Carmen-Ileana Mihălcescu 54. Proiectul de Lege pentru completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 295/2020; sunt 3 poziţii cu amendamente admise. Pentru prezentarea raportului? Domnul preşedinte Solomon? La PL-x 295/2020, da, vă rog.
Adrian Solomon Mulţumesc, doamnă preşedinte. Obiectul de reglementare al proiectului de lege este completarea art. 164 din Codul muncii cu un nou alineat, urmărindu-se reglementarea creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2021, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2024, acesta să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 12 mai 2020. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Domnul Seidler?
Cristian-Gabriel Seidler Mulţumesc. E vorba despre un proiect de lege care va impune practic ca salariul minim pe economie să fie stabilit prin forţa legii, în lipsa oricăror criterii nepolitice, în lipsa oricăror criterii obiective sau chiar subiective legate de evoluţia economiei sau a pieţei forţei de muncă. Pretextul pentru adoptarea acestei măsuri s-a găsit într-o propunere de directivă a Uniunii Europene care ar fi prevăzut, zice-se, că salariul minim pe economie ar trebui să ajungă la 60% din salariul mediu pe economie. În realitate, în schimb, asta e o minciună, pentru că acel proiect de directivă nu spune acest lucru. Aşadar, avem de-a face doar cu o măsură populistă din timpul campaniei electorale, prin care PSD vrea să arate că va mări salariile românilor. Când colo, spre deosebire de discursul lor politic, în care înfierează multinaţionalele, mereu, vor atinge prin această măsură tocmai micii angajatori români, care cu greu îşi vor permite o creştere atât de abruptă a salariului minim pe economie, în timp ce multinaţionalele înfierate de PSD vor putea face faţă acestui lucru. Aşadar, una spunem, alta facem. Nu e nimic nou în acţiunea PSD. Dat fiind că - dacă e să închidem rotund şedinţa de astăzi - domnul Marcel Ciolacu se află printre iniţiatorii legii care a introdus pensii speciale pentru parlamentari. Una spunem, alta facem, marca PSD!
Carmen-Ileana Mihălcescu Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Doamna Prună, vă rog.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. De fapt, ce trebuie să înţelegem cu toţii este că dacă vrem ca salariile să crească în România, lucrul acesta nu se va face niciodată prin pixul unui politician, aici, în Parlamentul României. Singura manieră de a lăsa mai mulţi bani în buzunarele românilor şi mai ales ale celor care muncesc pe salariul minim este să reducem taxele pe muncă. România este pe locul I în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte taxarea muncii. Un român care câştigă 100 lei brut, 41 de lei îi dă la stat, iar restul îi intră în buzunar. Este efectiv ruşinos că avem un astfel de nivel al taxării şi faptul că, încă, în România anului 2020, oameni care muncesc 8 ore pe zi şi câştigă salariul minim sunt în sărăcie, sunt săraci. Şi România este şi pe primul loc în ceea ce priveşte sărăcia în muncă, din Uniunea Europeană. Ceea ce noi am propus şi ceea ce vom dori să facem în viitoarea guvernare este să reducem taxele pe primii 2.230 de lei din salariu, astfel încât oamenii chiar să simtă o diferenţă la finalul lunii şi să nu-şi mai dorească să plece peste hotare ca să găsească locuri de muncă mai bine plătite, acolo. Asta este singura manieră prin care chiar putem să facem o diferenţă în viaţa oamenilor. Nu aşa cum propuneţi dumneavoastră prin lege, să forţăm până la urmă micii antreprenori, da, antreprenorii români, să dea faliment sau să nu mai poată să mai angajeze, sau chiar mulţi dintre ei să recurgă la angajarea aceea odioasă, la negru, pentru că dumneavoastră, aici, în Parlament, daţi nişte legi care ştiţi foarte bine că nu sunt aplicabile şi care până la urmă vor afecta tot românii şi tot pe cei mai mici. Nu vom vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul Adrian Solomon, vă rog.
Adrian Solomon Da, este minunat cum... Acum, nu-mi dau seama, colegii mei din calitate de demisionari vorbesc sau din calitate de încă parlamentari activi? (Vociferări.) Dar văd că vorbesc foarte bine în sprijinul celor mai prost plătiţi oameni din Europa. Lucrătorii români, mai ales cei la salariul minim, sunt foarte prost plătiţi. Iar ca reprezentanţi în Parlament ai celor de la "Concordia", să spunem, da, cred că aţi putea face mai mult, să-i convingeţi pe oamenii aceia să fie de acord cu deblocarea dialogului social. Şi poate prin dialog social să ajungă, aşa cum spuneţi dumneavoastră, la concluzia că salariul minim stabilit de Guvern este unul foarte mic şi să facă salariul foarte mare, cei de la "Concordia", care să-l depăşească chiar şi pe cel din construcţii, care este fixat prin lege la 3.000 de lei. Pentru mine, ştiu eu, ipocrizia aceasta ieftină nu are nicio relevanţă. În dezbaterile din cadrul Parlamentului European şi de la nivelul Parlamentelor naţionale, în urma propunerilor trimise de Comisia Europeană, care doreşte anul viitor să instaureze un salariu minim european, s-a făcut vorbire despre faptul ca acest salariu minim la nivelul statelor membre să fie 60% din salariul mediu din ţara respectivă. Pentru că nu poţi să uniformizezi la nivel de Uniune, să fie în toate ţările la fel cuantumul acesta. Dar, având un procent dintr-un indicator prestabilit, poţi să faci lucrul acesta. Acum, noi, la comisie, am stabilit ca acest procent să fie stabilit de Guvern, până în 2024, în tranşe egale, spunem noi, dar va hotărî Guvernul, care are cifrele pe masă, care va fi cuantumul fiecărei creşteri la 1 ianuarie 2021, 2022, 2023, astfel încât în 2024 să fie 60% din câştigul salarial mediu, folosit la fundamentarea bugetului de asigurări sociale în 2024. Adică cred că românii nu numai că merită să le promitem tot timpul că vor câştiga mai bine, să vină în ţară că vor avea câştigul pe care îl au în exterior, dar şi să facem ceva. Chestiunea aceasta, că să nu facem nimic şi să lăsăm la latitudinea dialogului social tripartit, cum zicea colegul meu mai de dinainte, este minunată, numai că dialogul social tripartit sau bipartit nu funcţionează în România. Nu funcţionează din 2011, când Guvernul Boc a primit o traducere de la Banca Mondială, despre cum să arate Legea nr. 62 a dialogului social, iar traducerea probabil a fost atât de proastă încât nu s-a înţeles nici patronatul cu sindicatul, nici patronatele, sindicatele cu Guvernul, să facă un dialog real în ţara noastră. Şi, de atâta amar de vreme, de 9 ani de zile, ne chinuim să modificăm această lege. Iată că am reuşit, printr-un acord aproape de 100% cu patronatele şi sindicatele. Avem, probabil, pe ordinea de zi în viitoarele şedinţe acest proiect. Şi, haideţi, doamnelor şi domnilor de la USR, dacă veţi mai fi în Parlament, nu vă vor fi acceptate demisiile până atunci, să trecem şi Legea dialogului social. Şi poate că această lege, pe care v-o propunem noi astăzi să o votăm, va fi, ştiu eu, o chestiune care nu-şi va mai găsi obiectul, pentru că, prin dialog, patronii vor consimţi în cele din urmă să plătească salarii europene decente şi lucrătorilor români.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul Gabriel Petrea.
Gabriel Petrea Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă. Este foarte frumos să discutăm despre dialog social atâta timp cât el nu există. În momentul de faţă nu am ajuns la un consens în ceea ce priveşte dialogul social, iar salariul stabilit de economie - poate fi stabilit de economie dacă această economie funcţionează. Vă dau un exemplu. În Buzău avem al doilea cel mai mic salariu mediu pe economie şi al doilea cel mai mare şomaj din România. Aici oamenii sunt plătiţi cu o sumă derizorie. Şi, dacă statul nu intervine, aceştia vor fi condamnaţi să trăiască în sărăcie. Aşa că atunci când vorbim despre o economie care să stabilească salariul, haideţi să facem toate economiile să funcţioneze, şi apoi statul se poate retrage din stabilirea salariului minim pe economie! Până atunci, noi trebuie să le oferim acestor oameni un venit decent, să poată să-şi asigure ceea ce trebuie să pună pe masă pentru a doua zi şi pentru copii, dintr-un salariu, acesta, mizer, pe care îl au, şi abia după aceea să discutăm despre cum să se retragă statul din stabilirea salariului minim pe economie. Mulţumesc frumos.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. De la nr. crt. 2 la nr. crt. 3, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.