia pentru sănătate şi familie, să aduc la cunoştinţă cetăţenilor această boală, depresia, cu variatele sale aspecte de sens şi intensitate, caracterizând condiţia umană prin expresia sa fenomenologică, ontogenetică şi antropologică. Deputat al PSD Suceava, Cobuz Maricela. Mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Domnul Cristinel Romanescu, PNL? Robert Boroianu? Ghilea Găvrilă? Ioan Balan? Claudiu Răcuci? Mara Mareş? Bun. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. Doamna Georgeta Holban. Vă rog.
Georgeta-Carmen Holban Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Despre un politician atât de valoros, că nimeni nu-l doreşte". Nimic nu se compară cu mărirea şi decăderea liderilor artificiali, cum ajung ei în frunte, aduşi de nicăieri, pentru merite pe care nici ei nu şi le explică, şi cum decad în dispreţul celor care-i adulau până mai ieri! E un tablou grotesc în care-l regăsim, în ultima perioadă, pe cel mai valoros premier pe care ni l-au vândut publicitarii din spatele său, domnul Dacian Julien Cioloş. Vă amintiţi cu toţii, îmi amintesc şi eu, perioada de după impunerea domnului Cioloş la guvernare, cu toată echipa lui de specialişti în tot şi-n nimic. În ciuda unor evidenţe social-economice devastatoare pentru bilanţul acelui Guvern, nu puteai să spui o vorbă urâtă la adresa prim-ministrului, că erai desfiinţat de armata din jurul lui. PNL şi USR s-au întrecut atunci, într-un concurs dizgraţios, să-1 slăvească public pe cel care le asigura puterea, hiperbolizându-i acţiunile, inventând calităţi politice de nedescris şi construindu-i o imagine de zeu al competenţei. Repet, evidenţele nu contau pentru adulatori. Şi acum revin la ce spuneam la început despre liderii artificiali. Ne uităm în ultimele săptămâni la un fel de desen animat, având drept protagonişti aceleaşi personaje: domnul Cioloş, PNL şi USR. De data asta, domnul Cioloş, rămas şomer după o guvernare atât de glorioasă, nu-şi mai găseşte lăudătorii din perioada când era la putere. Statuia idolului s-a spart brusc şi soldaţii (ne)credincioşi au întors armele. Aşa se face că domnul Cioloş primeşte, unul după altul, refuzuri dintre cele mai categorice, când vine vorba să intre în PNL sau USR. De unde nu conteneau cu laudele exagerate când era premier, liberalii şi salvatorii României îi trântesc uşa în nas fostului idol şi-i dezgroapă toate defectele. Ba unii fac eforturi mari să devină ridicoli şi folosesc ca argumente pentru acest refuz tocmai guvernarea pe care ei înşişi au linguşit-o atâtea luni. Poleiala de un an s-a dus, la fel şi caracterul. Cam atât despre sinceritatea sus-numiţilor. Am făcut această declaraţie după ce am văzut o nouă sforţare de înviere a triunghiului Cioloş - PNL - USR, demers pe care-l consider la fel de serios ca mostrele de caracter pe care şi le-au dovedit din plin cele 3 părţi în ultimele săptămâni. Vă mulţumesc. Deputat Holban Carmen, Dâmboviţa.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. Reiau apelul pentru deputaţii PNL. Romanescu, Boroianu, Găvrilă? Nu-i văd în sală, dar totuşi poate nu observ eu... Balan, Răcuci, Mareş? Nu. Continuăm cu PSD. Doamna Beatrice Tudor? Domnul Aurel Căciulă? Domnul Vasile Cîtea? Domnul Sorin Roman? Doamna Natalia Intotero? Vă rog.
Natalia-Elena Intotero Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţie politică: "Românii din Regatul Unit sunt o prioritate pentru Guvernul României". Săptămâna trecută, Marea Britanie a activat în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, prin care se declanşează procesul de ieşire din Uniunea Europeană. Brexit-ul a trecut, astfel, de la o formalitate la realitate, într-o experienţă provocatoare pentru ambele părţi. Pentru ţara noastră, protecţia românilor care lucrează în Regatul Unit trebuie să facă parte din pachetul de negociere al ieşirii Angliei din Uniunea Europeană. Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie în acest moment, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi şi polonezi. În acest context, este necesar un dialog direct cu Guvernul de la Londra, iar Executivul României a luat deja decizia de a urma această cale. Sunt convinsă de faptul că, de ambele părţi există deschidere şi bunăvoinţă în abordarea cu celeritate a acestei situaţii. Aşa cum Regatul Unit se va asigura ca cetăţenii britanici care lucrează în alte state ale Uniunii Europene să aibă aceleaşi drepturi ca şi până acum, şi ţara noastră va avea aceleaşi priorităţi. De altfel, România este interesată de dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu Marea Britanie, iar Parteneriatul Strategic cu această ţară va continua şi va fi consolidat. O bună colaborare între cele două Guverne este mai mult decât necesară, inclusiv în perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră, în timpul căreia se va produce, cel mai probabil, ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Sunt de părere că, dacă ne raportăm la evenimentele din jurul nostru, prin identificarea de soluţii, şi nu prin evidenţierea problemelor, avem numai de câştigat. Abordările pozitive, dialogul, dar şi atenţia la nevoile tuturor nu trebuie să lipsească din negocierile de la care ne dorim cele mai bune rezultate. Am toată încrederea că, România, prin instituţiile abilitate, va face tot posibilul pentru ca cetăţenii noştri să fie în siguranţă, să aibă drepturi egale cu ceilalţi şi să fie respectaţi şi ascultaţi. Vă mulţumesc. Deputat Intotero Natalia-Elena, judeţul Hunedoara.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc, doamnă deputat. Nu văd niciun parlamentar al PNL în sală care nu a fost strigat. Nici de la PMP, nici de la USR. Continui cu PSD-ul. Domnul Tudor Ciuhodaru? ... mulţumesc, domnule Budăi. Domnul Florin Buicu? Vă rog.
Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "7 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii" În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii selectează ca temă pentru 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii, un domeniu prioritar de interes global de sănătate publică. Tema din acest an este consacrată problematicii depresiei. Totodată, stigmatizarea reprezintă o componentă importantă a depresiei, dar şi a celorlalte boli psihice. Măsurile prevăzute în Programul de guvernare, aprobat de Parlamentul României, prin care comisiile de specialitate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost eliminate, au rolul de a creşte accesul la terapii al pacienţilor români, în România. Măsurile de creştere a salariilor în sănătate, promovate de PSD, determină deja reîntoarcerea specialiştilor în România. În viziunea PSD, "sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată". Prin toate măsurile prevăzute în Programul de guvernare, implementate deja sau în curs de implementare, pacienţii sunt poziţionaţi în centrul sistemului de sănătate. Cu această ocazie, daţi-mi voie să doresc mult succes tuturor profesioniştilor din sănătate, din România, şi să le spun la mulţi ani şi celor din Mureş care m-au trimis în Parlament, aceşti profesionişti care, de cele mai multe ori, îşi neglijează sănătatea lor pentru a asigura sănătatea noastră. Vă mulţumesc.
Marian-Cătălin Predoiu Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Doamna deputat Cristina Dinu, PSD? Domnul deputat Cornel Itu? Dragi colegi, am epuizat lista. Regulamentul nu prevede nimic în legătură cu epuizarea listei înainte de finalizarea programului stabilit pentru şedinţă, aşa încât am să interpretez eu, în sensul că voi menţine şedinţa deschisă până la ora 10, aşa cum este programată prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. În măsura în care vor veni colegi care au fost strigaţi pe listă, şi nu au răspuns prezent, le voi da cuvântul atunci când îl vor cere. Mulţumesc mult. După o scurtă pauză
Marian-Cătălin Predoiu Stimaţi colegi, O să mai fac un apel către deputaţii înscrişi pe liste... şi doamnele deputate, evident. Deci, de la PSD: Beatrice Tudor? Aurel Căciulă? Vasile Cîtea? Sorin Roman? Tudor Ciuhodaru? Cristina Dinu? Cornel Itu? Trec la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Domnul Pistru? Glad Varga? Doamna Cherecheş? Daniel Olteanu? Antoneta Ioniţă? Pavel Popescu? Cristinel Romanescu? Robert Boroianu? Ghilea Găvrilă? Ioan Balan? Claudiu Răcuci? Mara Mareş? USR, în afară de domnul Nicuşor Dan, nu văd pe nimeni. Iulian Bulai? Nu este. Bun. ALDE. Domnul Borza? Nu este. La Grupul parlamentar al PMP am epuizat toţi vorbitorii înscrişi pe listă. Nu există înscrişi pe listă vorbitori pentru Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Având în vedere că toţi colegii prezenţi au avut ocazia să îşi facă declaraţiile politice şi nu mai există prezent niciun deputat care este înscris pe lista de declaraţii, declar închisă această şedinţă. Vă felicit încă o dată pentru declaraţii! Vă doresc mult succes!