Florin Iordache Continuăm, stimaţi colegi. Potrivit art. 206 din Regulament şi programului de lucru, astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Măsurile economice post-COVID şi perspective de însănătoşire a economiei româneşti". La dezbateri participă domnul ministru Virgil-Daniel Popescu, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri. Pentru buna desfăşurare, vă reamintesc timpul maxim stabilit: grupul parlamentar care a solicitat, respectiv Grupul USR, cinci minute pentru prezentare, apoi domnul ministru are cinci minute pentru a răspunde; Grupul parlamentar al USR - trei minute suplimentare. Celelalte grupuri, câte trei minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar, care are cinci minute. Deputaţii neafiliaţi au un minut pentru a prezenta punctul de vedere, iar la final domnul ministru are cinci minute pentru a răspunde şi a veni cu precizări. Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună. Doamnă deputat, aveţi cinci minute pentru prezentarea dezbaterii politice de azi.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate domnule ministru, V-am invitat astăzi la Parlament pentru a avea o discuţie cât se poate de francă despre perspectivele de relansare a economiei româneşti şi despre proiecte strategice care ne sunt la îndemână. Aţi făcut o serie de lucruri lunile acestea, unele au ieşit - şi aici aş aminti abrogarea toxicei Ordonanţe nr. 114, la altele îmi permit să spun că aţi eşuat. Sunt sigură că ştiţi, în primele zece companii contribuabile la bugetul de stat se află şi companii din energie şi din industria auto, sectoare care sunt grav afectate de această criză şi ulterior vor fi afectate de tranziţia energetică. Dar dacă vorbim despre companii şi proiecte strategice, haideţi să ne uităm, de pildă, la investiţia de la Cernavodă. Aţi spus că preferaţi să lucrăm cu parteneri strategici ai României şi e foarte bine, este un lucru cât se poate de firesc, însă, pe de altă parte, reactoarele 3 şi 4 rămân un proiect pe hârtie şi aş vrea să vă întreb cum credeţi că se poate debloca acest proiect. Aduceţi-vă aminte că înainte de discuţiile cu chinezii a existat un consorţiu de companii europene care doreau să investească în acest mare proiect şi în final au renunţat. Mai mult decât atât, lucrurile nu arată foarte bine pentru România în ceea ce priveşte proiectele strategice. Dacă ne uităm la investiţiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, aici vedem că un mare partener strategic, o companie americană e pe cale să se retragă din România, după ce a investit 1,5 miliarde de euro. Şi aş vrea să vă întreb, ţinând cont de această istorie nefericită, aş putea să spun, cu partenerii strategici, cum credeţi că o astfel de investiţie care necesită capital extrem de mare şi comportă riscuri extrem de mari, cum credeţi că putem să aducem aceşti parteneri strategici alături de noi? Pentru că ştiţi vorba aceea: "Teoria este bună, însă practica ne cam omoară". Şi pentru că am vorbit şi de Marea Neagră, şi aţi spus că doriţi să deblocaţi acest proiect, v-aş întreba, domnule ministru, ce aţi făcut efectiv să obţineţi consensul parlamentar, pentru că aţi spus că nu l-aţi obţinut şi că ar trebui să aşteptăm alegerile parlamentare. Un consens se obţine prin negocieri, prin stat la masă, prin discuţii transparente, deschise, şi aici aş vrea să vă spun că la USR sigur nu aţi venit, dar nu e prea târziu, pentru că eu vă invit astăzi să ne aşezăm din nou la masă, să discutăm despre acest proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră, pentru că noi, USR, chiar credem că putem să le exploatăm şi în interesul românilor, şi putem să dezvoltăm şi o întreagă industrie de prelucrare a gazelor naturale în jurul acestui proiect şi avem chiar şi un proiect de lege care stă în sertarele Parlamentului şi care ne-ar permite să dăm un semn către industrie că ne dorim să pornim proiecte noi, adaptate cerinţelor zilelor noastre, nu parandărături cu gaze pentru afacerişti de casă ai anumitor partide, aşa cum ştim foarte bine că s-a întâmplat şi în trecut. Şi aş vrea să vorbim, domnule ministru, şi despre Complexul Energetic "Oltenia". Cum depăşim şi aici bariera hârtiei? Pentru că am văzut zilele trecute oameni din conducerea companiei care spun că e nevoie de 5 miliarde de euro pentru ca Complexul Energetic "Oltenia" să facă faţă cerinţelor Green Deal-ului. Şi de unde vom obţine aceşti bani? Pentru că eu una sunt extrem de îngrijorată şi de ceea ce pare a fi o inacţiune şi o lipsă de abilitate a Guvernului şi a ministerului pe care îl conduceţi dumneavoastră, de a negocia mult mai bine la Bruxelles pentru menţinerea finanţării proiectelor de centrale pe gaze naturale, cum ar fi cele pe care vrea să le dezvolte chiar "Oltenia" şi ar trebui să fiţi mult mai vocali în a combate limitele nerealiste de emisii de CO 2 pe care unii vor să le impună. Aş vrea doar să atrag atenţia că dacă vă gândiţi să avem energie electrică ieftină, produsă din gazul rusesc din jurul României, din ţări non-membre UE, ei, bine, acest lucru nu este acceptabil. Şi dacă nu veţi spune apăsat la Bruxelles că fără gazul natural nu ne putem asigura securitatea energetică şi tranziţia aceasta de care tot vorbim, atunci vom îngropa încă o dată proiecte extrem de importante, care ne-ar fi putut aduce miliarde de euro şi ne-ar fi dat o şansă la dezvoltare. Şi ar mai fi şi liberalizarea pieţei gazelor naturale. Aici vreau să vă întreb dacă aţi găsit o definiţie corectă pentru consumatorul vulnerabil, pentru cei care nu-şi pot plăti factura la energie şi să vă spun că, din păcate, nu aţi vrut să implementaţi un proiect-pilot pentru aceşti oameni, de la 1 iulie. Cât priveşte industria auto, ştiţi foarte bine că atât Grupul Renault, cât şi Grupul Continental au spus că vor să-şi reducă costurile fixe. Ba chiar Grupul Continental a spus că vrea să aibă nişte reduceri de personal aici, în România, şi domnul premier Orban ne spune că totul merge bine în acest sector...
Florin Iordache Rog stafful tehnic să dea drumul... Numai puţin, doamnă deputat, că înţeleg că faceţi precizările tot pe timpul USR. Aţi finalizat cele 5 minute. Puteţi continua în cele 3 minute, când faceţi precizări...
Cristina-Mădălina Prună Sigur, mai am 30 de secunde, nu mai mult!
Florin Iordache Nicio problemă! Dar am spus staffului tehnic să pornească cronometrul, da!
Cristina-Mădălina Prună În fine. Ce vreau să vă întreb este: care sunt planurile pentru această industrie extrem de importantă şi care angajează foarte, foarte mulţi oameni în România? Cât despre mediul de afaceri, din păcate, continuaţi aceleaşi politici greoaie, prin care puneţi IMM-urile pe drumuri pentru puţin ajutor. Şi aş vrea să vă întreb cât mai durează să obţineţi aprobarea de la Comisia Europeană pentru Programul IMM Invest şi dacă nu cumva asta blochează finanţarea IMM-urilor în cadrul acestui program. Noi, USR, avem proiecte de debirocratizare, dar şi soluţii pentru reducerea fiscalităţii, pe care vă invităm să le susţineţi. Vă mulţumesc frumos şi sper să ne daţi nişte răspunsuri clare la aceste chestiuni pe care le-am ridicat.
Florin Iordache Domnule ministru, vă rog, aveţi cinci minute.
Virgil-Daniel Popescu Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată astăzi, la "Ora Guvernului", de a vorbi despre măsurile economice postpandemie. Este adevărat că întrebările puse de colega noastră, Cristina, sunt şi despre lucruri întâmplate înainte de pandemie, dar nu este nicio problemă, este bine să le lămurim pe absolut toate. În această pandemie poate că cel mai "bun" lucru pe care l-am învăţat, să spunem aşa, dacă există un lucru bun, este că dependenţa de importuri din spaţiul extra-european, din China, din Asia, din alte ţări care nu sunt în Uniunea Europeană, a arătat cât de vulnerabili suntem. Şi aici nu vorbim numai de domeniul sanitar, ci vorbim de absolut toate domeniile. A arătat că energia a fost esenţială în această criză de pandemie, această energie a fost vitală, pentru că a trebuit să aprovizioneze cu energie electrică absolut pe toată lumea, energia şi comunicaţiile au stat la baza dezvoltării economice în această perioadă. Vorbim de Legea offshore. M-aţi întrebat de Legea offshore. Am spus tot timpul că Legea offshore nu se poate modifica decât prin consens, în Parlament, şi că Guvernul nu va veni cu absolut nicio propunere legislativă. Este dreptul suveran al Parlamentului şi nu vă opreşte nimeni să vă apucaţi să modificaţi Legea offshore, dragi colegi deputaţi, dragă Cristina, şi voi participa la orice reuniune a Parlamentului. Parlamentul este suveran şi nu mă voi amesteca în a veni cu un proiect pe baza căruia să discutăm. Deci sigur ne dorim deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi sunt importante şi prioritare pentru România. Este o investiţie strategică de securitate naţională care trebuie făcută. Două lucruri trebuiau făcute pentru a putea face această deblocare: Al doilea lucru: modificarea Legii offshore. Ţine de Parlament. Vă rog frumos să o faceţi. Şi vin, ca deputat, ca membru al Guvernului, vin să discutăm pe orice temă, pe orice proiect de lege pe care-l veţi face. Reactoarele 3 şi 4. Da. Am spus-o de nenumărate ori. Cred că 7 ani de zile, înţepeniţi într-un proiect care nu a mers mai departe, trebuie să înceteze. De aceea am şi luat decizia de a mandata în AGA reprezentantul ministerului să voteze pentru finalizarea negocierilor cu compania chineză, cu consorţiul chinezesc. Acest lucru s-a întâmplat şi de aceea Consiliul de administraţie este mandatat să găsească o nouă strategie. Şi vă asigur că veţi vedea că avem această strategie, şi în perioada imediat următoare veţi vedea că ne vom apuca efectiv, până la urmă, de pornirea construcţiei reactoarelor 3 şi 4, nu de alta, dar suntem chiar într-o mare întârziere. Dacă mai stăteam mult înţepeniţi în negocierile cu compania chinezească riscam să avem probleme din punct de vedere al sistemului energetic naţional. Nu uitaţi că reactorul 1 trebuie intubat în 2026. Compania Energetică "Oltenia" Vă înţeleg tuturor îngrijorarea. Este şi o îngrijorare a mea, dar nu trebuie să confundăm miliarde de lei cu miliarde de euro. Cred că acei colegi ai noştri care vorbeau, vorbeau de 5 miliarde de lei. Chiar săptămâna trecută, joi am avut o discuţie pe baza programului de restructurare, care este într-o formă... adus la minister, l-am discutat cu conducerea companiei, l-am discutat cu Consiliul Concurenţei şi vă asigur că acel ajutor de 1,2 miliarde, de salvare, se va transforma, aşa cum am promis, într-un ajutor de restructurare care va asigura supravieţuirea Companiei Energetice "Oltenia" şi o va face performantă. Şi nu prin închiderea totală a cărbunelui, ci prin trecerea pe gaz a unor elemente de producere a energiei electrice şi menţinerea unor centrale de producere în continuare pe cărbune, care să respecte normele de mediu. Şi acest lucru se va întâmpla. Şi acest lucru se va întâmpla anul acesta exact în termene, în termenele propuse. Aţi vorbit de liberalizarea pieţei gazelor naturale şi ce facem pentru acest lucru. Nu cred că există un - şi asta probabil este iar, să zicem aşa, un beneficiu, aşa-zis beneficiu al pandemiei - un moment mai prielnic decât acum de liberalizare a preţurilor la gazele naturale, când preţul pe pieţele europene şi regionale este jos. Şi ea nu vine singură, aşa, liberalizarea, ea vine cu un pachet de Gas Program Release, prin care producătorii sunt obligaţi să vândă la un preţ de pornire, într-o licitaţie, la preţul bursei de la Viena, care este foarte jos. Desigur, am văzut reacţii ale furnizorilor sau nonreacţii ale furnizorilor, a anumitor furnizori care nu doresc să scadă preţul la gaze, doresc să menţină oferta, aceeaşi ofertă, la acelaşi preţ. Or, după mine, nu e un comportament corect în piaţă. Dacă cumperi mai ieftin, e normal să vinzi mai ieftin. Şi de aceea avem Legea concurenţei care ne va permite, în cazul în care vedem că acest comportament continuă, să intervenim, şi pe baza Legii concurenţei să-i obligăm pe acei furnizori, până piaţa se aşază, timp de şase luni de zile să-şi modifice ofertele, în aşa fel încât să intre şi alţi competitori pe piaţă; şi sunt deja alţi competitori pe piaţă care oferă un preţ mai mic. Dar, ghici, tot această lege a energiei electrice nu-i lasă, de exemplu, pe cei din Oltenia să vândă în Iaşi, pentru că administrativ au o blocare şi trebuie rezolvat şi acest lucru, că trebuie să aibă sedii acolo unde doresc să vândă, ori asta nu e normal. Ne vom asigura, dacă piaţa este liberă, să fie liberă şi funcţional. Vorbeaţi de mediul de afaceri. Da, mediul de afaceri a fost lovit. IMM-urile au fost lovite, de aceea avem un program de 1 miliard de euro pentru a ajuta IMM-urile. 550 de milioane de euro vor fi granturi de până în 200.000 de euro, pentru investiţii în aproape toate domeniile. 350 de milioane de euro vor fi orientaţi către turism, HoReCa, industria de evenimente şi transport auto, cele mai lovite industrii în această pandemie, granturi de capital de ...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule ministru!
Virgil-Daniel Popescu ... şi 100 de milioane de euro vor fi destinaţi companiilor mici, cu unul sau doi acţionari, care nu au salariaţi şi nu au putut beneficia de nicio protecţie. Avem foarte multe programe pe care vrem să le derulăm. IMM Invest este un program al Ministerului de Finanţe, nu este al Ministerului Economiei, dar vă pot spune că schema de ajutor este aprobată de Uniunea Europeană. Modificările avute în Parlament nu au fost aprobate şi de aceea au fost suspendate aceste puncte de modificare a ordonanţei cu privire la IMM Invest, tocmai pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene. Deci ea funcţionează şi funcţionează pe o aprobare deja existentă a Comisiei Europene. Vă mulţumesc. Sper că am atins toate întrebările pe care le-aţi pus. Industria auto, da!, industria auto este prioritară pentru noi, ea poate supravieţui, este direct legată, în această pandemie, de industria auto din spaţiul european, marile companii produc subansamble în România sau produc autoturisme în România. Aţi văzut că ea poate să supravieţuiască în această perioadă grea şi prin comenzi de la stat - şi aţi văzut Ministerul de Interne, şi-a onorat acel contract care exista, de 6.000 de autovehicule pentru Dacia Renault - ea va acţiona în continuare. Există scheme de ajutor care vor fi implementate pentru companiile mari unde industria auto va fi prezentă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Doamna deputat... Doamnă Prună, aveţi de făcut completări? (Vociferări.) Pe telefon? Păi, nu, nu, staţi puţin! Dumneavoastră mai aveaţi două minute, dacă aveaţi precizări suplimentare. (Vociferări.) Păi, nu, nu la final. Deci acum dumneavoastră mai aveţi în continuare două minute. Vă rog. Colegul dumneavoastră, domnul Năsui, acolo aveţi trei minute din partea grupului. (Vociferări.) Da... Păi, nu, am ţinut... (Vociferări.) Stimaţi colegi, Vă rog. Deci potrivit Regulamentului, iniţiatorul dezbaterilor, respectiv Grupul USR, are posibilitatea să facă precizări în următoarele trei minute. Dumneavoastră aţi consumat din cele trei minute un minut, urmând apoi... încep dezbaterile pentru fiecare grup parlamentar, mai puţin Grupul PSD, care are 5 minute, toate celelalte grupuri parlamentare au 3 minute. Din partea dumneavoastră vorbeşte domnul Năsui acolo. Bun. (Vociferări.) Păi, nu, domnule Dobre, haideţi să fim corecţi! Citim, dacă vrem să învăţăm ceva! Uitaţi-vă în Regulament! Vă rog, doamnă deputat.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Într-adevăr, ne-am lămurit şi pe Regulament. Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsurile pe care ni le-aţi dat. La unele mai am unele nelămuriri. De pildă, la acest proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră, dacă-mi aduc foarte bine aminte, la cele două audieri la care aţi venit în Parlament ne-aţi spus că dumneavoastră veţi merge, veţi veni aici, în Parlament, şi veţi căuta consensul în cadrul grupurilor parlamentare şi a fost un angajament pe care vi l-aţi luat în programul de guvernare, pe baza căruia chiar şi noi, USR, v-am votat şi v-am acordat încrederea. Ceea ce vă spuneam este că lucrul acesta nu s-a întâmplat. Aşteptam să ne aşezăm cu toţii la masă şi să discutăm totuşi acest proiect strategic pentru România, pentru următorii ani, pentru tranziţia energetică mai ales. Pentru că şi aici cred că ar trebui ca dumneavoastră să aveţi o voce mult mai puternică la Bruxelles şi asta spuneam în intervenţia mea. Ştiţi că acum se discută dacă centralele pe bază de gaz natural să fie în continuare finanţate din bani europeni ori faptul că limitele acelea de CO 2 se discută să fie reduse drastic. Asta ştiţi foarte bine că ne reduce posibilitatea de a obţine finanţare europeană pentru proiectele de aici, din România. Şi, da, Complexul Energetic "Oltenia" a aplicat, deşi timid, la unul dintre programele acestea de finanţare şi, dacă vă uitaţi în declaraţiile publice ale unuia dintre reprezentanţii acestei companii, o să vedeţi că a spus că, Complexul Energetic "Oltenia" are nevoie de 5 miliarde de euro, şi nu de lei, pentru următorii ani, tocmai pentru a se adapta acestei tranziţii energetice. Ar mai fi şi alte lucruri însă...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc şi sper să reveniţi asupra lor.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Începem dezbaterile. Reamintesc, toate grupurile parlamentare au 3 minute, mai puţin Grupul PSD. Domnul Iulian Iancu. Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre. De la PSD, domnul Iancu. Vă rog, domnule.... Aveţi 5 minute, domnule deputat. (Vociferări.) Cinci!
Iulian Iancu Aţi spus 50, aşa că o să mă rezum la primele 30, din cele 50! Domnule ministru, Stimaţi colegi, În primul rând, mulţumim că aţi putut veni astăzi, aici. Cred că aş putea să încep aşa. Nu este agonie mai mare decât să îngropi o poveste adevărată. Şi aş pleca cu prezentarea mea de astăzi în două mari teme, respectiv evoluţia economiei, situaţia economică şi socială a României înainte de pandemie şi postpandemie. Şi aş vrea să vă reamintesc că, în august 2019, Partidul Naţional Liberal, împreună cu USR, a solicitat o sesiune extraordinară, prin care, atunci, aţi dorit eliminarea Ordonanţei nr. 114, ca fiind o catastrofă, o nenorocire pentru economia românească, subliniind la vremea respectivă că trebuie, în ordine, eliminat aşa: preţul de 68 de lei pe megawatt/oră la gaze, întrucât a distrus investiţiile, mediile investiţionale în această ţară şi profitul companiilor. Concluzie: pe 2019, referitor la această afirmaţie, toate companiile din sectorul energetic, "afectate de această ordonanţă" au avut profituri între 255 de milioane de lei, până la 3,1 miliarde de lei. Toate, absolut toate pe profit. Deci în ce măsură le-a afectat cei 68 de lei, mai ales că cel mai mare profit l-au obţinut OMV Petrom şi Romgaz, adică cele care sunt marii producători de gaze. 2. Aţi spus, la vremea respectivă, prin acea sesiune extraordinară, că 2% a omorât investiţia şi mediul investiţional în această ţară, al marilor investitori. Ei, cum putea să omoare investiţiile şi apetitul pentru mediul investiţional, când s-a ajuns la acel nivel al profiturilor şi, bineînţeles, posibilitatea să distribuie aceste profituri către investiţii? 3. La vremea respectivă vorbeaţi de faptul că, de asemenea, au crescut aceste preţuri printr-o subvenţie încrucişată, adică dacă este 68 de lei la populaţie, producătorul s-a dus cu acest preţ în mod încrucişat către industrie şi a împovărat industria şi ajuns cu preţuri la 120 de lei. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că preţul producătorului este de 28,7 lei pe megawatt/oră. 120 de lei înseamnă 400%! De ce era nevoie să se ducă către un profit de 400% şi să împovăreze toată economia românească, toată industria din România şi s-o scoată din competitivitate? De ce atunci aţi avut acest tip de intervenţie? Să spunem că era, din punct de vedere politic, era o foarte bună modalitate de a vă aşeza pe valul acesta al investitorilor şi dorinţei companiilor de a scăpa de 2%. Politic, înţeleg, însă atunci când sapi groapa altuia cazi singur în ea. Ce s-a întâmplat când dumneavoastră chiar aţi ajuns la guvernare, imediat, după o lună de la acea intervenţie în Parlament? A trebuit să gestionaţi Ordonanţa nr. 114 şi să faceţi exact ce aţi solicitat în sesiunea extraordinară. Ce s-a întâmplat? Aţi menţinut preţul de 68 de lei. Păi, de ce l-aţi menţinut, că, nu-i aşa, a făcut subvenţie încrucişată şi a distrus mediul investiţional şi a împovărat industria! L-aţi menţinut încă nouă luni de la data la care aţi ajuns la guvernare. 2. Aţi menţinut totodată şi acest statut de subvenţie încrucişată. De ce nu a fost o discuţie cu producătorii, pentru că să presupunem că dumneavoastră, atunci, făcându-le pe plac, aţi putut avea dialog şi să le spuneţi: "Oameni buni, vă rog să reduceţi presiunea aceasta pe preţ, pentru că 400% este totuşi foarte mult pentru economia României şi nu poate să facă faţă competiţiei cu cea a Germaniei, a Austriei, a Olandei, a Belgiei, care toţi plăteau mai puţin decât noi, la ce? La gaze! Păi, e posibil... eu sunt producător şi tocmai noi, România, să plătim mai puţin decât cea mai industrializată parte a Europei şi să mai vreau şi să fiu în competitivitate şi să-mi menţin la nivel de supravieţuire aportul industriei în PIB?! Cât era aportul industriei în 2019? 25,6%. Cât este astăzi? 19,6%. Nu s-a mai întâmplat în istoria României o prăbuşire a aportului industriei în PIB ca în această perioadă! Ce s-a întâmplat, stimaţi colegi? Aţi vorbit atunci, aţi insistat că nu poţi să faci o liberalizare a preţurilor dacă nu ţii seama de consumatorul vulnerabil. Aţi ajuns la guvernare. Care este definiţia consumatorului vulnerabil? Care este, după părerea colegului meu, aportul adus de dumneavoastră la susţinerea consumatorului vulnerabil? Care sunt sumele în buget pentru ei în cursul acestui an? Niciun leu! Zero lei! Vorbim despre liberalizarea preţului energiei şi de faptul că de la întâi avem şanse foarte mari să scadă preţul. Nu, stimaţi colegi, deja aveţi ofertă în plic acasă că preţurile se vor menţine la acelaşi nivel, deşi în România preţul la producător a scăzut la 20 de lei, chiar dacă timpul ar putea să ne acuze în acest moment că n-ar trebui să mai facem această referire. Stimaţi colegi, 20 de lei la producător n-a mai existat în istoria industriei gaziere din această ţară, n-a mai existat aşa ceva! Şi, cu toate acestea, furnizorul să dea la acelaşi preţ?! Adică de la 20 la 120 de lei sau de la 20 la 68, să păstreze toată cantitatea, tot profitul, şi să nu-l repartizeze cu consumatorul?! Se poate, pentru că nu aţi făcut această modificare în lege. Şi atunci vin şi pun nişte întrebări fundamentale, pentru că intrăm în criză de timp. Prima întrebare: în aceste condiţii, de ce plătim noi cel de-al doilea cel mai mare preţ la energie electrică din Europa? 2. De ce plătim cel mai mare preţ la gaze naturale, mai mare şi decât bulgarii, care nu produc un metru cub şi care au determinat în acest interval de timp o reducere la energie termică cu 21% şi la importul de gaze contract cu 40% mai ieftin, gaze aduse din Siberia, şi nu precum cele din România?!
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule deputat!
Iulian Iancu Şi acum concluzia. Dacă aceasta este situaţia, şi noi am reuşit să ne împrumutăm 35... facem un împrumut de 26 de miliarde de euro în acest an, faţă de 19 miliarde împrumutaţi în cei trei ani anteriori, te-ai gândi că aceşti bani se duc într-o restructurare a economiei româneşti. Şi atunci, dragi colegi, 2. Ne trebuie planul naţional integrat în regim de schimbare climatică, aprobat de Uniunea Europeană. Nu-l avem! Avem 63 de pagini într-un draft al strategiei; 123 de pagini de observaţii de la Ministerul Mediului. 123 de pagini! 3. Plan concret de restructurare, relansare a economiei româneşti, pe domenii. Adică, industria energofagă...
Florin Iordache Mulţumesc.
Iulian Iancu ...agricultura, serviciile... Iată, stimaţi colegi, care erau dezbaterile de astăzi şi la care cred că ar trebui să participăm cu toţii, că e responsabilitatea noastră, stimate coleg! De aceea, stimate coleg, Domnule ministru, Aveţi toată susţinerea, pentru că eu cred că într-o astfel de situaţie...
Florin Iordache Mulţumesc, Iulian!
Iulian Iancu ... noi trebuie să fim solidari în planul de măsuri pe care trebuie să-l aibă România, de care trebuie să aibă parte România! Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Victor Paul Dobre, Grupul PNL.
Victor Paul Dobre Domnule preşedinte de şedinţă, Aţi spus, la un moment dat, citim ca să fim corecţi. Văd că faceţi eforturi în opoziţie, dar încă nu reuşiţi. Aş vrea, înainte de a vorbi despre tema de azi, să îmi aduc aminte că îl cunosc pe domnul Iulian Iancu de 20 de ani, de când conducea destinele la Ministerul Economiei şi de când multe lucruri pe care i le cere astăzi ministrului actual al economiei, încă o dată, în 20 de ani, ar fi trebuit să fie făcute. (Aplauze.) Dar mai bine mai târziu decât niciodată. Eu înţeleg, e o dezbatere democratică, e firesc ca opoziţia să cheme miniştrii să dea raportul în Parlament; apreciez şi agresivitatea, dacă e civilizată, aşa cum apreciez şi răspunsurile tranşante ale ministrului. Aş vrea să vă reamintesc câteva lucruri. Domnul Virgil Popescu a preluat în noiembrie un minister care a trebuit să fie format din 4 ministere. Pentru că era o construcţie monstruoasă pe partea de economie. Multe ministere, mulţi miniştri, mulţi clienţi, multe judeţe recompensate. Şi cred că această reorganizare făcută atât de repede şi cu costuri puţine e primul lucru benefic. În al doilea rând, ministrul, ca şi întregul Guvern, a fost confruntat la numai două luni de la guvernare, cu o criză nemaiîntâlnită în istoria modernă, nu a României, nu a Europei, a lumii. Principalele sectoare afectate - fără îndoială, sectorul economic. Principalele probleme în viitorul imediat le are sectorul economic, pentru că de acesta depinde totul. Aş vrea să vă spun şi să subliniez, în aceste luni dificile, riscante, a funcţionat totul. Pe perioada stării de urgenţă, am avut asigurate fără probleme energia electrică, gazele, utilităţile. Este primul merit al acestui minister şi al acestui ministru, că a permis funcţionarea normală a ţării într-o situaţie complet anormală. Vorbim de economie. Nu mă pricep la toate, dar sunt câteva domenii pe care le cunosc foarte bine. În primul rând, industria navală. O industrie care totuşi a reuşit, în anii grei ai industriei româneşti, să supravieţuiască, să funcţioneze şi astăzi. E unul din primele sectoare pe care ministrul le-a abordat, încercând, împreună cu marii investitori, pentru că în România sunt prezenţi cei mai mari investitori în industria navală din Europa...
Florin Iordache Concluzionaţi, domnule Dobre.
Victor Paul Dobre Cât a concluzionat şi domnul Iancu, atât concluzionez şi eu, domnule preşedinte, ca să citim şi să fim corecţi. În al doilea rând, industria siderurgică. Aşa cum spun cei de la Liberty de azi, Mittal de ieri, SIDEX de alaltăieri, din 2011 aşteptau să se aplice schemele de ajutor de stat care se aplică în Uniunea Europeană. Într-o lună a fost rezolvat acest lucru. Într-o lună! După un deceniu în care au condus alţii. Nu stau să-i nominalizez pentru că, spre deosebire de domnul Iordache, eu citesc şi sunt corect. Şi ca să fie lucrurile clare.
Florin Iordache Ca să fiţi corect...
Victor Paul Dobre Am încredere...
Florin Iordache ... finalizaţi atunci.
Victor Paul Dobre Am mare încredere în acest Guvern şi în acest ministru, că ceea ce înseamnă reluarea cât mai rapidă a activităţii economice româneşti, în condiţiile în care efortul guvernamental a permis salvarea a un milion de locuri de muncă, va fi la înălţimea aşteptărilor noastre şi a cetăţenilor acestei ţări. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Mulţumesc. Reprezentantul Grupului USR, domnul Claudiu Năsui. Vă rog, faceţi legătura cu domnul Năsui.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Bună ziua! Mă auziţi? Domnule Virgil Popescu, aţi devenit ministru şi cu voturile USR, în Parlament. Şi eu, cel puţin, mi-am dat votul pentru Guvernul dumneavoastră, gândindu-mă, în sinea mea, că veţi fi un guvern liberal sau, cel puţin, că veţi avea nişte esenţe liberale şi că veţi avea măcar tentativa de a face reforme liberale în România. În niciun caz că veţi face ce aţi făcut până acum, mă refer la Guvern, în solidar, şi că veţi chiar bloca reforme liberale atunci când acestea se pretind. Ce vreau să vă întreb? Dacă vi se pare normal ca România să fim singura ţară în care, dacă vrei să deschizi o a doua firmă, să trebuiască să-ţi mai iei o rudă în acţionariat? Dacă vi se pare normal acest lucru? Sau dacă vi se pare normal că România este pe locul 55 în lume la uşurinţa de a face afaceri? Şi chiar pe 91 în lume la uşurinţa de a-ţi deschide o firmă? Sub Burkina Faso. Pentru că, dacă nu vi se par normale lucrurile acestea, atunci trebuie să răspundeţi la întrebarea: de ce Guvernul din care faceţi parte a atacat la CCR o tentativă de debirocratizare şi de eliminare a acestor prevederi aberante din legislaţia naţională? Adică dumneavoastră, cu votul nostru din Parlament, aţi făcut ceea ce chiar nu trebuia să faceţi. Nu doar că n-aţi făcut lucruri liberale şi măsuri liberale - şi o să intrăm şi în asta, poate, cu altă ocazie - dar chiar aţi blocat tentative de liberalizare a mediului de afaceri. Sunteţi ministru într-un minister care a fuzionat cu alte 4, care a rezultat din fuziunea altor 4. Şi ce restructurare aţi făcut? Că dacă mă uit pe cifre, a crescut numărul de angajaţi. Deci le-aţi comasat, aţi zis că restructuraţi, dar, de fapt, v-aţi mai aduşi nişte activi de partid. Şi dacă mă uit iarăşi pe toate cifrele, în ansamblul lor, vedem că a crescut numărul de angajaţi la stat cu peste 10.000, de când este PNL la guvernare, deci guvernarea liberală. Deci asta aş vrea să-mi răspundeţi, ce aţi făcut pentru debirocratizare? Şi de ce aţi blocat aceste reforme foarte necesare pentru România, care ne aliniau cu normele europene? Şi, în contextul acesta, cum vă mai puteţi numi liberali? Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. În continuare, din partea Grupului UDMR, îl invit pe domnul deputat Bende Sándor. Se pregăteşte domnul Mircea-Titus Dobre. Aveţi 3 minute, domnule deputat.
Sándor Bende Domnule ministru, Stimaţi colegi, Tema propusă de Grupul parlamentar al USR este una binevenită, însă ar putea acoperi mai multe ore de dezbateri. Iar, dacă ne uităm mai atent la titlu, se poate vedea că include două subteme - de înlăturare a efectelor economice ale pandemiei, pe de o parte, şi însănătoşirea economiei, pe de alta. Le voi aborda pe rând. Domnule ministru, Necesitatea şi urgenţa adoptării unui set de măsuri economice post-COVID au constituit subiectul aparte al pachetului de propuneri pe care UDMR l-a transmis spre analiză Guvernului încă din luna martie, cuprinzând idei de mobilizare a capitalurilor pentru menţinerea pe linia de plutire a întreprinderilor viabile şi pentru demararea de noi afaceri. După 3 luni, Executivul, în ansamblu, şi ministerele de resort nu au reuşit să prezinte nici măcar liniile directoare ale unei strategii, darămite un plan de repornire a economiei şi de ajustări, realinieri la noile realităţi. În viziunea UDMR, însănătoşirea economiei trebuie subscrisă jaloanelor care încep să se traseze din ce în ce mai clar la nivelul Uniunii Europene, în lupta împotriva schimbărilor climatice şi în alinierea la tendinţele mondiale - economie verde, dezvoltare sustenabilă, transformare digitală, inovare şi cercetare. Aceste principii directoare sunt transpuse în principiile şi obiectivele cadrului financiar multianual 2021-2027. Am trecut de jumătatea anului 2020. Adevărul despre performanţa României în această perioadă bugetară - eşec lamentabil. Este evident. Din păcate, nici nu vedem pregătiri pentru ca în următorii 7 ani să folosim în mod eficient fondurile europene, la locul potrivit şi în cuantumul necesar. În lipsa unei concentrări rapide la reperele Uniunii, vom fi luaţi pe nepregătite, vom pierde timp preţios şi bani ieftini. Programele de acordare de ajutoare de stat, cum ar fi IMM Invest, ar fi putut sprijini ambele componente, adică cea de păstrare a locurilor de muncă în anumite sectoare, dar şi de reorientare sau tranziţie a afacerilor sau de creare a unora noi, înspre aceste direcţii pe care vrând-nevrând va trebui să le urmăm. Orientările majore europene au în subsidiar un capitol extrem de important, energia. Economisire, eficienţă, migrare spre resurse regenerabile, integrare - sunt cuvinte cheie pe care România le flutură doar în zecile de proiecte de strategii, în nimic altceva. Nu ar fi de mirare ca anul-ţintă 2030 să ne ajungă din urmă fără ca în perioada scursă să fi avut direcţii strategice, planuri de acţiune, obiective de atins. Timpul s-a scurs, deoarece e în ordinea firească a lucrurilor. Iar noi vom trage linia, vom face un bilanţ şi îl vom compara cu obiectivele Uniunii Europene şi vom şti cum stăm.
Florin Iordache Mulţumesc.
Sándor Bende Tragem speranţa...
Florin Iordache Mulţumesc.
Sándor Bende ... că poate la unii indicatori vom avea rezultate bune, mulţumită cine ştie căror factori favorabili, că se va manifesta din nou norocul elevului care nu a învăţat, ca în atâtea şi atâtea cazuri. Liberalizarea preţurilor la gazele naturale şi la energia electrică sunt momentele perfecte pentru informarea consumatorilor. Până la urmă, satisfacerea nevoilor la preţuri rezonabile este un obiectiv major al nostru, al tuturor celor din politică şi administraţie. Gazele naturale ajung la tranzacţionare chiar în această lună, iar energia electrică, peste 6 luni. Dar, la fel ca în 2012, mai apoi în 2016, liberalizarea pentru consumatorii finali e doar o vorbă goală.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat.
Sándor Bende Eventual, un pretext. O secundă, domnule preşedinte, şi termin. Drept de eligibilitate, modalitatea de alegere a furnizorului de drepturi contractuale - preţ avantajos, comparabilitate prosume -, toţi aceşti termeni şi acţiunile concrete pe care le îmbracă misterele bine păzite pentru majoritatea covârşitoare a consumatorilor. Iar economia verde, dezvoltarea sustenabilă, economia viitorului, fără participarea directă, concretă, activă şi structurată a tuturor cetăţenilor, a tuturor întreprinderilor, este doar o colecţie de vorbe goale. În concluzie, UDMR aşteaptă strategii şi planuri concrete, atât pentru afacerile şi locurile de muncă existente înainte de pandemia de COVID-19, cât şi pentru aşezarea economiei româneşti pe baze noi. În pregătirea economiei pentru viitor, să nu ne mai lăsăm surprinşi de evenimente, ci să încercăm să acţionăm conform înţelepciunii populare, ce spune - "Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car". Pentru că, altfel, vorbele de duh din popor se dovedesc a fi doar o colecţie de vorbe goale. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Mircea-Titus Dobre. Aveţi 3 minute. Şi, prin telefon, să facă legătura cu domnul Emil Paşcan, din partea PMP. Vă rog, domnul coleg.
Mircea-Titus Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, dragi colegi! Domnule ministru, Eu nu o să mă refer la aceste industrii pe care le reprezentaţi într-un minister mamut, ci o să mă refer la o mică părticică din ceea ce reprezentaţi, şi anume turismul din România. Turismul, care, după cum ştiţi, şi ar trebui să ştiţi, şi să-i spuneţi şi şefului dumneavoastră, premierului României, Ludovic Orban, că are o pondere de aproximativ 7,5%, direct sau indirect, în PIB, şi are peste 500.000 de angajaţi. Aceşti angajaţi care, marea majoritate a lor, sunt în acest moment în şomaj tehnic. Şi cred că asta v-o poate spune şi doamna Violeta Alexandru, de la Ministerul Muncii. O să fac o referire la o mică parte din industria turismului. Şi aici vorbim de unităţile de administraţie publică, care, după cum ar trebui să ştiţi, se împart în două categorii - cele de sine stătătoare, aşa cum sunt reglementate de Hotărârea de Guvern nr. 843/1999, şi cele care sunt impuse şi sunt reglementate de Ordonanţa de Guvern nr. 58/1998. Până acum, domnule ministru, aţi spus că dumneavoastră nu puteţi să luaţi decizii vizavi de partea de organizare a acestora, în această situaţie de stare de alertă sau stare de urgenţă, ce tot avem în aceste luni. Dar, după cum legislaţia în vigoare, şi anume, Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Hotărârea nr. 28 din 11 iunie 2020, spune, cu subiect şi predicat, la art. 8, că normele de prevenire pentru cei cu activităţi din turism sunt realizate de Ministerul Economiei şi Ministerul Sănătăţii, prin ordin comun. Eu, după câte ştiu, săptămâna trecută aţi refuzat să semnaţi acel ordin care trebuia să plece către Ministerul Sănătăţii, prin care erau reglementate tot ce înseamnă spaţii impuse. Şi aici mă refer în special la saloanele de mic dejun, pentru că acele saloane sunt cele care asigură micul dejun şi chiar o siguranţă turistului, deoarece se întâmplă în interiorul complexului turistic sau al unităţii de cazare. Dar, bineînţeles, dumneavoastră ne spuneţi foarte clar că se pot deschide păcănelele, dar restaurantele din interiorul entităţilor de cazare - şi aici ne referim inclusiv la locul unde este recepţia, unde este holul, unde sunt toate serviciile care sunt deschise şi funcţionează, numai salonul de mic dejun nu se poate. Bineînţeles, şi partea de turism ecumenic. Aici vorbim despre mănăstiri, despre biserici, nu se pot vizita. Dar păcănelele le putem vizita. Foarte bine, înţelegem şi acest lucru. Dar poate ne explicaţi, domnule ministru, dumneavoastră, că începând din această săptămână s-a dat drumul la turismul balnear. Şi să-i explicaţi unui turist care are proceduri medicale balneare, cum după acea procedură trebuie să se ducă să ia micul dejun sau să mănânce masa la o terasă, ţinând cont de faptul că cel puţin în această săptămână vorbim de o vreme capricioasă, cu ploi torenţiale şi chiar cu temperaturi destul de scăzute pentru această perioadă. Eu cred că asta înseamnă că îl băgăm pe acel om în spital, în momentul în care după o procedură balneară trebuie să stea undeva afară să mănânce. Sau poate o să ne spuneţi, nu, domnule, lasă, că o să servească masa în cameră. Poate în acelaşi timp vorbiţi cu preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, să vă spună cum tot acest circuit de transport al mâncării şi tot ce înseamnă lanţ termic este întrerupt şi care sunt riscurile. Putem să discutăm după aceea de alte boli care pot duce la infectarea cu alţi viruşi.
Florin Iordache Concluzionaţi, vă rog.
Mircea-Titus Dobre Da. Concluzionez. Tot în acelaşi timp, aş vrea totuşi să-l rog şi pe domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi pe dumneavoastră, să cădeţi de comun acord odată şi să puneţi Proiectul Legii turismului - PL-x 411/2019 - pe ordinea de zi a comisiei. Şi nu mai tărăgănaţi, pentru că de când sunteţi ministru tot spuneţi că daţi un punct de vedere. Până în acest moment ştiu că preşedintele comisiei v-a cerut un punct de vedere de vreo două ori, dar nu l-aţi dat. Asumaţi-vă odată şi nu ne mai păcăliţi! Şi, în final, vreau să vă spun că astăzi la ora 13,20, pe A3, în Bulgaria, la punctul de vamă Kulata, de trecere în Grecia, turiştii făceau, pe Facebook, haz de necaz, ca să vă propună candidat pentru coroniţa de aur la relansarea turismului din Bulgaria şi Grecia, pentru că pe cel din România l-aţi băgat în groapă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Vă rog, faceţi legătura cu domnul Paşcan, din partea Grupului parlamentar al PMP.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună seara, domnule ministru! Distinşi colegi, Precizez din start că poziţia pe care o exprim în numele Partidului Mişcarea Populară priveşte Ministerul Economiei, dar deopotrivă Guvernul României în ansamblul său. România se află azi în faţa unui moment istoric. Dincolo de consecinţele nefaste generate de actuala pandemie, avem în perspectivă oportunitatea de a face un salt calitativ către economia digitală. O şansă care vine probabil doar o dată la o generaţie. Iar pentru aceasta trebuie doar să ne uităm la creşterile anuale ale sectorului privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. În produsul intern brut, acest sector a avut, în ultimii 5 ani, o medie a creşterii de peste 10%. Iar cea mai valoroasă companie românească este chiar o firmă din IT, liderul mondial în automatizări software, UiPath, o companie evaluată la miliarde de dolari. Totul este ca Guvernul să înţeleagă că ne aflăm într-un punct de inflexiune şi să sprijine inclusiv financiar acest salt la următorul nivel. Referindu-ne la perspectivele de însănătoşire a economiei, în ultimele zile, din partea Uniunii Europene, au venit două veşti bune şi una rea. Cele bune sunt alocarea celor 33 de miliarde de euro pentru redresarea economică şi linia de credit de 4,5 miliarde de euro, deschisă de Banca Centrală Europeană pentru Banca Naţională a României, în vederea asigurării lichidităţilor pe piaţa economică. Vestea rea ţine însă de faptul că, din păcate, România nu mai îndeplineşte niciunul dintre criteriile pentru aderarea la zona euro. În toată această perioadă de la declanşarea crizei sanitare, Partidul Mişcarea Populară a încercat să fie o voce a raţiunii şi a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile şi soluţiile constructive cu care am venit au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental. Pentru că, domnule ministru, sunteţi din nou în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre propunerile noastre, pe care le-am adresat şi prim-ministrului. PMP a propus un pact naţional pentru sănătate, care prevedea creşterea anuală a alocărilor din PIB necesare în sănătate, pentru atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană, până în anul 2025. În acest Pact naţional pentru sănătate s-ar fi putut angaja şi construcţia celebrelor spitale regionale... (Apel întrerupt.)
Florin Iordache Mulţumesc. Am finalizat. (Vociferări.) Păi, a terminat discursul. Am finalizat dezbaterile. Vă rog, pe procedură. Vă rog, domnul coleg. Înţeleg că aveţi o chestiune pe procedură. Am finalizat dezbaterile. Nu mai este decât domnul ministru Popescu. Vă rog.
Bogdan-Ionel Rodeanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi, în calitate de reprezentant al Grupului USR, vreau să vin către dumneavoastră cu solicitarea ca toţi colegii care vorbesc de la această tribună, indiferent că sunt membri ai Executivului sau colegi parlamentari, să utilizeze un limbaj care să conţină formulele simple de diplomaţie instituţională şi de politeţe, respectiv, "doamnă deputat", "domnule deputat", "doamnă ministru", "domnule ministru". Utilizarea unor termeni mult prea familiari grevează cumva de credibilitate mesajul care este transmis de la această tribună. Vă mulţumesc mult.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. De fiecare dată am rugat, toţi cei care intervin, să aibă o adresare normală. Da, domnul Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc. Mă auziţi? Mulţumesc, domnule preşedinte. S-a întrerupt legătura...
Florin Iordache Păi...
Emil-Marius Paşcan ... nu din vina mea.
Florin Iordache ... concluzionaţi, domnule Paşcan. S-a finalizat timpul. Concluzionaţi.
Emil-Marius Paşcan Păi, n-avea cum să se finalizeze, că eram abia la două minute, domnule preşedinte. (Vociferări.) Deci continui.
Florin Iordache Nu, vă rog frumos.
Emil-Marius Paşcan Partidul Mişcarea Populară...
Florin Iordache Poate la dumneavoastră, la Mureş, e un altfel de ceas. Dar mai aveţi 30 de secunde. Vă rog, concluzionaţi.
Emil-Marius Paşcan Partidul... Domnule preşedinte, Aţi fost îngăduitor cu toţi antevorbitorii. Eu nu înţeleg, aveţi ceva cu PMP? Sau nu vă place adevărul? Ca să înţeleg şi eu.
Florin Iordache V-am lăsat. Domnule... Domnule Paşcan...
Emil-Marius Paşcan Păi, s-a... S-a întrerupt. S-a întrerupt în momentul în care mai aveam aproape două minute, domnule preşedinte.
Florin Iordache Păi, 3 au fost toate, domnule Paşcan. Vă rog, finalizaţi. Dumneavoastră, în loc să-mi explicaţi mie cum e chestiunea cu timpul, spuneţi, finalizaţi intervenţia.
Emil-Marius Paşcan În regulă. Partidul Mişcarea Populară a pretins mai multă transparenţă în cheltuirea banilor publici, măsuri concrete ca mai ales în această perioadă toate contractele de achiziţii publice de la nivelul administraţiilor centrale sau locale să fie accesibile românilor, pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele, şi aşa puţine, ale statului. PMP a solicitat Guvernului să aloce resurse pentru cercetarea medicală din România. Lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns să fim singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest coronavirus periculos. PMP a propus o rectificare bugetară participativă şi construirea unui buget care să permită relansarea economiei româneşti. Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile şi cât au scăzut încasările. S-a preferat soluţia politică şi electorală favorabilă, în detrimentul celei economice. PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susţinere directă a IMM-urilor din România, puternic lovite de criză. Aţi preferat să mergeţi doar pe varianta garantării unor credite în cadrul Programului IMM Invest. Şi vedem cu toţii apetitul scăzut şi condiţiile deloc stimulative, chiar inhibitorii, ale băncilor, în privinţa acestei creditări. Nu în ultimă instanţă, am reiterat şi vă reamintim acele propuneri ale noastre legate de suspendarea Pactului de stabilitate şi generarea marilor investiţii privitoare la Autostrada Transilvania, extinderea reţelei de gaze naturale, canale de irigaţii, realizarea centrelor de colectare legume-fructe etc. şi finanţarea Pactului naţional pentru sănătate, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale. Acestea sunt câteva dintre soluţiile noastre, în perspectiva nevoii de însănătoşire şi performanţă a economiei româneşti. Vă mulţumesc pentru atenţie.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnule Paşcan, ca o curiozitate. Eu, din câte ştiu, dumneavoastră sunteţi parte a formulei guvernamentale. Şi aţi votat Guvernul şi îl susţineţi în continuare. Mulţumesc. Domnule ministru, aveţi 5 minute.
Virgil-Daniel Popescu Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş începe prin a spune un lucru. Una e să faci cu mâna ta o catastrofă, cum a fost acea Ordonanţă nr. 114, făcută de acel Guvern PSD, şi alta este să se întâmple această catastrofă, cum este această pandemie, care încă nu a trecut şi pe care noi o gestionăm şi cred că o gestionăm foarte bine. Şi să revenim la energie. Am promis, prin Programul de guvernare, că vom scădea preţurile, în urma liberalizării. Veţi vedea că de la 1 iulie va scădea preţul la gaze naturale, indiferent dacă unii furnizori vor face acest lucru acum sau o vor face la 1 iulie sau după 1 iulie imediat. Faptul că ei oferă aceleaşi preţuri în facturi sau cu 2 lei, în bătaie... de batjocură, asta nu înseamnă că aşa vor rămâne lucrurile. Faptul că am promis că vom defini consumatorul vulnerabil până la sfârşitul anului - aşa vom face, ne ţinem de cuvânt. N-am putut să spunem că îl facem până la 1 iunie pentru că nu ne ţineam de cuvânt, doamnă deputat Prună. Dacă promiteam ceva şi nu făceam, puteaţi să spuneţi. Nu am fost de acord cu acea dată de 1 iunie sau iunie şi am spus până la 31 decembrie. Şi o vom face. Pentru că 1 ianuarie 2021, atunci când vom liberaliza preţul la energie electrică, trebuie să ne prindă pregătiţi, ca oamenii care cu adevărat au nevoie de susţinere să o aibă prin acest consumator vulnerabil, această schemă de susţinere a consumatorului vulnerabil. Am promis că vom da drumul la investiţii. Şi, da, pentru prima dată în istoria din ultimii ani, companiile din energie şi-au asumat, în urma ordinului ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, programe de investiţii pentru 5 ani, cu termene foarte clare. Este adevărat că acest lucru a fost făcut în urma abrogării exceptării de la obligativitatea tranzacţionării pe piaţa OPCOM a energiei electrice produse de unităţile nou înfiinţate, practic de investiţiile noi. Acest lucru l-am promis în Programul de guvernare şi ne-am ţinut de el şi l-am făcut. Asta înseamnă că vom stimula investiţiile noi. Asta înseamnă că va fi apetit investiţional în domeniul producţiei energiei electrice în România. Va fi mai multă energie în urma finalizării acestor investiţii şi automat şi oferta va fi mai mare decât cererea. Asta am spus tot timpul că vrem. Preţul la energie electrică este mare pentru că avem cerere mai mare decât ofertă. Avem foarte multe capacităţi de producţie a energiei electrice, dar, din păcate, nefuncţionale. Şi trebuie să creăm capacităţi noi de producţie a energiei electrice. De aceea, eu sunt convins că la 1 ianuarie 2021 nu vom avea, în urma liberalizării, salturi masive, ci vom avea investiţii multe şi încrederea investitorilor în România, că acest lucru s-a întâmplat. Şi toate aceste lucruri le facem, le-am făcut şi le vom face în plină pandemie. Nu ne-a fost frică de acest lucru şi ne-am asumat acest lucru, să-l facem. Şi eu cred că-l facem bine. Vorbeau, colegi de-ai mei, de Programul de creştere a distribuţiei de gaze naturale. Da, negociem la Bruxelles şi finalizăm Programul de creştere a reţelei de distribuţie a gazelor naturale şi avem, prin redirecţionarea banilor din POIM, din POIM pe energie, 200 de milioane de euro, anul acesta, pentru programe pilot de creştere, de extindere a reţelei inteligente de gaze naturale. Pentru că nu mai putem să extindem reţelele de gaze naturale în modul în care s-au extins până acum. Bruxellesul doreşte să finanţeze, dar reţele noi, moderne. Nu e nevoie să facem zgomot în presă pe ce negociem la Bruxelles. Rezultatele se vor vedea. Rezultatele se vor vedea şi vom vedea că România nu va fi nepregătită şi nu-i va fi interzisă utilizarea fondului de modernizare, de 4 sau de 5 miliarde de euro, pentru investiţiile în producerea energiei electrice cu gaze naturale. Ştim ce avem de făcut, discutăm şi negociem. O negociere nu se face cu zgomot. O negociere nu se face în presă, în aşa fel încât să arătăm în faţa tuturor - ia uite ce facem noi! Nu, rezultatele se vor vedea. Rezultatele se vor vedea. Şi România nu va fi văduvită de banii pentru gazul natural. Gazul natural va fi în casele românilor. Gazul natural va fi în producerea de energie electrică. Şi, da, Romgaz, pentru prima dată, are în plan o investiţie care i s-a aprobat astăzi în AGA, de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - fabrica de metanol - prima investiţie în petrochimie a Romgaz. Nu putem face saltul mare, să-i spunem Romgaz: fă acum polietilenă, polipropilenă. Nu are know-how-ul necesar acum. Prima etapă este metanolul. Urmează şi altele. Pas cu pas le facem pe toate. Evident, cu sprijinul Parlamentului. Şi le mulţumesc colegilor de la USR pentru votul de învestitură a Guvernului. Şi să aibă răbdare. Pentru că noi ce ne-am propus - suntem oameni de cuvânt şi ne ţinem de cuvânt. Iar referitor la Ministerul Economiei. Îl asigur pe colegul meu deputat că este ministerul care în urma reunirii celor 4 ministere a avut o reducere de 10% a personalului, în condiţiile în care a preluat o întreagă Direcţie de Eficienţă Energetică, fără oameni, de la Autoritatea de Reglementare în Energie Electrică, şi trebuie s-o susţină şi pe aceea. A preluat scheme noi de ajutor de stat, inclusiv schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică, de la Prognoză, tot fără oameni. Şi, cu toate astea, am făcut o reducere a oamenilor, a posturilor libere care erau şi erau bugetate în plus. Deci nu avem limbaj dublu. Cred că s-a uitat în altă parte. Nu cred că s-a uitat la un minister din Guvernul României, eu cred că s-a uitat în altă parte. Doamnelor şi domnilor, Vă mulţumesc pentru invitaţia, astăzi, de a spune unele lucruri despre măsurile pandemiei. Şi vă asigur că ori de câte ori mă veţi chema voi veni aici, în Parlamentul României, pentru a discuta despre problemele reale ale României, ale economiei româneşti. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Am încheiat dezbaterile politice, astăzi. Declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor. O seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 18,11.