Ionel Palăr Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Distinşi colegi, 24 iunie este o zi de triplă sărbătoare. Este naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai însemnate figuri ale creştinismului. Pe de altă parte, poporul român păstrează încă tradiţia sânzienelor, un obicei pierdut în sufletul nostru milenar, despre care cercetătorii spun că ar merge până la strămoşii daci. Şi deloc întâmplător, 24 iunie este Ziua universală a iei, cea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, cea care ne conferă individualitate culturală, admirată şi surprinsă de mari nume ale artei plastice mondiale. De la un simplu obiect de vestimentaţie, purtat la muncile câmpului, dar şi la nuntă, la horă sau la înmormântare, cămaşa cu altiţă s-a transformat într-un simbol de românitate ce trebuie şi merită să-şi găsească recunoaşterea universală. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO face toate demersurile pentru ca ia noastră să ajungă în Patrimoniul Mondial al umanităţii, unde acest format vestimentar tradiţional românesc, de o frumuseţe unică, să fie protejat şi promovat. Din păcate, traseul dosarului cămăşii cu altiţă, realizat împreună cu Republica Moldova, a fost unul sinuos. Termenul de realizare iniţial, 2018, a trecut demult, pentru că indiferenţa unor miniştri ai culturii, indiferent din ce parte politică au făcut parte, a reprezentat o piedică reală în finalizarea acestuia. Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a fost o lungă perioadă nefuncţională, pentru că cineva a uitat să semneze o hârtie sau să aloce nişte fonduri. Alături de colegii din Comisia parlamentară pentru relaţia cu UNESCO, cărora le mulţumesc - unii dintre ei sunt astăzi aici, în sală -, am avut mai multe intervenţii pentru deblocarea dosarului, şi astăzi, 24 iunie 2020, sunt bucuros să vă anunţ că se lucrează, că experţii din Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au demarat cercetările din teren şi filmările necesare pentru depunerea documentelor la UNESCO. Sunt fonduri, sunt specialişti, există entuziasm şi dorinţă. În paralel, în Republica Moldova, se fac aceleaşi demersuri pentru ca istoria şi tradiţia cămăşii cu altiţă să fie recunoscută la nivel mondial. Stimaţi colegi, Am primit asigurări că dosarul "Arta cămăşii cu altiţă - ia", element de identitate culturală, în România şi în Republica Moldova, va fi complet până în martie 2021, când va fi depus la UNESCO. Este proiectul nostru comun şi ar trebui să nu existe nici orgolii şi nici dispute inutile, pentru că nimeni nu ne-ar ierta dacă o altă cămaşă tradiţională din spaţiul balcanic ar ajunge înaintea cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Această moştenire culturală nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste şi dăruire, din generaţie în generaţie, arta confecţionării iei româneşti. Nouă ne revine însă obligaţia morală de a duce mai departe această artă, de a proteja şi de a promova acest tezaur unic în lume. Vă mulţumesc. O singură completare vreau să fac, dragi colegi. Indiferent de orgoliile noastre politice, sunt elemente de patrimoniu ale spiritualităţii româneşti, peste care trebuie să trecem, trebuie să ne dăm mâna şi ele trebuie să dăinuiască. Aş parafraza un foarte înţelept om de cultură care a spus: "Indiferent cine conduce România, România rămâne, România va dăinui!". Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)