Florin Iordache La poziţia 8 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 400/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte. Domnul preşedinte Cîmpeanu, vă rog, la fel, prezentaţi raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
Sorin Mihai Cîmpeanu Mulţumesc. Unul in extenso , unul succint. Acum să fie tot succint sau...?
Florin Iordache Vă rog.
Florin Iordache La fel.
Sorin Mihai Cîmpeanu Mulţumesc. Mulţumesc. În baza...
Florin Iordache Păstraţi-vă obiceiul.
Sorin Mihai Cîmpeanu Mulţumesc. În baza prevederilor art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, Propunerea de modificare a aceleiaşi legi, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, în sensul introducerii bacalaureatului diferenţiat în învăţământul românesc şi extinderea învăţământului dual la nivel universitar. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţa din 25 august, comisia a propus, cu 16 voturi pentru respingere, două voturi împotriva respingerii şi 4 abţineri, respingerea propunerii legislative. Mulţumesc.
Florin Iordache Da. La dezbateri generale? Da, domnul Paşcan. Vă rog, faceţi legătura. Aveţi două minute, vă rog să vă încadraţi în timp.
Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte. În acest proiect, la art. 13 se conferă dreptul elevilor minoritari de a da un examen diferenţiat la limba română, atât la proba scrisă, cât şi la cea orală, în funcţie de programul diferenţiat în care au studiat. În vechea lege, la art. 47 alin. (4) se prevedea că testele la limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale, dar testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul naţional. O prevedere similară se regăseşte şi la art. 37, prin care subiectele la evaluarea naţională şi bacalaureat pentru elevii minoritari vor fi elaborate pe baza programei şcolare mai lejere de studiere a limbii române. Este adevărat că ar fi necesar un proces de analiză la nivelul specialiştilor în educaţie, pe baza unor studii şi cercetări aprofundate, pentru a identifica o soluţie prin care elevii care urmează instituţii de învăţământ cu predare în limba maternă să ajungă la un nivel adecvat de cunoaştere a limbii oficiale a statului, poate chiar prin programe adaptate pentru aceste categorii de elevi. Argumentul rezultatelor slabe la bacalaureat pentru lipsa cunoaşterii limbii române ar trebui însoţit de cifre concrete. O analiză simplă de presă arată că doar în judeţele Covasna şi Harghita elevii maghiari au avut rezultate slabe la limba română, pe când cei din centrul ţării, nu. Aceiaşi elevi au avut rezultate slabe însă şi la alte materii, unde lipsa cunoaşterii limbii române nu mai este un argument. Consider că problema nu se rezolvă prin a găsi soluţii de modificare a modalităţii de testare a competenţelor, în sensul introducerii unor variante diferenţiate adaptate la slaba calitate a actului de educaţie, ci printr-o analiză şi o schimbare profundă a modului în care se exercită actul de educaţie. Atât timp cât instituţiile de învăţământ şi elevii au aceleaşi instrumente la dispoziţie, deopotrivă testarea competenţelor trebuie să urmeze aceste instrumente. Partidul Mişcarea Populară va vota pentru raportul de respingere al acestui proiect legislativ, asumat la nivelul comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR. Aveţi două minute.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiativa legislativă este una complexă, v-am spus. Inclusiv aceasta despre care a vorbit colegul meu. Bineînţeles că dânsul, aflându-se într-o competiţie electorală în judeţul Mureş, a greşit secolul în care trebuie să vorbească. Acest tip de discurs este un discurs de tip secol XX. Ceea ce am propus noi în această iniţiativă legislativă este o modalitate pentru învăţământul universitar. De exemplu, introducerea învăţământului dual. Iar pentru învăţământ, ciclul de clasa IX-XII, este un examen diferenţiat la bacalaureat, pentru toată lumea. Şi copiii români ar putea să decidă că îşi doresc un bacalaureat cu nivel ridicat şi un bacalaureat tip standard. Aceasta prevede această iniţiativă legislativă. Atât în intervenţia anterioară, cât şi în intervenţia actuală, domnul coleg - nu a citit, se vede, nu este specialist în Legea educaţiei naţionale - a vorbit despre nişte articole care şi azi sunt în vigoare în Legea educaţiei naţionale. Au fost promulgate de Preşedintele României chiar săptămâna trecută, referitor la responsabilizarea comunităţilor minorităţilor naţionale, cu privire la propriul sistem de învăţământ. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, prin decret prezidenţial, săptămâna trecută. Domnul Paşcan, din păcate, în momentul de faţă, din nou a readus în discuţie aceste teme, cu alţii, care, după părerea mea, nu au interes ca majoritatea comunităţii noastre maghiare să înveţe bine limba română, pentru că atunci şi-ar fi dat seama că această modalitate pe care ne-o oferă astăzi sistemul românesc nu a dus la vreun rezultat. Nu ar trebui, atunci, să ni se dea voie să fim întrebaţi, măi, voi, ungurii, cum puteţi învăţa limba română mai bine? Şi v-am spune, aşa. Aşa trebuie să arate legea. Suntem perfect conştienţi că este un avantaj cunoaşterea limbii române, dar nu ne impuneţi un sistem prin care nu se poate realiza acest lucru, pentru că nu suntem vorbitori nativi de limba română. Naţionaliştii şovini, extremiştii care vin dintr-o zonă de secol XX vor...
Florin Iordache Concluzionaţi, vă rog.
Ödön Szabó ...vor merge în continuare pe această direcţie a antevorbitorului. Eu sper ca în societatea românească să fim totuşi majoritari cei care ne dorim o altă convieţuire. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt alte intervenţii? Nu. Fac precizarea pentru cei care cunosc mai puţin Regulamentul, ordinea de zi nu poate fi modificată decât la propunerea fie a liderului de grup, fie a viceliderului, motivată, şi poate fi supusă votului. Mergem mai departe.