Petru Gabriel Vlase 14. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România - ca zi de sărbătoare naţională. Comisii? Cultură sau administraţie? Hai, hotărâţi-vă! Cultură. Sintetic, domnule deputat, fără să ne spuneţi cine a fost la şedinţă.
Gheorghe-Dinu Socotar Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România - ca zi de sărbătoare naţională. Cu acest proiect au fost sesizate Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Proiectul a fost discutat în ambele comisii, în date separate; ambele comisii au avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 27 martie drept Ziua Unirii Basarabiei cu România ca sărbătoare naţională, vizând, totodată, reglementara măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile la nivel naţional şi local. Cum spuneam, membrii Comisiei pentru administraţie publică au avizat în 10 noiembrie 2015, membrii Comisiei pentru cultură în 28 februarie 2017. În unanimitate de voturi a fost adoptată legea, în ambele comisii. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comun propune adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 27 martie Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Codreanu, dezbateri generale. Aţi reuşit până la urmă!
Constantin Codreanu De data asta, da, domnule preşedinte. Cred că e cea mai importantă, de fapt! Mulţumesc. Dragi colegi, Ca cetăţean al Republicii Moldova, de fiecare dată când în Parlamentul României se vorbeşte despre Republica Moldova, este un motiv de bucurie. Astăzi avem două motive, pentru că am vorbit despre Republica Moldova şi la punctul 8 al ordinii de zi, şi vă asigur că nu sunt singurul. Cetăţenii din Republica Moldova, mare parte dintre ei, şi cetăţeni români aşteaptă semnale clare din partea României privind interesul statului român pentru cel de-al doilea stat românesc, pentru că asta este Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc şi are un număr din ce în ce mai mare şi de cetăţeni români. Este important să se înţeleagă acest lucru şi la Bucureşti. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării am transmis acest mesaj, inclusiv noului ministru pentru românii de pretutindeni, şi, dincolo de relaţia pragmatică pe care am discutat-o la punctul 8 al agendei de astăzi, acum vorbim despre un pas, despre un gest simbolic şi, credeţi-mă, ambele sunt la fel de importante. Aştept un vot pozitiv din partea dumneavoastră şi vă spun că acelaşi vot îl aşteaptă şi cetăţenii români din Republica Moldova - şi nu doar ei - atât cei actuali, cât şi cei viitori, mai ales că suntem cu mai puţin de două săptămâni înaintea zilei de 27 martie, atunci când vom marca 99 de ani de la această realizare istorică a poporului român, şi este un lucru foarte important să se ştie că, după integrarea în NATO, după integrarea în Uniunea Europeană, singurul Proiect de ţară pe care-l mai poate avea România în acest moment este reunirea celor două state româneşti. Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect şi vă asigur că nu vrea să deţină exclusivitate în acest sens. Vă invit pe colegii din celelalte partide să vă alăturaţi acestui proiect şi sper să dăm un vot pozitiv astăzi, aşa cum în februarie am dat un vot pozitiv pentru un amendament, şi vă mulţumesc pentru acel amendament, şi vă mulţumesc anticipat şi pentru votul de astăzi. Trăiască România Mare! Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Domnul Rodeanu.
Bogdan-Ionel Rodeanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, 27 martie 1918 nu a fost numai un vis frumos, aşa cum l-a denumit Regele Ferdinand I, ci este şi o certitudine a întregirii neamului românesc. Ziua Unirii Basarabiei cu România este o oficializare şi o certificare a unui parcurs istoric comun, dar şi a unuia prezent şi de viitor, în acelaşi context european. Grupul USR va susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Fădor... Doamna... mă iertaţi! Nu vă văd prenumele aici şi de aceea...
Angelica Fădor Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru Proiectul de Lege privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională, pentru că ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român modern, când Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Curajul şi determinarea Basarabiei de a reveni acasă au fost deschizătoare de drumuri, favorizând procesul lărgirii graniţelor României, pentru că la 28 noiembrie 1918 s-a realizat Unirea Bucovinei cu România, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a realizat Marea Unire. Oamenii care au contribuit atunci la Unirea din martie 1918 au plătit cu viaţa apărarea idealului dintotdeauna al românilor şi iată de ce instituirea zilei de 27 martie drept zi naţională a Unirii Basarabiei cu România este un act minim pe care statul român îl poate face, în semn de recunoştinţă, pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru limba română, pentru libertate, unitate şi România Mare. Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei pe care ni le-au lăsat moştenire. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau în primul rând să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect de lege şi intervin să dau răspuns colegului nostru de la Partidul Mişcarea Populară. Da, acesta este adevăratul ideal de ţară şi ideal naţional pe care trebuie să-l susţinem cu toţii, iar Partidul Naţional Liberal, ca un partid care a contribuit decisiv la Marea Unire din 1918, susţine reunificarea României cu Republica Moldova. Şi mă bucur că s-a precizat aici, am avut acest parcurs european al României din 1993, 1994 până în 2017, care s-a încheiat, iar acum principalul nostru reper şi principalul nostru obiectiv naţional trebuie să fie reîntregirea cu Republica Moldova, pentru că suntem cu toţii acelaşi neam, reprezentăm aceeaşi naţiune, avem aceleaşi tradiţii, aceeaşi istorie şi aceeaşi cultură, iar în Europa este nefiresc să avem două state româneşti. Şi, da, acesta este un vot pentru reunificare, ca Proiect de ţară! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Pambuccian.
Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă gândeam ce generaţie extraordinară a fost generaţia aceea a unirii cu oameni din Regat, cu oameni din Bucovina, cu oameni din Basarabia, cu oameni din Ardeal! Ce generaţie extraordinară a fost, ce lucru măreţ a reuşit să înfăptuiască şi mă gândeam că probabil că e bine să avem zile de genul acesta, simbolice, că poate au şi ele rolul lor, de stimulent, în generaţia de azi! A fost o generaţie de oameni extraordinari şi e păcat că nu ne ridicăm la nivelul la care au fost ei. Chiar dacă vremurile arată altfel, chiar dacă lumea în care trăim noi arată altfel, idealurile lor şi felul în care ei au reuşit să construiască atunci o ţară întreagă, nu numai că nu trebuie abandonat, nu numai că trebuie reamintit, nu numai că trebuie transformat într-un ideal, dar trebuie, la un moment dat, şi transformat într-o realitate. Grupul nostru parlamentar, evident, va susţine această lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Solomon.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Fără îndoială, şi Grupul Partidului Social Democrat va susţine această iniţiativă. Din nefericire, actul de la 27 martie, deşi, ştiu eu, proclamat aici cu emfază ca un moment hotărâtor pentru Marea Unire, a fost un moment în care armata română era la Chişinău, acum este dincoace de Prut. Era un moment în care elita politică de la Chişinău, aşa subţire cum era, a pus nişte condiţii, condiţii care după 1 decembrie au fost uitate atât de Guvernul român, cât şi de elita politică de la Chişinău, care se obişnuise cu traiul uşor de pe Dâmboviţa. Şi o spune Stere lucrul acesta, nu-l spunem noi, şi probabil că subţirimea elitei româneşti din Basarabia de după 1918 a dus la transformarea Basarabiei în cenuşăreasa celor patru, cinci provincii unite în 1918 cu ţara. Guvernul de la Bucureşti a uitat mai tot timpul că trebuie să unim cu adevărat Basarabia de ţară şi a investit puţin în infrastructură, a investit puţin în şcoala românească de acolo, iar momentul 1940 a fost... ştiu eu... foarte uşor de realizat pentru Guvern, că nu a avut foarte mult de retras de acolo. Ceea ce spun eu este că, degeaba facem zile de sărbătoare, să proclamăm cu emfază şi cu mare pompă că ne dorim ca Proiect de ţară unirea cu Basarabia, sau unirea Basarabiei cu România, sau integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi poate că acolo să ne regăsim, ca fraţi. Ceea ce trebuie să unim cu adevărat... Ţara Românească de dincolo de Prut de România! Dacă înainte de 1940 erau aproape 14 poduri, astăzi mai sunt cinci poduri. Dacă nu vom fi în stare să facem măcar poduri rutiere, măcar punţi, să treacă cu piciorul cei de dincolo către noi, şi noi invers, degeaba facem pe 27 martie sărbătoare mare şi proclamăm, că mai avem un Proiect de ţară de dus la capăt. Sper ca pe 27 martie Guvernul României să anunţe că va transforma podul CFR de la Fălciu în pod rutier, care nu este o foarte mare investiţie şi, de asemenea, Guvernul Republicii Moldova va fi de acord cu acest lucru, astfel încât un pod reabilitat de curând, acum vreo şase ani, din fonduri europene, să nu stea degeaba peste Prut, fără să-l folosească nimeni. Şi când vom avea încă un pod la Fălciu, poate vom avea unul la Bumbăta, poate vom mai avea multe alte poduri, cu siguranţă vom reuşi să ne unim cu adevărat cu Basarabia. În rest, vom mai face sărbători, vom mai avea discursuri emoţionante în Parlament, dar unirea va fi tot, tot mai departe. Succes celor care-şi doresc cu adevărat un Proiect de ţară pentru Unirea Basarabiei cu România, dar în primul rând să le urăm succes celor de la Ministerul Transporturilor, să facă ceea ce au promis acum doi ani şi jumătate, în 2014, când premierul Ponta, pe atunci, a mers la Chişinău şi a pus pe hârtie, împreună cu ministrul transporturilor de la Chişinău, aceste chestiuni. (În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul deputat Petru Movilă. Vă rog.
Petru Movilă Sărut mâinile! Mulţumesc mult. Sigur că aplicaţiile practice, deciziile pragmatice ale României faţă de Republica Moldova sunt puţine sau încă nu sunt materializate. Dacă vorbim de Acordul Interguvernamental din 2009, semnat de cele două Guverne ale României şi Moldovei, privind ajutorul de peste 100 de milioane de euro - suport pentru asigurarea independenţei energetice pentru cele două sisteme electrice de la Galaţi şi din nord, de la Botoşani, despre gazoductul de la Ungheni, despre podurile care trebuiau să fie făcute, şi anul acesta va fi lansat la apă, să spunem, inaugurat podul de peste Prut, la Ungheni, dacă vorbim despre faptul că avem proiecte comune asumate de guvernele celor două ţări şi, sigur, cred că ar fi foarte frumos ca măcar Moldova românească să o conectăm la teritoriul naţional, pe două proiecte majore, care sunt incluse în reţeaua TNT Centrală de Transport, vorbim de calea ferată Chişinău-Iaşi-Timişoara şi de Autostrada Odessa-Chişinău-Iaşi-Târgu Mureş, pe tronsonul românesc - nu am reuşit să facem nimic. De aceea, eu îi invit pe colegii mei care sunt la guvernare, sigur, să ne spună frumos declaraţii, tot ce vor şi, de asemenea, să ne arată concret ce fac membrii Cabinetului Grindeanu. Însă eu am vrut - sigur, am început de la cele spuse de colegul meu, dinaintea mea - am vrut să menţionez că iniţiatorul acestui proiect de lege este Eugen Tomac care, din păcate, nu este aici şi, al doilea lucru important, să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susţinut acest proiect de lege şi care arată că Moldova, aşa cum este ea, mai bună, mai săracă, mai sufletească, mai spirituală, poate fi un liant, un element de legătură între membrii Parlamentului României. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Oprea. La dezbateri generale? Vă rog.
Dumitru Oprea La Capitolul "Nasc şi la Moldova oameni" n-am să intervin eu, decât atât să vă spun: am apreciat că toate luările de cuvânt de la început au aparţinut generaţiei tinere. Aceasta înseamnă că istoria României nu va fi uitată.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Alte intervenţii nu mai sunt în cadrul dezbaterilor generale. Nefiind amendamente, urmează votul final.