24 iunie 2020 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor (PL-x 605/2019). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache Poziţia 25. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor; PL-x 605/2019. Iniţiatorul? Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Vă rog. Aveţi trei minute, domnule coleg, ca să ştiţi.

Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La 15 august 1714, la Constantinopol, avea loc unul dintre cele mai cutremurătoare evenimente din istoria românilor. Domnitorul Constantin Brâncoveanu, ultimul urmaş al marii dinastii a Basarabilor, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi ginerele său, Enache Văcărescu, erau executaţi din ordinul sultanului otoman. În faţa morţii, Constantin Brâncoveanu le-a spus fiilor săi: "Fiţi curajoşi! Am pierdut tot ce aveam pe această lume! Să nu ne pierdem şi sufletele şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!". Constantin Brâncoveanu a refuzat ofertele sultanului, de a se lepăda de credinţa creştină şi de a se converti la islam, lucru urmat chiar şi de fiul său cel mai mic, căruia i se propusese acest lucru, şi la solicitarea tatălui său, care a spus că "Mai bine să mori de o mie de ori, decât să te lepezi de Iisus Hristos pentru câţiva ani în plus de viaţă!", acesta, deşi era un copil, a spus astfel: "Vreau să mor creştin! Loveşte!". Domnia lui Constantin Brâncoveanu este esenţială atât din punct de vedere geopolitic, din punct de vedere moral, cultural. Să nu uităm ceea ce a însemnat stilul brâncovenesc, această combinaţie unică de elemente bizantine, de influenţe renascentiste, italiene şi germane, dar, în acelaşi timp, totul pus pe un substrat autohton. Evident, Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor care are legături diplomatice până la nivelul lui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi al lui Leopold I al Austriei. Această epocă, practic, încheie, prin acest regicid şi prin acest sacrificiu creştin al unui domnitor care a căzut victima unor intrigi geopolitice, cât şi a unor răzbunări de curte, încheie epoca renaşterii munteneşti din secolul al XVII-lea, acea epocă în care avem, iată, şi prima Biblie a lui Şerban Cantacuzino, la care a contribuit şi Brâncoveanu la 1787-1788. Să nu uităm un aspect. Este foarte important să înţelegem rolul şi dimensiunea sacrificiilor pe care creştinii le-au făcut de-a lungul istoriei, nu doar din perspective religioase, ci şi din perspectivă civilă, şi de aceea este foarte important să avem o lege care să fie consacrată acestor jertfe, acestor martirii care, iată, ţin de pe vremea lui Nero şi Diocleţian, până astăzi, în zilele noastre, când creştinii sunt persecutaţi de grupări jihadiste în Africa şi Orientul Mijlociu, de regimuri totalitare prin Coreea de Nord ori China. Ca atare, eu cred că este esenţial să înţelegem moştenirea deosebită pe care creştinismul românesc, ca parte esenţială din civilizaţia mondială, a lăsat-o...

Florin Iordache Mulţumesc.

Andrei Daniel Gheorghe ...şi vă invit pe toţi să susţineţi acest act normativ. Vă mulţumesc şi eu.

Florin Iordache Raport comun, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru drepturile omului. Cine prezintă? Vă rog, domnule coleg, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Daniel Vasile Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Proiect de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Consiliul Economic şi Social avizează nefavorabil. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României lasă la latitudinea Parlamentului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport. Legea are caracter ordinar. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Da, vă rog, domnule Paşcan, la dezbateri generale.

Emil-Marius Paşcan Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi, când România pare răzleţită de la adevăratele valori identitare, când unii consideră că triumful sexualităţii trebuie să domine, astăzi, România şi să indice calea către viitor, eu cred că avem nevoie de repere identitare valorice valide, cu adevărat importante pentru această ţară şi care să ne călăuzească şi pentru viitor. Brâncoveanu nu este făcut de noi, astăzi, erou. Nu-l recunoaştem noi, l-a recunoscut România, istoria, prin faptele sale, prin faptul că a preferat să moară înainte de a-şi renega credinţa, de a renunţa la credinţa sa, şi cu atât mai mult este meritoriu că a acceptat, a consfinţit într-un moment tragic chiar să-şi vadă copiii murind, doar să nu renunţe la zestrea sa spirituală, la ceea ce a transmis acest popor. Sigur că i-a întors această răsplată spirituală, a identităţii, prin faptul că sub Domnia Sa Ţara Românească a înflorit, a prosperat. Sigur că acest lucru n-a convenit! Era într-un moment greu, în care România era la răspântia unor imperii, cel otoman, cel habsburgic, între Polonia şi Rusia, foarte puternice, şi încerca să menţină un echilibru şi să păstreze această Ţară Românească, la vremea respectivă liberă, şi a reuşit s-o facă până când s-a ajuns la această situaţie. Este, din acest punct de vedere, un martir al neamului românesc, un erou al neamului românesc, este canonizat şi de biserică. Îl felicit pe colegul şi prietenul Daniel Andrei Gheorghe, care a promovat acest proiect legislativ, absolut necesar şi binevenit, repet, într-un moment de disoluţie morală, care pândeşte ca o capcană poporul român. Eu vă îndemn să nu renunţăm la ceea ce este zestre istorică, culturală, patrimonială a poporului român, să promovăm aceste repere şi să le transmitem copiilor noştri, nu aşa cum se întâmplă astăzi, când, la bacalaureat, este exclusă tocmai o parte esenţială a statului român modern.

Florin Iordache Concluzionaţi, domnule coleg!

Emil-Marius Paşcan Copiii nu trebuie să înveţe şi nici să studieze despre Marea Unire, despre Trianon, despre Războiul de Independenţă! Nu sunt necesare! Dar sunt necesare panouri cu conţinut sexual! Şi asta este direcţia spre care vor unii să ne îndrepte! Să ne ferim de acest lucru şi să respectăm ceea ce este cu adevărat definitoriu pentru poporul român şi pentru istoria şi viitorul său! Vă mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Da, domnule Dobrovie.

Matei-Adrian Dobrovie Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este într-adevăr o iniţiativă foarte bună. De ce? Pentru că, de-a lungul timpului, creştinismul a cunoscut foarte multe persecuţii, a cunoscut vremuri de prigoană şi am avut, din păcate, morţi, am avut victime ale violenţei şi ale terorismului creştin, în Egipt, în Sri Lanka şi în multe alte ţări, şi din Africa, şi din Asia şi aşa mai departe. În Europa avem acum un nou mod de a persecuta creştinii, o nouă teroare, una mai subtilă câteodată, una ideologică, bazată pe o ideologie care este străină acestei ţări şi este străină valorilor fundamentale ale Europei. De ce spun acest lucru? Pentru că este foarte important să ne amintim că Uniunea Europeană, acest proiect atât de important, s-a constituit pe baza valorilor părinţilor fondatori, a lui Schuman şi a lui Alcide de Gasperi, şi a celor care împărtăşeau valori creştine. Această Uniune Europeană, aşa cum o cunoaştem, este un proiect bazat pe aceste valori creştine, pe libertatea responsabilă, nu pe libertatea scăpată de sub control, pe responsabilitate, pe demnitatea persoanei umane, nu pe teorii deconstructiviste şi care încearcă să anuleze persoana umană, această creaţie unică a lui Dumnezeu, şi să o înrobească faţă de simţuri. Părinţii fondatori nu şi-au dorit acest lucru, şi Europa face un rău foarte mare, îşi face un rău foarte mare singură, dacă-şi neagă şi-şi uită rădăcinile creştine. Din păcate, în acea dezbatere privind Tratatul pentru Uniunea Europeană, pentru Constituţia Europeană, de fapt, nu a fost prinsă această referinţă la civilizaţia iudeo-creştină, ca fundament al Europei. Acest lucru ne costă şi ne va costa în viitor, dacă nu revenim la adevăratele valori europene, care nu sunt cele pe care le îmbrăţişează progresiştii extremişti, ci sunt cele ale părinţilor fondatori. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt. Avem şase amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 6, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Caracter ordinar.