Florin Iordache 11. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române; PL-x 329/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Avem raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură. Cine prezintă raportul? Comisia pentru administraţie. Doamna preşedinte sau domnul Ştirbu? Hotărâţi-vă! Domnule Ştirbu, vă rog.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul... Scuze! Numai puţin! Îmi trebuie raportul. Acesta e următorul raport.
Florin Iordache Vă dau eu raportul, domnule preşedinte! Vă rog, veniţi la mine! Acesta este raportul. Vă rog. Da, vă rog, cu Mihai Viteazul, şi apoi cel... Din grabă!
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Scuze! Raport comun asupra Proiectului de Lege privind... Tot pe ăla mi l-aţi dat!
Florin Iordache Păi, Mihai Viteazul!
Gigel-Sorinel Ştirbu A, nu e cel cu Horea, Cloşca şi Crişan?
Florin Iordache Nu, domnule, suntem la Mihai Viteazul, domnule...
Gigel-Sorinel Ştirbu OK. Mulţumesc. În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Economic şi Social avizează favorabil. Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunităţii adoptării unui astfel de proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale avizează favorabil proiectul de lege. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au votat întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Da. Domnul Andrei Gheorghe. Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declararea drept erou naţional a lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti de la 1593-1601 şi autor al primei Uniri a celor trei Principate, la anul 1600 - Moldova, Transilvania şi Ţara Românească - este un gest absolut firesc, un gest de recunoştinţă, în contextul în care atacurile la identitatea naţională sunt mai puternice ca niciodată. Şi, pentru că vorbim de conştiinţa naţională, Mihai Viteazul a făcut parte dintr-un front european, reprezentat de Liga Sfântă, care viza eliberarea Sud-Estului Europei de ameninţarea otomană. Mihai Viteazul, de la 1594, apoi trecând prin cele două bătălii mari, de la Călugăreni, din 1595, şi Giurgiu, 1596, reuşeşte, în cele din urmă, să scape Ţara Românească de regimul umilitor a ceea ce a reprezentat suzeranitatea otomană, lucru recunoscut şi de Poartă, la 1597. Mai apoi, Mihai Viteazul, în acelaşi context, al luptei antiotomane, alege ca formulă, să spunem, politică şi militară, ceea ce s-a numit "Planul Dacic". Astfel, Unirea de la 1599-1600, în urma războiului pe care l-a purtat, întâi cu familia Báthory, care deţinea guvernarea Transilvaniei, la acea dată, a reprezentant, de fapt, o avangardă a ceea ce a însemnat un nou plan de ofensivă în spaţiul european. De aceea, este esenţial să înţelegem că acest "Plan Dacic" s-a suprapus şi peste un element de conştiinţă, un element de conştiinţă care, chiar dacă nu era sinonim cu ceea ce înţelegem prin identitate naţională în context modern, era vizibil încă din secolul al XVI-lea. Mihai Viteazul era conştient de faptul că românii din Transilvania, din Muntenia, din Oltenia, din Moldova şi de peste tot au aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă, aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi origine. Iar rolul lui Mihai Viteazul, ca simbol al Unirii, chiar înainte de apariţia identităţii naţionale, ca instrumentar al mentalului modernităţii, odată cu secolul al XVIII-lea, aşa cum o întâlnim deja la Dimitrie Cantemir şi în epoca lui Constantin Brâncoveanu, înainte de mişcarea "Supplex Libellus Valachorum", din Transilvania, şi actele iniţiate de Inochentie Micu-Klein, reprezintă un pas esenţial şi fundamental pentru ceea ce înseamnă respectul pentru conştiinţa istorică. Aş mai adăuga, în încheiere, un fapt. Încă de la începutul secolului al XVI-lea, românii erau conştienţi de faptul că, cu toţii, indiferent de ce parte a Carpaţilor se află, au aceleaşi origini şi aceleaşi rădăcini. Aşa s-au împăcat, de exemplu, Radu cel Mare cu Bogdan al III-lea, împăcaţi chiar de Mitropolitul Ţării Româneşti, atunci când porniseră la război. În concluzie, Mihai Viteazul este parte indisolubilă din identitatea naţională. Acest lucru trebuie recunoscut, afirmat şi asumat, mai ales astăzi, când...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Andrei Daniel Gheorghe ... vedem...
Florin Iordache Haideţi să ne respectăm.
Andrei Daniel Gheorghe ... tot mai multe atacuri la ceea ce înseamnă identitatea românească - şi vedem un val de nihilism - să votăm pentru Mihai Viteazul şi să spunem un nu hotărât demolatorilor de statui, indiferent dacă vorbim de statui fizice sau statui morale! PNL susţine acest act normativ. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Haideţi să ne respectăm! Să respectăm totuşi Regulamentul! Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt. Mulţumesc. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. Până la art. 3 dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final, de mâine. Următorul.