3 iunie 2020 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională (PL-x 525/2019). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache 4. Proiectul de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională; PL-x 525/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Comisia pentru muncă, vă rog. Domnul preşedinte Solomon?

Adrian Solomon Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare salarială a personalului salarial din economia naţională, corespunzător nivelului de calificare. A fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2019. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Florin Iordache Doriţi la dezbateri generale? Vă rog.

Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, E vorba, iată, de o iniţiativă atât de mult aşteptată de către sindicatele din România, mai puţin, e drept, de partea patronală, dar până la urmă, cred că, aşa cum spunea şi Guvernul în punctul de vedere pe care ni l-a trimis acum două săptămâni, Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. E vorba de un tabel cu indicatori, cu coeficienţi de ierarhizare a salarizării, care a fost, până în anul 2010, în Codul muncii şi a fost eliminat de guvernarea Boc, la presiunea, evident, a celor care au impus atunci modificarea Codului muncii, a Codului dialogului social şi a celorlalte legi conexe. Prin urmare, prin negocierile cu toate părţile din cadrul dialogului social, la comisie am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile în domeniul salarizării sunt în continuă mişcare. Din 2012, de când guvernările PSD au ajuns să stabilească salariul minim, acest nivel al salariului a crescut continuu, de la 690 sau 740, cât era în 2012, până la ceea ce este astăzi, 2.300 aproape. Acest lucru a adus în multe întreprinderi la compactarea grilei de salarizare, astfel încât noii veniţi în întreprindere, noii angajaţi, de multe ori necalificaţi, au salariul aproape de cei cu vechime, de cei cu experienţă, de cei care au studii superioare şi aşa mai departe. De ce? Pentru că forţa sindicatelor a fost mult slăbită, contractul colectiv la nivel naţional a dispărut, nu mai există nicio posibilitate de dialog real, sincer între patronate şi sindicate. Prin urmare, reintroducând în lege aceste valori ale coeficienţilor de ierarhizare vom putea să vedem că un necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea 1,20 din momentul acesta. De exemplu, cei cu studii de scurtă durată vor avea coeficientul, ca salarizare de bază, la 1,50, iar cei cu studii de lungă durată la 1,70. Nu este o grilă foarte mare, dar e un punct de plecare către nişte negocieri corecte, reale, care să dea şi sindicatelor, şi salariaţilor din România forţa necesară în cadrul negocierilor colective. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Gabriel Petrea doreşte? Şi apoi domnul Seidler.

Gabriel Petrea Bună ziua, domnule preşedinte! Mulţumesc mult. În completarea argumentelor domnului Solomon voiam să vă spun că acest proiect de lege îşi doreşte stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din sectorul privat din economia naţională, pentru a garanta o formă de protecţie minimă a salariului angajaţilor. Şi a avut două argumente. Primul a fost acela că, odată cu creşterea salariului minim pe economie, salariile s-au adunat în partea de jos a piramidei, practic a crescut doar salariul minim pe economie şi restul salariaţilor nu au beneficiat de o creştere, ajungând ca un muncitor necalificat să aibă acelaşi salariu cu un muncitor calificat, cu experienţă în muncă, mai ales în acele industrii unde există monopol şi unde într-o localitate nu au alte oportunităţi de angajare şi trebuiau să suporte aceste reguli. Şi al doilea argument a fost că trebuie să încurajăm calificarea la locul de muncă, astfel încât o persoană care face cursuri de calificare, care merge la şcoală şi învaţă o meserie să aibă un salariu mai mare. Astfel, într-un parteneriat cu sindicatele, am ajuns la aceşti coeficienţi de ierarhizare şi credem că se face o dreptate, după 10 ani de zile de creştere a salariului minim pe economie, să avem o creştere şi mai sus în piramidă, astfel încât atunci când salariul minim pe economie creşte, creşte automat şi salariul celorlalţi angajaţi cu calificări superioare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut în acest proiect şi sper ca deputaţii să-l voteze. Vă mulţumesc mult.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Seidler, vă rog, Grupul USR. Şi apoi UDMR.

Cristian-Gabriel Seidler Această lege este neconstituţională, aşa cum ne-au semnalat atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul României. Această lege înlocuieşte contractele colective de muncă, ceea ce nu ar trebui să se întâmple într-o societate normală. Când nu se înţeleg mecanismele economiei de piaţă, se impun salarii, prin lege, pentru că unii au impresia că aşa se face. Aţi eşuat major cu Legea salarizării pentru personalul din sectorul public, aţi demonstrat că nu vă pricepeţi, că nu luaţi în considerare realităţile, că legiferaţi după ureche, punând în legi cifre fără nicio bază, cifre scoase din burtă. Dar voi nu lăsaţi realitatea să vă strice un plan populist. De ani de zile mediul economic, antreprenorii din România, cei pe umerii cărora vă faceţi că plângeţi, vă cer, dacă nu puteţi să-i ajutaţi, măcar să nu le băgaţi beţe în roate. Probabil credeţi că dacă veţi creşte din pix salariul minim pentru un proaspăt absolvent de studii superioare, îi faceţi un bine. În realitate, din cauza calităţii învăţământului pe care în cea mai mare parte l-aţi condus înspre dezastru, valoarea muncii unui asemenea tânăr pe piaţa forţei de muncă, cea pe care aţi dovedit că nu o înţelegeţi, este de multe ori inferioară valorii pe care o aruncaţi într-un tabel dintr-o lege, astfel încât efectul va fi exact invers celui pe care-l urmăriţi, iar tinerii mai slabi instruiţi vor fi tocmai cei mai expuşi riscului de şomaj, sau de plată la gri, sau chiar de muncă la negru. USR nu va participa la acest demers şi credem, dimpotrivă, că trebuie să întărim antreprenorii din România, pentru ca în mod natural aceştia să ofere salarii mai mari, aşa cum se întâmplă în orice economie de piaţă funcţională. Mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Alţi doritori dacă sunt? Nu sunt. În afară de Grupul UDMR... O invit pe doamna deputat Éva Csép. (Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu solicită să ia cuvântul.) Te rog. Imediat! Grupul UDMR.

Éva-Andrea Csép Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Dacă ne uităm la anunţurile de angajare din România, aşteptările sunt din ce în ce mai mari din partea angajatorilor, care solicită candidaţi bine pregătiţi, cu experienţă vastă în mai multe domenii, cunoscători de limbi străine, cu capacitate de lucru în condiţii de stres, cu disponibilitate după programul de lucru, şi lista lungă de condiţii ar putea continua. Cu toate acestea, nu ar fi nicio problemă, deoarece fiecare angajator îşi stabileşte profilul candidatului propriu. Dar problema intervine atunci când adesea auzim fraza magică: "Dacă nu îţi convine, poţi pleca mai departe! Cei care doresc să se angajeze stau la coadă". Din păcate, mulţi dintre antreprenorii români nu sunt convinşi de faptul că raportul de muncă are la bază un contract de muncă, ceea ce se încheie prin negocierea între părţi. Prin urmare, vorbim de un contract bilateral, în care salariatul, prin activitatea pe care o prestează, contribuie la aducerea de profit al patronului, iar în schimb acesta primeşte un salariu, un salariu pentru care în mod normal a muncit, conform celor stabilite în fişa postului. Ce spun statisticile? Stimaţi colegi, De la momentul aderării la Uniunea Europeană, 3,4 milioane de cetăţeni români au plecat în străinătate, în speranţa unui trai mai decent, ceea ce înseamnă că unul din cinci români, cu vârsta între 25 şi 39 de ani, îşi petrece cel puţin un an în străinătate. După cum bine ştim, de la începutul anului trecut, deja există un salariu minim diferenţiat în România, în domeniul construcţiei. Stimaţi colegi, Cei din domeniul IT au primit facilităţi fiscale, cei din construcţii, salarii mai mari. Acum a venit momentul în care aducem modificări generale pentru toţi angajaţii, în funcţie de nivelul de studii, care, după ce s-au specializat, lucrează pentru un salariu mizerabil în sistemul privat din România. Este clar că prin intermediul salariilor minime diferenţiate, prevăzute în prezentul proiect legislativ, România ar ajunge în sfârşit pe harta salariilor civilizate. Însă haideţi să ne punem şi o întrebare retorică. Această măsură va înăspri prea mult situaţia sau până acum a fost mult prea avantajoasă folosirea salariaţilor din sistemul privat? Un lucru este cert. Este nevoie de o schimbare a mentalităţii în ţara asta! Termenul de salariat nu este egal cu cea de slugă. Salariatul bine plătit, care îşi desfăşoară activitatea cu profesionalism trebuie tratat ca atare şi trebuie remunerat pe merite. Sistemul din România trebuie să se bazeze pe respectul faţă de forţa de muncă şi nu trebuie să fie centrat doar pe obţinerea de profit. Vă mulţumim.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, şi apoi începem dezbaterile. În consultarea cu liderii grupurilor, vă reamintesc, stimaţi colegi, la două minute, la intervenţii, va fi... (Vociferări.) Păi, au două minute... Colegii au două minute... (Vociferări.)

Lia Olguţa Vasilescu Aş fi vrut să intervin de data trecută, de când un coleg de-al nostru de la USR ne dădea dreptul unora să vorbim, şi unora, nu. În sensul că cei care au fost în ultimii 30 de ani la guvernare n-au dreptul să vorbească. Deci doar ei au dreptul să vorbească. Asta în condiţiile în care unii dintre noi am făcut lucruri, în aceşti ultimi 30 de ani, cu care putem să ne mândrim. Alţii n-au făcut decât gargară până acum şi vin să ne dea lecţii. În ceea ce priveşte salariul minim, aşa cum propune USR, să fie lipsit de taxe, mie mi se pare cea mai mare aberaţie posibilă. Nu-i suficient că avem aproape două milioane de oameni care sunt pe salariul minim! Vrem să facem vreo 4 milioane. Pentru că în momentul în care angajatorul o să vadă că nu se mai plătesc taxe la salariul minim, o să treacă pe toată lumea pe salariul minim. Mai mult decât atât, nici nu vrem salariu minim diferenţiat, aşa cum am încercat să o facem în guvernarea noastră. Cei cu studii superioare să aibă un salariu minim mai mare, evident, decât al celor care n-au niciun fel de calificare sau au vreo calificare, dar, totuşi, angajatorul îi ţine pe salariul minim, şi salariul minim din sectorul de construcţii care, cum ştiţi foarte bine, a crescut la 3.000 de lei de anul trecut. Au venit cei de dreapta, le-au făcut praf! De ce o aberaţie asta, cu netaxarea salariului minim? Pentru că o să ajungă peste câţiva ani la pensie o persoană care lucrează pe salariul minim şi o să se găsească un Guvern de dreapta care o să-i spună: "Da, dar tu n-ai plătit contribuţii pentru pensie!". Deci, ia ghici, n-ai pensie!

Florin Iordache Concluzionaţi, doamnă!

Lia Olguţa Vasilescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că tocmai pe mine mă întrerupeţi, în condiţiile în care s-au spus numai aberaţii de la această tribună şi nici măcar n-avem dreptul să dăm replică! Deci este un proiect de lege bun, este un proiect de lege european. Peste tot în Uniunea Europeană sunt salarii minime diferenţiate. Din punctul nostru de vedere cred că trebuie să începem să intrăm şi noi uşor-uşor în Uniunea Europeană şi cu angajaţii, nu doar nu cu angajatorii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Vă reamintesc, Regulamentul Camerei a rămas! La proiecte, dacă avem cinci minute şi avem un vorbitor şi s-au epuizat cele cinci minute, nu mai avem ce discuta! Deci, în urma consultărilor, două minute intervenţia de fiecare vorbitor. (Vociferări.) Avem şapte amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. De la 1 la 7? Rămâne la votul final.