Florin Iordache Poziţia 12. Proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 50/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Da. Vă rog. Domnul Movilă, ca iniţiator, da?
Petru Movilă Da, da! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Deşi prin O.U.G. nr. 60/2017 Guvernul şi-a propus să crească numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate pe piaţa muncii, de la 35.480, cât era oficial raportat în trimestrul I din 2017, în datele ANAF, în luna ianuarie 2019 arată că numărul acestora a scăzut la 30.000, reprezentând o pondere de 7,25%. Conform datelor furnizate de către ANAF, în perioada octombrie 2017-ianuarie 2019, suma colectată corespunzătoare persoanelor cu dizabilităţi colectate de stat a fost de 2.713.354.065 lei, aproximativ 571 de milioane de euro, în 16 luni. Dacă ne raportăm doar la suma colectată în anul 2018, aproximativ 450 de milioane de euro, ar trebui să fie angajate minimum 86.000 de persoane cu dizabilităţi, cu 8 ore în 12 luni, ca această taxă să nu mai fie plătită la bugetul de stat, de 2,8 ori mai mult decât numărul actual de persoane cu dizabilităţi, angajate. Reintroducerea acestui articol, în condiţiile propuse, va permite prestarea de servicii şi realizarea de activităţi de producţie în cadrul unităţii protejate de către persoanele cu dizabilităţi, fără activităţi de intermediere, utilizând doar 50% din taxe, faţă de 100%, cum a fost până la emiterea ordonanţei. Va permite atât autorităţilor, cât şi companiilor să utilizeze 50% din taxă pentru achiziţia de produse şi servicii realizate de către persoanele cu dizabilităţi, în atelierele proprii, reducând presiunea financiară legată de angajarea sau plata taxei, mai ales că puţine persoane cu dizabilităţi pot lucra 8 ore. Având în vedere că în ianuarie 2019 era autorizat doar un număr de patru unităţi protejate, impactul asupra bugetului de stat va fi nesemnificativ. Plecând de la premisa că în primul an s-ar autoriza aproximativ 100 de unităţi protejate, acestea nu ar putea atinge în primul an o cifră de afaceri mai mare de 150.000 de euro de entitate, din lipsă de infrastructură şi acces la piaţă, coroborat cu capacitatea redusă de producţie sau prestare de servicii a persoanelor cu dizabilităţi. Practic, din cota de dizabilitate aferentă anului 2018 - pentru că avem datele din 2018 -, de aproximativ 451.000.000 de euro, ar putea fi utilizată de către unităţile protejate, în primul an de la aprobarea modificărilor legislative, doar suma de 15 milioane, de exemplu. Practic, impactul final asupra cotei pe dizabilitate încasată la bugetul de stat, în primul an, va fi doar de 2%, cât reprezintă 9,3 milioane de euro, din cei 451. Stimaţi colegi, Sunt date statistice, sunt date din realitatea românească. Proiectul de lege este un proiect bun, este un proiect necesar, pentru că ştim foarte bine toţi care sunt condiţiile legii din România. Firme, instituţii obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi, acestea nu angajează, plătesc o taxă corespunzătoare. Este important de precizat că raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru sănătate este un raport favorabil şi, de asemenea, să vă spun că mai sunt şi multe alte proiecte asemănătoare, pe traseul legislativ, în susţinerea acestei idei. Eu vă rog pe toţi să votaţi acest proiect de lege, pentru că este absolut necesar să avem un tratament corect, pozitiv pentru persoanele cu dizabilităţi, persoane cu handicap care de multe ori, din cauza problemelor pe care le au, sunt la periferia societăţii, sunt la periferia mentalităţii privind angajarea şi reintroducerea lor în circuitul social, în circuitul uman al societăţii româneşti. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Rog, din partea celor două comisii... Domnule preşedinte Buicu, vă rog, raport comun. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă.
Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul de reglementare a fost prezentat. Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate s-au întrunit în şedinţe separate. În urma evaluării, cele două comisii vă propun aprobarea proiectului de lege cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din raport. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Din partea Grupului PSD, doamna Lia Olguţa Vasilescu. Vă rog.
Lia Olguţa Vasilescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să precizez încă de la început că nu pun la îndoială buna-credinţă a iniţiatorilor acestei propuneri legislative, dar absolut deloc, pentru că ştiu că printre ei sunt persoane absolut responsabile şi respectabile. Ce nu cunosc însă iniţiatorii acestui proiect de lege - şi lucruri pe care le pot proba şi pe care le poate proba inclusiv Ministerul Muncii, dacă este cineva în sală din partea Ministerului Muncii - este că datele au relevat, în urma unui control pe care l-am făcut în 2017, că în spatele unei astfel de iniţiative legislative - aşa era legea până în 2017 - se ascundea, de fapt, cel mai mare tun care se dădea sub masca respectării drepturilor persoanelor cu handicap. Şi o să vă dau toate aceste date concrete. Dar înainte de orice, trebuie să vă spun cum era legislaţia înainte. Înainte de ordonanţa de urgenţă pe care am dat-o în 2017. Toate instituţiile de stat şi toate societăţile comerciale cu un număr mai mare de 50 de angajaţi erau obligate să angajeze 4%, adică 2 angajaţi, persoane cu handicap. Dacă nu făceau acest lucru, atunci 50% din suma datorată, ca urmare a neangajării acestor persoane cu handicap, 50% din salariul minim pe economie se plătea statului. Era un fel de amendă. Sau cu banii respectivi puteau să fie achiziţionate bunuri de la Unităţi Protejate Autorizate. Ce înseamnă aceste Unităţi Protejate Autorizate? Sau ce ar fi trebuit ele să fie? Nişte firme care angajează aproape în totalitate persoane cu handicap, care fac producţie, deci doar producţie, şi care apoi livrează statului sau altor firme, fără licitaţie - atenţie, fără licitaţie - statului român, produsele lucrate de persoanele cu handicap. Ce am constatat noi? Că din totalul de 700.000 de persoane cu handicap cu drept de muncă, din România, erau angajate la aceste UPA sub 2.000 - procent de 0,26%. Mai grav decât orice însă este că jumătate din aceste Unităţi Protejate Autorizate aveau una sau două persoane cu handicap angajate cu câte o oră pe zi. Cu alte cuvinte, îşi luau acel certificat în baza unor oameni nefericiţi, până la urmă, pe care îi plăteau cu un salariu de mizerie, vă daţi seama, aferent unei ore, pe zi, lucrate. Mai grav decât atât este că existau societăţi comerciale foarte mari - şi noi am găsit un lanţ de retail - care îşi făceau societăţi protejate, pe unde rulau diferite sume de bani. Ce am făcut în această situaţie? Am dat o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2017, în care am spus aşa - Unităţile Protejate Autorizate pot să funcţioneze în continuare; pot să participe la proceduri de achiziţie simplificate, cu statul român - simplificate, deci nu fără licitaţie -, şi bineînţeles că pot să angajeze oricâte persoane cu handicap vor. Din totalul de 732 de UPA, câte erau la vremea respectivă, ştiţi câte au mai rămas? A spus colegul mai devreme - 4. De ce? Dacă le-am tăiat macaroana de la instituţiile publice şi n-au mai putut să ia fără licitaţie, n-au mai fost interesate. Mai mult decât atât. Ce făceau aceste Unităţi Protejate Autorizate? Producţie? Nu. Doar 20 dintre ele făceau producţie. Restul cumpărau diverse din China - produse de papetărie, de exemplu - pe care le vindeau, cu preţuri de 3, 4 ori mai mari, instituţiilor statului român. Ca să ştiţi, tot cu date concrete, vă spun că anvelopa financiară a instituţiilor statului român în anul 2017, când am făcut noi acest control, era de 430 de milioane de lei - 430.305.000 lei, adică 100.000.000 de euro. Dar vă închipuiţi că numai aici era robinetul pe unde se scurgeau banii? Nu. Prin faptul că noi, prin ordonanţa de urgenţă, am băgat o amendă mai mare, dacă vreţi, instituţiilor de stat şi firmelor care nu angajează persoane cu dizabilităţi, adică în loc de 50%, cât era taxa din salariul minim, am dus-o la 100%, am beneficiat de un miliard şi jumătate de lei în plus la bugetul statului român. Ce am făcut cu aceşti bani? Am dublat indemnizaţiile persoanelor cu handicap, la toate cele peste 800.000. Deci, în loc să beneficieze 0,26% persoane cu handicap din România, şi acelea de nişte salarii de mizerie, pentru o oră sau două pe zi, au beneficiat toate persoanele cu handicap din România. Practic, dumneavoastră, astăzi, prin această iniţiativă legislativă, veniţi să anulaţi acea ordonanţă de urgenţă. Eu sper că Guvernul României îşi dă seama că acest un miliard şi jumătate, plus încă vreo o sută de milioane de euro trebuie să-i ia de undeva. Pentru că banii aceştia, de fapt, se duc în prestaţiile persoanelor cu handicap, ale tuturor celor 800.000 de persoane cu handicap. Nu ştiu dacă s-au gândit atât de departe. Ştiu ce lobby s-a făcut pe această iniţiativă. Pentru că, în calitate de ministru, vă spun că n-am avut pe nicio ordonanţă de urgenţă atâtea presiuni câte am avut pentru această ordonanţă de urgenţă. Ştiu ce firme mari, sub masca, vezi Doamne, protecţiei persoanelor cu handicap, dădeau adevărate tunuri financiare, de milioane de euro, fiecare firmă în parte. A, că au fost şi Unităţi Protejate Autorizate absolut respectabile - 20 la număr am găsit noi -, de acord cu dumneavoastră, unde se făcea producţie şi tot ce trebuie, acelea ar fi trebuit să fie altfel, dacă vreţi, să primească altfel de bonificaţii. Dar noi ne-am asigurat, când am făcut ordonanţa de urgenţă, că vor putea în continuare să lucreze cu statul, dar printr-o procedură de achiziţie simplificată, nu fără licitaţie. Deci vorbim de un tun financiar foarte mare, care este dat sub masca protejării persoanelor cu handicap din România. Vreţi să faceţi dreptate pentru 800.000 de persoane cu handicap sau pentru 2.000 de persoane cu handicap, şi nici măcar pentru acelea, pentru că şi de acelea îşi bat joc nişte şmecheri ca să facă rost de bani pe spatele lor? Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da, vă rog, înţeleg că e o chestiune de procedură.
Alfred - Robert Simonis Domnule preşedinte, Vă rog să supuneţi votului sau să încercaţi să obţineţi consensul pe retrimiterea la comisii pentru două săptămâni.
Florin Iordache Da, vă rog, domnul Roman.
Florin-Claudiu Roman Grupul PNL e de acord cu retrimiterea la comisii, două săptămâni.
Florin Iordache Da. UDMR?
Zacharie Benedek Grupul UDMR este de acord cu retrimiterea, două săptămâni. Mulţumesc.
Florin Iordache USR? Şi apoi PMP. Dacă există consens, o retrimitem la comisii. Vă rog.
Bogdan-Ionel Rodeanu O săptămână?
Florin Iordache Da, vă rog. Două săptămâni.
Bogdan-Ionel Rodeanu Suntem de acord cu retrimiterea la comisii.
Florin Iordache Mulţumesc. Şi PMP?
Ionuţ Simionca Şi Grupul PMP este de acord cu trimiterea pentru două săptămâni la comisii.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Există consens. Va fi retrimis la comisii, două săptămâni. Mergem mai departe.