Carmen-Ileana Mihălcescu Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă. Domnul deputat Daniel Olteanu, de la PNL? Este? Domnul deputat Steriu? Nu. Domnul deputat Csoma Botond? Vă rog.
Botond Csoma Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării se referă la arborarea steagului Transilvaniei, la Cluj. În data de 15 martie a.c., aproximativ 600 de persoane de etnie maghiară au participat la un marş autorizat pe străzile municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. Participanţii au comemorat eroii Revoluţiei maghiare din 1848, însă evenimentul nu a fost lipsit de incidente. 4 tineri au fost amendaţi de Jandarmerie, cu câte 500 de lei, pentru nerespectarea art. 13 al Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Intervenţia jandarmilor s-a datorat faptului că cele 4 persoane au arborat steagul istoric al Ardealului, steagul Transilvaniei. Jandarmii au cerut organizatorilor, Organizaţiei Locale a UDMR Cluj, să îndepărteze persoanele din coloană care au arborat steagul Transilvaniei, iar procesele-verbale de contravenţie au fost întocmite cu menţiunea că cei amendaţi nu au respectat indicaţiile de părăsire a marşului, date de organizatori. În acest fel s-a creat aparenţa că organizatorii ar fi avut obiecţii cu privire la arborarea steagului Transilvaniei, ceea ce nu este adevărat. Ţin să precizez că organizatorii evenimentului de comemorare, Organizaţia Locală a UDMR Cluj, din iniţiativa lor, proprie, nu au dat nicio indicaţie referitoare la îndepărtarea steagului Transilvaniei. Afirmaţiile privind incitarea la ură şi discriminare, prin folosirea acestui steag, aparţin exclusiv Jandarmeriei, care şi-a făcut cunoscută această opinie încă începând cu data de 14 martie a.c., când a avut loc şedinţa de organizare a evenimentului de comemorare, la care au participat atât reprezentanţi ai Jandarmeriei, cât şi reprezentanţii organizatorilor. Menţionez că pe străzi coloanele au purtat atât steagurile Uniunii Europene, României şi chiar steagul Ungariei. Totodată se cunoaşte faptul că românii ardeleni au purtat steagul Transilvaniei şi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Mai mult decât atât, simbolul care există pe steagul Transilvaniei, mai exact stema regiunii, este prezentă şi pe steagul României, fiind o parte din stema oficială a ţării. Totodată trebuie subliniat că art. 13, pe baza căruia Jandarmeria a eliberat amenzi celor 4 persoane, nu cuprinde nicio referire cu privire la arborarea steagurilor. În acest caz, consider că angajaţii Jandarmeriei au acţionat exagerat, interpretând litera legii într-un mod samavolnic. Este imposibil ca Jandarmeria să considere arborarea steagului Transilvaniei o măsură ilegală şi neconstituţională, nesocotind un drept fundamental. Neexistând o prevedere legală care să interzică folosirea acestui steag - steagul Transilvaniei - consider că măsurile luate de Jandarmeria Română constituie un act samavolnic. Doamnă ministru, Vă rog să-mi comunicaţi poziţia oficială a Ministerului Afacerilor Interne, vizavi de acest incident. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Avem o interpelare depusă de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Dacă avem un reprezentant al comisiei? Vă rog.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea depusă de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Obiectul acesteia este: "Motivarea tergiversării transmiterii punctului de vedere ce conţine o propunere de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, primit de minister, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în data de 2 februarie 2017". Cronologic vorbind, este vorba de o serie de întrevederi pe care le-am avut în cadrul comisiei: pe data de 25 ianuarie 2017, la care au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: domnul Ovidiu-Cristian Iane, domnii Dan Mihai Chirica, secretar de stat, şi Dumitru-Florin Baba, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Direcţiei Generale Paşapoarte; o altă întâlnire a avut loc pe 2 februarie 2017, la care l-am avut participant pe fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, doamna Iulia Mălina Ciobanu. Şi, în urma discuţiilor pe care le-am avut la aceste şedinţe, am convenit ca reprezentanţii ANC să transmită un punct de vedere privind modificarea şi completarea art. 9 al legii menţionate anterior. De la primirea de Ministerul Justiţiei a punctului de vedere din partea ANC, respectiv începutul lunii februarie, şi până la data prezentei interpelări, sfârşitul lunii martie, s-a contactat de nenumărate ori cabinetul pe care îl conduceţi, domnule ministru, şi au fost respinse două adrese oficiale în care se solicita respectuos transmiterea acestei propuneri de modificare şi completare a legii. Ţinând cont de faptul că Ministerul Justiţiei nu a răspuns solicitărilor făcute de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, iar Propunerea de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991 se află într-un blocaj instituţional, vă rugăm respectuos să transmiteţi un răspuns cu privire la: 1. Care este motivul pentru care Ministerul Justiţiei refuză transmiterea către comisie a punctului de vedere ce conţine Propunerea de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991? 2. Ţinând cont de faptul că această propunere se află deja de aproximativ 50 de zile în posesia Ministerului Justiţiei, când estimaţi că va intra în posesia Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării?
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Marius Paşcan? Da, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc. Consider că se impune ca, odată cu finalizarea şi aprobarea MasterPlanului General de Transport, să fie comunicată oficial şi strategia privitoare la cele 3 aeroporturi din centrul ţării, respectiv Mureş, Sibiu şi Cluj, dacă s-a modificat abordarea ministerială de atunci, respectiv din 2013, când am depus o interpelare similară la Ministerul Transporturilor. În mod special se cuvine specificat dacă Guvernul României va participa la finanţarea aeroporturilor de interes local, anume dacă va susţine investiţiile pentru dezvoltare ale acestora. Pe de altă parte, consider că trebuie clarificat dacă se are în vedere, printr-o strategie de infrastructură naţională, coexistenţa, coabitarea celor 3 aeroporturi din centrul ţării şi susţinerea acestora într-o formă sau alta de la bugetul de stat sau fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu. Mai precis, să rămână în grija exclusivă a consiliilor judeţene. O atare ultimă variantă poate duce chiar la întreruperea activităţii şi chiar la închiderea unora dintre aceste aeroporturi. Aeroportul Transilvania, de pildă, se confruntă deja cu serioase probleme. E cazul să fie lămurite aceste aspecte, oficial, pentru ca administraţiile publice locale care le administrează să ştie ce au de făcut. Până acum, cu certitudine, Aeroportul Transilvania este cel care a fost desconsiderat şi dezavantajat, întrucât aeroporturile din Cluj şi Sibiu au beneficiat de importante investiţii susţinute de la bugetul de stat sau fonduri europene, în timp ce acelaşi lucru nu s-a întâmplat şi în cazul Aeroportului Transilvania din judeţul Mureş. Aştept cu interes o clarificare în acest sens. Solicit răspuns în scris. Deputat al PMP, de Mureş, Marius Paşcan.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul deputat Moldovan Sorin.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării: "Creşterea timpilor de aşteptare la graniţă". Stimată doamnă ministru, Duminică, 2 aprilie, Poliţia de Frontieră a anunţat că din 7 aprilie a.c. va intra în vigoare Regulamentul de modificare a Codului Frontierelor Schengen, adoptat de Parlamentul European şi Consiliul European, care presupune, prin art. 4, că statele membre sunt obligate să verifice în mod sistematic, la intrare, resortisanţii ţărilor terţe, prin consultarea tuturor bazelor de date relevante. Ar trebui să se asigure faptul că aceste verificări sunt realizate în mod sistematic şi la ieşire. Bazele de date în care se vor efectua verificări includ: sistemul de informaţii Schengen SIS, baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate şi pierdute SLTD, precum şi bazele de date naţionale. Aceste măsuri sunt binevenite, pe de o parte, pentru siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene, având în vedere atentatele din ultima perioadă, dar, pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să coordoneze într-un mod cât mai organizat aceste schimbări, pentru că altfel vor avea un efect negativ, din punctul de vedere al timpului aşteptat la graniţe, dacă nu este coordonat cum trebuie. Având în vedere apropierea Paştelui şi a sezonului estival, se prefigurează creşterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităţilor vamale în punctele de frontieră rutiere. Având în vedere aceste circumstanţe, vă rog să faceţi următoarele precizări: 1. Ce măsuri va lua Ministerul Afacerilor Interne pentru a nu se ajunge la cozi infernale în pragul Sărbătorilor şi în perioada estivală? 2. Cum preconizaţi că va fi primită această modificare a Regulamentului de modificare a Codului Frontierelor Schengen de cetăţenii europeni? Solicit răspuns oral şi scris la această problemă. Vă mulţumesc. Sorin Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13.
Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Robert Sighiartău? Vă rog.
Robert-Ionatan Sighiartău Bună seara, stimaţi deputaţi. Am o interpelare către domnul Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, Suntem la mai bine de 10 ani de când am intrat în Uniunea Europeană şi, pe lângă faptul că aproape an de an absorbţia fondurilor europene a fost sub nivelul pe care ni l-am propus, nu am reuşit nici să implementăm sisteme performante pentru a accesa bani europeni, în afara proiectelor europene - şi aici mă refer la subvenţiile din agricultură. Agenţia pentru Investiţii în Agricultură este una din instituţiile de bază în domeniu, una extrem de solicitată, prin numărul mare de fermieri pe care îl are ţara noastră. Anual se depun cereri pentru plata subvenţiilor, iar sistemul de preluare a cererilor nu este nici astăzi satisfăcător. De performanţă nu mai putem discuta. Nu de puţine ori sistemul informatic care permite plata subvenţiei pe suprafaţă s-a blocat, ducând la întârzieri grave ale viramentelor către fermieri. S-a ajuns în situaţia în care dacă problema nu se rezolva de pe o zi pe alta, Comisia Europeană nu putea plăti sumele pentru diverse scheme de sprijin, decât după luni de zile. Astfel s-a ajuns ca cererile să fie prelucrate manual, lucrătorii APIA fiind obligaţi să lucreze nopţile, sâmbăta şi duminica. Multă risipă de timp, de bani şi, bineînţeles, de resurse umane. Întârzierile cu plata subvenţiilor au dus la renunţarea de către unii fermieri să mai crească animale. Un alt aspect este legat de necorelarea datelor cu alte instituţii partenere, cum ar fi: ANSVSA. Şi nu în ultimul rând trebuie subliniată lipsa unui program între APIA şi instituţiile de evidenţă a populaţiei, care ar permite o verificare mult mai atentă a persoanelor care se prezintă la agenţiile judeţene şi locale. De multe ori, persoanele care fac cereri le fac în numele altor persoane, lucru care duce la greşeli sau chiar la fraude. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicaţi: Ce măsuri aveţi în vedere a lua, în regim de urgenţă, pentru a impulsiona sectorul agricol, care este mult sub potenţialul pe care îl avem ca ţară? Aveţi în vedere crearea unei baze de date comune între APIA şi alte instituţii partenere, ANSVSA, instituţiile de evidenţă a populaţiei? Ce măsuri aveţi în vedere pentru modernizarea sistemului informatic, pentru a uşura munca oamenilor şi pentru a evita blocarea acestuia? Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Silviu Dehelean? Nu este. Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Vă rog.
Antoneta Ioniţă Bună ziua, doamnă preşedinte! Stimaţi colegi deputaţi, Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării se referă la elaborarea unui program naţional pentru demenţă. Stimate domnule ministru, Atrag astăzi atenţia tuturor asupra necesităţii elaborării unui program naţional de sănătate pentru demenţă. Consider că problemele generate de această boală nu pot fi rezolvate fără un dialog cu autorităţile competente, prin crearea unui program naţional de sănătate care să ofere soluţii concrete. Un astfel de program este necesar pentru a asigura colaborarea între instituţiile responsabile pentru calitatea şi diversitatea serviciilor de diagnostic, tratament şi îngrijire a persoanelor cu demenţă, a identifica nevoile reale pe care le implică îngrijirea, a coordona activitatea instituţiilor responsabile de implementarea programului, a asigura accesul la servicii şi a asigura instruirea personalului. Până în prezent, la nivelul mentalităţii generale din România, nu s-au produs modificări esenţiale privind această boală, nu au fost demarate niciun fel de demersuri pentru organizarea de servicii, nu s-au conturat intenţii, dar acum trebuie, numaidecât, ca şi statul român să se implice într-un program naţional pentru demenţă, nu doar sectorul privat şi ONG-urile. Concret, obiectivul principal este acela de a continua demersurile ONG-urilor, şi anume de a informa populaţia cu privire la existenţa acestei boli, de altfel foarte frecventă. Aproximativ 10% dintre persoanele peste 65 de ani suferă de demenţă Alzheimer, aceasta fiind principala cauză de mortalitate şi morbiditate la vârstnici. Problemele extrem de dificile pe care le presupune îngrijirea pe care familia trebuie să o asigure acestor persoane, pentru perioade lungi, de cel puţin 8-10 ani, trebuie să preocupe şi statul român. Din aceste considerente, domnule ministru, este necesară conceperea şi punerea în aplicare a unor măsuri care au drept principal obiectiv recunoaşterea demenţei ca problemă de sănătate publică în România, şi, în consecinţă, elaborarea unui program naţional pentru demenţă. Considerăm că numai o strategie naţională coerentă va permite abordarea holistică a problemelor medicale şi a celor sociale, financiare, personale, etice, pentru cele peste 1, 5 milioane de persoane afectate direct sau indirect de această suferinţă. Împreună putem găsi soluţii practice şi realiste care să ţină cont de dificultăţile economice actuale, dar care să schimbe în mod radical situaţia persoanelor suferinde de demenţă şi a familiilor lor. Solicit răspunsul în scris. Cu deosebită stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniţă. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este. Domnul deputat Cătălin Cristache? Nu. Domnul deputat Claudiu Răcuci? Nu. Domnul deputat Popescu? Vă rog.
Pavel Popescu Interpelarea este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării: "Spitalul de boli infecţioase «Victor Babeş» din Timişoara şi o chestiune de securitate naţională." Stimate domnule ministru, Am aflat din presa locală timişoreană şi de la managerul spitalului de boli infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara că acest spital îşi va închide de luni, adică de astăzi, 3 aprilie, porţile. Reprezentanţii spitalului nu mai au bani pentru a plăti unităţile, angajaţii şi tot ceea ce ţine de cheltuieli. Problema semnalată este că nu primesc suficienţi bani de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru câţi pacienţi internează şi tratează, fiind cel mai mare spital de boli infecţioase din vest, atenţie!, cel mai mare spital de boli infecţioase din vest. La unitatea sanitară vin pacienţi cu afecţiuni grave, din toată ţara, care trebuie trataţi. Fără a exagera, rezolvarea acestei crize cu care se confruntă spitalul ţine de domeniul siguranţei naţionale. Practic, datoriile spitalului vin din diferenţa de bani dintre cazurile tratate efectiv în spital şi cazurile decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş. Spitalul are încă din 2016 o restanţă în sumă de 1.822.499 de lei, care reprezintă servicii medicale nedecontate de către CJAS. Deşi aceşti pacienţi au fost internaţi în spital şi trataţi, spitalul nu primeşte bani de la CJAS pentru acest lucru. Unitatea medicală a închis anul 2016 cu plăţi restante de aproape trei milioane de lei, din care arierate, plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, de două milioane de lei. Practic, pentru a se debloca situaţia, iar porţile spitalului să rămână deschise, ar trebui ca CJAS să mărească suma pe care o decontează spitalului, iar lucrurile se pot schimba doar prin constituirea unei comisii care să determine schimbarea, de la Bucureşti. Vă întreb, aşadar, domnule ministru, dacă veţi lua măsuri urgente pentru deblocarea acestei situaţii, având în vedere faptul că s-a constituit comisia la nivel naţional, din care fac parte reprezentanţii spitalului, casei judeţene, autorităţilor locale şi casei naţionale de asigurări de sănătate, şi care se va întruni joi, 6 aprilie, adică în această săptămână. Problema expusă necesită rezolvare urgentă, deoarece, chiar în aceste zile, acest spital de boli infecţioase din Timişoara se confruntă cu o gravă epidemie de rujeolă. Aştept răspuns în scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna deputat Mara Mareş? Vă rog.
Mara Mareş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale. Stimate domnule ministru, Numărul studenţilor din România a înregistrat scăderi considerabile în ultimii ani. Astfel, dacă în anul universitar 2007-2008 erau înregistraţi nu mai puţin de 907.353 de studenţi, numărul acestora a ajuns la 433.234 în anul universitar 2013-2014. O serie de factori influenţează acest număr, la nivel naţional: scăderea natalităţii, abandonul şcolar, concurenţa pe piaţa serviciilor de educaţie, inclusiv cu unităţi din afară. Aşadar, în ultimii ani tot mai mulţi tineri doresc să urmeze studii în străinătate, mulţi dintre aceştia fiind acceptaţi la studii încă din perioada liceului. De cele mai multe ori, atunci când aceştia se întorc în ţară, întâmpină o serie de dificultăţi la echivalarea diplomelor, au de parcurs un traseu administrativ anevoios şi sunt nevoiţi să cheltuiască bani pe traduceri şi legalizări. Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizaţi: Care este numărul studenţilor înregistraţi în România, în anul universitar 2016-2017? Există la nivelul ministerului pe care îl conduceţi o monitorizare a situaţiei studenţilor români în străinătate? Care este numărul curent al acestora şi care este numărul absolvenţilor de studii în străinătate în perioada 2010-2017? Există anumite cheltuieli pe care statul român trebuie să le susţină pentru un student în străinătate? Care este numărul de diplome echivalate de statul român în perioada 2010-2017? Există un sistem estimat al sumei cheltuite de un absolvent de studii în străinătate pentru echivalarea diplomei în România şi a sumei cheltuite de statul român pentru realizarea acestui demers? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Doamna deputat Adriana Săftoiu. Vă rog.
Ana Adriana Săftoiu Interpelarea este adresată ministrului educaţiei naţionale şi este vorba despre respectarea dreptului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi senzoriale. Plec de la un caz foarte concret. Este vorba de Ecaterina Zgubea, elevă în clasa a XIII-a, seral, la Liceul tehnologic din Alexandria, care urmează să susţină examenul de bacalaureat în sesiunea din vara acestui an, 2017. Problema e că respectiva elevă face parte din categoria persoanelor cu dizabilităţi senzoriale, respectiv este nevăzătoare. Ecaterina doreşte să susţină examenul la literatura română şi la geografie, folosind un laptop adecvat nevoilor ei. De aici începe traseul birocratic, care scoate în evidenţă o legislaţie greoaie şi discriminatorie. Conform procedurii din Legea nr. 448, elevul trebuie să meargă la Direcţia de sănătate publică, care, în baza diagnosticului, îi va înmâna o adeverinţă cu posibilităţile pe care le are în timpul examenului. Cu această adeverinţă, elevul merge la inspectoratul judeţean, care va lua decizia finală. Care este problema elevei nevăzătoare şi problema altor copii care intră în aceeaşi categorie. Li se refuză pur şi simplu un drept pe care îl prevede Convenţia ONU din 2012, ratificată de România, şi care este dreptul de a folosi orice instrument adaptat nevoilor individuale. Practic, răspunsul pe care l-au primit aceşti copii, de a folosi acest laptop, care are un soft special, care le permite să lucreze pe el, a fost că prin folosirea laptopului respectiv sunt suspectaţi de tentativă de fraudă. Pentru că metodologia încă, în acest moment, nu este conformă cu această Convenţie ONU, se spune că orice alt instrument care ar putea să facă posibilă depistarea, de unde vine acea lucrare, ar fi o tentativă de fraudă. Trebuie să atrag atenţia asupra faptului că inspectoratul, comisia au posibilitatea să verifice acel laptop, în cazul în care se suspectează că ar putea să deţină informaţii. Deci, prin acest refuz, ca aceşti copii, aceste persoane cu dizabilităţi senzoriale să nu-şi poată folosi aceste laptopuri care sunt adecvate nevoilor lor, practic, li se încalcă un drept. Drept urmare, interpelarea se adresează ministrului educaţiei şi doresc răspuns în scris. În ce măsură metodologia de bacalaureat din acest an va fi adaptată Convenţiei ONU şi, în mod concret, în ce măsură acestei eleve, care a făcut această solicitare, i se răspunde şi i se respectă dreptul de a folosi un instrument care este adaptat nevoilor ei? Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Nu este. Domnul deputat Bogdan Huţucă? Nu. Domnul deputat Cristian Ghinea? Nu. Domnul deputat Bichineţ? Nu. Domnul deputat Cătălin Nechifor. Vă rog.
Cătălin-Ioan Nechifor Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării îl constituie planul de dezvoltare al TAROM pentru Aeroportul Suceava. Domnule ministru, Vreau să vă informez că, începând cu 2014, Aeroportul Suceava a intrat într-un plan de modernizare amplu, care a durat până în 2015. Mai precis, pe data de 12 noiembrie 2015, Compania TAROM a efectuat primul zbor spre Suceava, după lucrările ample de reparaţii şi modernizare. La acel moment, compania zbura doar luni şi joi, curse la mijlocul zilei. După o perioadă, din martie 2016, s-a trecut la un regim mai amplu, la curse cu înnoptare, overnight, respectiv de luni până duminică, un număr de 5 curse. Pe timp de vară s-a suplimentat, aşa încât Suceava a avut de atunci un număr de curse, una pe zi, cu plecare din Bucureşti seara, retur din Suceava, dimineaţa, a doua zi. Domnule ministru, Considerăm că indicatorii tehnico-financiari, mai degrabă pentru TAROM, pe Suceava, ca operator aerian, sunt pozitivi, întrucât de atunci şi până acum preţul biletelor a fost foarte ridicat. În documentul pe care îl depun în scris fac şi o analiză scurtă şi veţi vedea de acolo că, spre exemplu, în comparaţie cu Iaşiul, biletele pe Suceava, pentru aceeaşi zi, la o distanţă de timp rezonabilă, sunt chiar cu 36% mai scumpe decât cele pentru zborul Iaşi-Bucureşti şi retur, în condiţiile în care distanţa este aproximativ egală şi timpul de zbor la fel, egal. Vreau să vă solicit, domnule ministru, ca, printr-o analiză, împreună cu TAROM, să puteţi identifica cauzele care stau la baza acestui calcul financiar, pentru că, dacă pe Iaşi operează şi Blue Air, şi Compania TAROM naţională are un număr de 4 zboruri pe zi, iată că la Suceava, un aeroport important, modernizat, o zonă turistică importantă şi de business, Compania TAROM ţine şi acum doar un singur zbor pe zi către Suceava şi, evident, retur, a doua zi. Consider că suntem deja în ultimul ceas în care mai putem salva Compania TAROM. Ştim foarte bine că sunt intenţii şi din partea Ryanair şi a altor operatori de regim low-cost spre a veni către România, pentru a opera zboruri cu destinaţie internă. De aceea, vă rog, domnule ministru, să analizaţi aspectele enunţate în această interpelare şi să ne comunicaţi în scris, dar şi oral punctul de vedere al companiei cu privire la destinaţia Suceava, ca plan de dezvoltare pentru Compania TAROM. Vă mulţumesc foarte mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Iuliu Nosa? Nu este. Doamna deputat Carmen Holban.
Georgeta-Carmen Holban Bună ziua, stimaţi colegi! Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru al sănătăţii, Florian-Dorel Bodog. Obiectul interpelării: "Transformarea Maternităţii Târgovişte la grad superior - trecerea la grad III." Domnule ministru, Vă interpelez în legătură cu subiectul cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar, de către şeful Secţiei Neonatologie a Spitalului Judeţean Târgovişte. Ca urmare a faptului că maternităţile actuale de grad III nu fac faţă ca număr de locuri, la numărul tot mai mare de nou-născuţi cu patologii grave, începând cu anul 2015, Maternitatea Târgovişte a început discuţii cu privire la trecerea la un grad superior. S-a discutat la nivelul comisiei de specialitate, la nivelul Asociaţiei Române de Neonatologie, la nivel de secretar de stat şi la nivel de ministru. Creşterea gradului maternităţii ar însemna, pentru judeţul Dâmboviţa şi pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, acordarea de îngrijiri mai bune pentru nou-născuţi şi femeile gravide din judeţ, creşterea finanţării Compartimentului "Prematuri" de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi creşterea finanţării Secţiei de Neonatologie, prin accesarea AP ATI. Faţă de cele menţionate, vă rugăm, domnule ministru, să analizaţi şi să sesizaţi Comisia Naţională de Evaluare a Maternităţilor, din cadrul Ministerului Sănătăţii, pentru a da un răspuns la evaluarea efectuată, pe care îl aşteptăm de mai bine de un an. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna deputat Maricela Cobuz.
Maricela Cobuz Bună seara! Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian-Dorel Bodog. Obiectul interpelării: "Normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015". Stimate domnule ministru, De peste 6 ani, s-a înregistrat în ţara noastră prima generaţie de dieteticieni cu licenţă, la mai multe facultăţi din ţară, pregătiţi temeinic şi specific pentru acest domeniu de sănătate atât de important. Totuşi, încă nu a fost reglementat în totalitate această profesie, deşi în Statele Unite ale Americii se împlinesc, în acest an, 100 de ani de la înfiinţarea acestei profesii; în Marea Britanie aproape 40 de ani; în Italia peste 30 de ani. Avem nevoie de dieteticieni în cabinetele medicale, în spitale, în instituţii sociale, în unităţi alimentare, în şcoli sau în laboratoare de cercetare. Legea dieteticianului a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 825 din 5 noiembrie 2015, normele au fost elaborate şi este momentul ca noi să le definim aplicabilitatea. Solicit răspuns în scris, conform art. 170 alin. (1) al Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu privire la stadiul elaborării şi aprobării hotărârii de Guvern care aprobă Normele metodologice de aplicare a legii dieteticianului nr. 256/2015, norme ce privesc şi detaliază exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului dieteticienilor din România. Cu stimă, deputat al PSD, Maricela Cobuz. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Mai avem timp pentru o singură interpelare. Domnul deputat Năsui? Nu este. Domnul deputat Nicolae Neagu. Vă rog.
Nicolae Neagu Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei. Subiectul este "Liberalizarea pieţei de gaze". Stimate domnule ministru, În ultimele zile, în spaţiul public, au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieţei de gaze, în contextul în care OUG nr. 64/2016 prevede liberalizarea preţului gazelor de la 1 aprilie 2017. ANRE susţine şi a susţinut că liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici trebuie deja aplicată începând cu 1 aprilie, dată fiind convergenţa dintre preţul gazelor din producţia internă şi preţul gazelor din import. Parlamentul României, Comisia pentru industrii şi servicii nu au reuşit o armonizare a legislaţiei, principalul obstacol fiind acela că, după liberalizare, impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil. În acest context, vă rog să precizaţi dacă Ministerul Energiei va elabora noul act normativ care ar trebui să modifice Legea energiei şi gazelor, respectiv a identifica soluţia pentru înlocuirea OUG nr. 64/2016 şi dacă în acest an intenţionaţi a creşte investiţiile Romgaz şi Transgaz, astfel încât capacitatea de furnizare cu gaze să crească, în condiţiile unui preţ mai mic decât cel al gazelor din import. Solicit răspunsul dumneavoastră verbal şi în scris. Mulţumesc. Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Vă doresc o seară bună! Declar şedinţa noastră închisă. Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.