17 iunie 2020 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen (PL-x 105/2019). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache La poziţia 23 avem Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019. Dacă din partea iniţiatorilor? Vă rog, domnule deputat.

Daniel Vasile Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor, săvârşit de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţi ai acestora asupra romilor, este un fapt ignorat şi necunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în şcoli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale crimelor şi atrocităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Conform estimărilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 500.000 de romi au fost exterminaţi. În România, 25.000 de romi au fost deportaţi, în vederea exterminării, în Transnistria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărul Auschwitz-Birkenau au fost ucişi 23.000 de romi într-o singură noapte. În noaptea de 2 august 1944 au fost ucişi 2.897 de romi, în majoritate femei, copii şi bătrâni. Acest eveniment istoric este cunoscut în istoria celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind singura revoltă de la Auschwitz-Birkenau, iar noi, romii, de la nivel naţional şi de la nivel european, am declarat această zi ca fiind Ziua rezistenţei romilor. Astfel, această dată a fost aleasă de organizaţiile romilor şi recunoscută la nivel european ca zi de comemorare a victimelor de etnie romă, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În acest sens, la 15 aprilie 2015, Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care recunoaşte data de 2 august ca fiind Ziua europeană de comemorare a Samudaripenului, Holocaustul uitat al romilor, şi, totodată, solicită statelor membre şi parlamentelor naţionale să adopte şi să recunoască însemnătatea istorică deosebită a acestei date. Închei prin a vă spune că Samudaripen este un cuvânt din limba romani, termenul defineşte şi înseamnă ucidere în masă, ucidere totală, exterminare. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Raportul, vă rog. Îl rog pe domnul secretar Zisopol să prezinte raportul comun. Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură.

Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 martie 2019. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României susţine, cu observaţii, adoptarea iniţiativei. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen. Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat proiectul de lege în şedinţa din 11 decembrie 2019. Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din 18 februarie 2020. În urma examinării proiectului de lege, a avizelor favorabile ale Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social, a punctului de vedere transmis de Guvern, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt colegi la dezbateri generale? Vă rog, domnule Vexler.

Silviu Vexler Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Holocaustul, Shoah sau Samudaripen sunt cuvinte diferite care, practic, exprimă acelaşi lucru, şi anume o suferinţă de nedescris, o suferinţă îndreptată împotriva unor oameni nevinovaţi care au avut greşeala de a aparţine unei anumite etnii. Cred că orice proiect care atrage atenţia asupra acestui subiect, orice proiect care comemorează victimele Holocaustului este binevenit şi îl felicit pe Daniel pentru această iniţiativă. Cred că ea poate genera mai departe de acest lucru ceea ce este strict necesar, şi anume discuţii, dezbateri şi, în principal, un proiect de educaţie strict necesară pe care să-l înţelegem şi să-l susţinem toţi. De multe ori a fost uitat sau nu a fost suficient evidenţiat că, alături de evreii din întreaga Europă, care au suferit drama Holocaustului, au fost şi numeroşi romi care au trecut prin aceleaşi lucruri. Acesta este şi motivul pentru care întotdeauna, când am făcut o comemorare a Holocaustului, am făcut-o împreună - evrei, romi şi toate celelalte minorităţi care au suferit. Îi felicit pe Daniel şi pe ceilalţi iniţiatori şi sper să fie un proiect de bun augur, care să aducă un respect suplimentar pentru acest subiect atât de dificil şi respectul cuvenit care trebuie arătat memoriei victimelor. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Da. Domnul Daniel Gheorghe. Doriţi să interveniţi, da? La dezbateri generale. Vă rog.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestei legi, dat fiind faptul că vorbim aici de una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanităţii, Holocaustul, şi această dată este una aleasă potrivit, deoarece aminteşte despre marele masacru îndreptat împotriva romilor în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Holocaustul, după cum ştim cu toţii, a fost una din crimele umanităţii care au intrat în istoria sinistră a contemporaneităţii şi care ne-a arătat partea murdară, să spunem aşa, a condiţiei umane. Acest regim naţional socialist, care a gestionat aceste crime şi a fost unul axat, cum ştim cu toţii, pe ura de rasă, o ură de rasă pe care acesta o împărţea foarte interesant cu fratele său totalitar, comunismul, care se baza pe ura de clasă. Deci avem ură, avem totalitarism, avem o alungare a oricărui element de morală şi al oricărui respect faţă de Dumnezeu şi faţă de demnitatea umană, din viaţa lumii şi a comunităţii. Nazismul, un regim odios, înseamnă rasism, înseamnă materialism şi socialism revoluţionar. Ca atare, este datoria noastră, a tuturor celor care trăim astăzi, să păstrăm amintirea celor care şi-au pierdut viaţa şi s-au sacrificat, nevinovaţi fiind, în lagărele de exterminare şi în toate formele de represiune specifice epocii Holocaustului, şi, de asemenea, un alt element foarte important, pentru că aceste crime, şi nu doar crime, aceste tipuri de idei să nu mai poată fi păstrate în amintirea omenirii reprezintă educaţia, ştiinţa, cunoaşterea, înţelegerea şi dialogul între toţi. Doar învăţându-i pe oameni care au fost traumele şi tragediile trecutului, doar aşa nu le putem repeta. De asemenea, rasismul, o veche plagă a omenirii, nu trebuie instrumentalizat politic şi trebuie ţinut departe de umorile politice ale anumitor grupuri de stânga, de dreapta, nu contează, pentru că după aia ne trezim în situaţii hilare sau tragice - îmi permit să spun -, precum atacul, de exemplu, la statuia lui Abraham Lincoln, în Statele Unite, recunoscut pentru lupta sa împotriva rasismului şi a discriminării. De asemenea, este foarte important ca noi, toţi, să înţelegem limitele condiţiei umane şi să înţelegem că atunci când lumea se leapădă de morală, când se leapădă de conştiinţă, când ura devine fermentul social, când ura este singurul element de motor, să spunem aşa, al forţelor politice şi sociale, lumea este în faţa unor tragedii incredibile, precum a fost şi tragedia Holocaustului.

Florin Iordache Vă mulţumesc.

Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc şi eu şi Dumnezeu să-i odihnească pe toţi cei care au murit în Holocaust!

Florin Iordache Da. Mai departe. Domnul Ungureanu, din partea Grupului USR. Un vorbitor de grup. Domnul Ungureanu. Doamna Cosma, vreţi să interveniţi sau... Domnul Ungureanu. Vă rog.

Emanuel-Dumitru Ungureanu În acest an, se împlinesc 75 de ani de la eliberarea unui loc absolut înfiorător, numit Auschwitz-Birkenau. Nu întâmplător, în iarna anului trecut am fost la Auschwitz, împreună cu un grup de liceeni. A fost a şasea călătorie în care am încercat să-i învăţ pe liceenii mei cât este de dramatic să tratezi omul ca pe o cifră, cât de dramatic este rasismul, cât de dramatic este antisemitismul, şi, din punctul meu de vedere, dacă pentru musulmani Mecca este locul unde ar trebui să meargă măcar o singură dată în viaţă, din punctul meu de vedere cei care se consideră creştini ar trebui să meargă măcar o dată în viaţă la Auschwitz şi să vadă de ce este capabil omul şi că omul poate să ajungă mult mai rău decât o fiară, în condiţii excepţionale. Îi fac o promisiune colegului meu Daniel, care a iniţiat această lege foarte importantă, pe care noi, cei de la USR, o susţinem fără rezerve. Următoarea călătorie iniţiatică la Auschwitz, pe care o s-o fac cu copiii de care mă ocup în fiecare an, cu liceenii mei, va fi pentru a comemora drama romilor din Transilvania. Succes!

Florin Iordache Vă mulţumesc. Pentru un minut, doamna Lavinia Cosma. Vă rog.

Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să îl completez pe colegul meu, prin a vorbi despre situaţia romilor, astăzi, care, din păcate, nu este una foarte fericită, şi aici purtăm cu toţii o mare vină. Judeţul Mureş şi Târgu Mureş, noi, aici, avem poate cel mai mare număr de romi din ţară, raportat la numărul populaţiei. Însă ce se întâmplă şi ce face primarul Florea, prin a-i scoate din case pe aceşti oameni, în stradă, în frig, copii, fără niciun fel de protecţie, este pur şi simplu crimă. Vă spun, aşadar, de aici, de la Parlament, că situaţia nu s-a schimbat, aşa cum bine ştim, şi atrag atenţia autorităţilor locale de la Târgu Mureş că, dacă 20 de ani au plătit şi i-au tratat într-un anume fel, mesajul romilor din Târgu Mureş către el este unul foarte simplu. Ne-am săturat, vrem să fim trataţi cu respect, şi de aceea comportamentul primarului este acela care este! În sfârşit, după 20 de ani, romii s-au trezit, îşi apără drepturile şi nu se mai lasă manipulaţi politic. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Din partea Grupului UDMR, domnul Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat.

Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă bucur că, în sfârşit, avem pe ordinea de zi acest proiect de lege, deşi Comisia pentru cultură a depus raportul în octombrie. Dar, în sfârşit, am ajuns aici. Şi e bine să declarăm o zi în care să comemorăm acele orori comise de un tip de dictatură. Şi este, totodată, corect ca de la microfonul Parlamentului României să se vorbească despre toate ororile unor dictaturi, pentru că indiferent cum s-a numit acea dictatură, în care politica oficială era împotriva unor comunităţi, de religie, de diferite religii, culoarea pielii, etnie, şi era o politică oficială de încercare de a suprima acea comunitate, trebuie să dispară dintr-un sistem democratic. Şi e bine că vorbim de la microfonul Camerei Deputaţilor despre dorinţa de a nu mai avea ură între diferite comunităţi, să nu vorbim cu ură despre anumite comunităţi şi e bine că există colegi de-ai noştri care, la anumite proiecte de lege, au acest comportament, s-au trezit la realitate şi spun că nu e bine să se vorbească în felul acesta. Noi, întotdeauna, credem, am crezut şi am votat în consecinţă. Astfel de momente trebuie să fie comemorate, şi trebuie să fie comemorate exact în ziua pe care o propune comunitatea împotriva căreia o dictatură sau alta a intervenit. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Grupul PSD, domnul deputat Manole.

Petre-Florin Manole Bună ziua, stimaţi colegi! În numele Grupului PSD vreau să spun că acesta este un proiect important, serios şi pe care o să-l votăm. Îi felicit pe colegii de la Partida Romilor pentru această iniţiativă, şi în continuare o să spun câteva vorbe mai mult în nume personal, pentru că sunt, din păcate, doar unul dintre cei doi romi din Parlament. Am putea fi mai mulţi, asta depinde şi de cei care fac listele partidelor, apropo de incluziune. Dacă vorbim despre incluziune, de la tribuna Parlamentului, ar fi bine să ne gândim să includem şi romii în Parlament. Partidul Social Democrat s-a cam achitat de chestiunea asta aproape în fiecare legislatură. Aş încuraja pe toată lumea să o facă, şi la nivel local, şi la nivel naţional. Nu o să ţin aici un curs de istorie, suntem toţi oameni cu studii superioare, cu acces la informaţie, ştim toţi ce înseamnă Holocaustul, ştim toţi ce înseamnă prigoana etnică, dar sunt în România foarte mulţi oameni care nu ştiu, sunt în România foarte mulţi copii care nu ştiu şi este datoria Ministerului Educaţiei - şi mă adresez pe această cale ministrului educaţiei să ia cât mai mult în considerare includerea de informaţii despre romi, nu numai despre Holocaust, în curriculum-urile şcolare de la orice nivel. Lipseşte foarte mult cunoaşterea celuilalt, şi am văzut asta, dacă este să ne referim doar la ultimele luni de zile. Probabil aţi observat în presa mainstream foarte multe discursuri la ură despre romi. Au fost organe de presă, publicaţii, televiziuni care au vorbit despre clanuri de romi care aduc pandemia în România, care au etnicizat infracţionalitatea, sau responsabilitatea, sau iresponsabilitatea în legătură cu respectarea unor norme, în această perioadă. Ei, bine, sigur, nu este vorba despre Holocaust, dar este vorba despre un discurs de ură asemănător cu discursul la ură din anii '30-'40. Este vorba despre un discurs la ură, care generează distanţe între cetăţenii acestei ţări, pe criterii etnice. O să închei aici, spunând încă o dată: nu există un muzeu al istoriei romilor, din păcate, în acest moment, în care să avem exponate, să avem o poveste despre istoria romilor - e greu şi poate este scump să facem asta -, dar există posibilitatea, şi Ministerul Educaţiei trebuie să sprijine includerea de informaţii despre romi, despre Holocaust, despre sclavie, în curriculumul şcolar, pentru că nu doar parlamentarii trebuie să ştie şi să vorbească despre istorie în mod corect şi informat, ci toţi cetăţenii. Mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Avem patru amendamente admise. La titlul legii? Nu. Articolul 1? Articolul 2? Articolul 3? Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.