Ion-Marcel Ciolacu Bună ziua! Vă rog, distanţarea, da? Domnii deputaţi de la PSD, mai distanţaţi! (Vociferări.) Imediat, să declar deschisă... Nu? Întâi. Gata, domnule lider! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 116. Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei. La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 93 de deputaţi. În temeiul art. 187 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura sau adeziunea la această moţiune? Dacă nu... (Vociferări.) Imediat vă dau pe procedură! Membrii semnatari... (Vociferări.) Şi-a retras cineva? (Vociferări.) Vă rog, interveniţi de la microfon, domnule lider!
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, E o moţiune scrisă în grabă, probabil că pe "genunche". Ideea e că la semnatari, domnule Ponta, l-aţi uitat pe un coleg care între timp nu mai este membru al grupului dumneavoastră, domnul deputat Balint, care este membru al Grupului parlamentar al PNL şi l-aţi uitat cu semnătura acolo. Rugămintea e, pe viitor, când mai colectaţi semnăturile, să faceţi această corectură, pentru că am discutat cu domnul... (Vociferări.) Am discutat, domnule lider, şi dacă doriţi, dezvoltăm. Numai că eu atrag atenţia pe o problemă care ţine de procedură şi nu duce în altă parte. Asta voiam să remarc. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Domnule lider, Cu tot respectul, până dau cuvântul domnului preşedinte Victor Ponta - departe de mine gândul de a fi avocatul domnului Ponta -, aş dori, stafful tehnic, să luaţi legătura cu domnul Balint, în cazul în care nu este, şi să vă confirme că-şi retrage semnătura, pentru că aşa este regulamentar şi procedural. Vă rog, domnule preşedinte.
Victor-Viorel Ponta Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, înţeleg că domnul prim-ministru Orban vrea să mă amendeze că nu port mască. Îi promit domnului prim-ministru şi când merg la baie să mă gândesc la măsurile economice ale domnului prim-ministru, voi purta această mască. Uitaţi-vă! Ia uitaţi-vă! (Îşi pune o mască cu vizieră.) Sper să fie bună pentru domnul prim-ministru, pentru că aşa e în Parlament. Nu trebuie să vorbim şi nu trebuie să spunem ceea ce gândim, că se supără Guvernul. Aşa încât... Staţi, că am un model... e omologat. Pentru măsurile economice ale Guvernului. În rest, îmi cer scuze, are dreptate domnul lider Roman. A fost o mică greşeală, pentru că domnul deputat Balint, fiind la absolut toate grupurile parlamentare, până în acest moment, are câte o semnătură la fiecare grup, şi atunci mai greşim şi noi. Îmi cer scuze, sunt convins că-şi va retrage semnătura. Vă mulţumesc. Pun la dispoziţia tuturor deputaţilor această mască de protecţie - este marca Orban - dacă doriţi să o folosiţi, ca să nu vă amendeze. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Bine. Nu ar fi rău ca liderii de grup, din când în când, măcar săptămânal, să faceţi un recensământ, să nu mai fie astfel de probleme, deoarece este aceeaşi masă critică de 20 de parlamentari care se mută de colo-colo, deci n-o să vă fie foarte greu. Pentru dezbaterea moţiunii Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit următoarele: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la închiderea dezbaterilor, pentru dezbateri luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 33 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 21 de minute; Grupul parlamentar al USR - 7 minute; Grupul parlamentar al PRO Europa - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 4 minute; Grupul parlamentar al PMP - 4 minute; Şi deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Total: 82 de minute. Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri. Vă rog, pe procedură, până dăm cuvântul... Vă rog, domnule lider.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Mă adresez colegilor din PSD. V-aţi lăsat pe mâna domnului Ponta şi aţi intrat în belele procedurale, ca să spun aşa, pentru că, stimaţi colegi, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, solicit şi în plen, am făcut-o şi la Comitetul liderilor - întotdeauna plenul este suveran -, am solicitat retrimiterea şi solicit retrimiterea moţiunii către grupurile parlamentare ale PRO România şi PSD, către iniţiatori pentru a fi refăcută. În temeiul art. 187 alin. (4) din Regulament, şi aici pun ghilimele, "preşedinte Camerei" - adică dumneavoastră, domnule Ciolacu - "nu va lua în considerare moţiunile simple care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură". Moţiunea înaintată, în forma în care ne-a fost transmisă, are finalitatea unei moţiuni de cenzură, întrucât se solicită, în textul moţiunii, la pagina 6, demiterea prin vot a ministrului. În acest fel este încălcată şi decizia Curţii Constituţionale a României nr. 148/2007 şi vreau să vă reamintesc că, în trecutul nu foarte îndepărtat, în cazul Partidului Naţional Liberal tot majoritatea PSD a decis să restituie iniţiatorului, Partidului Naţional Liberal, două moţiuni simple, exact pe acelaşi considerent, iar conform cutumei parlamentare ar trebui să procedăm în acelaşi mod. Vă citesc şi paragraful invocat pe care, stimaţi colegi, îl găsiţi la pagina 6, penultimul alineat. Din toate aceste considerente expuse anterior vă cerem să constataţi şi să confirmaţi eşecul acesteia, votând solicitarea noastră de demitere imediată a ministrului educaţiei şi cercetării Monica Anisie. La grupul liderilor s-a refuzat scoaterea moţiunii şi retrimiterea ei către iniţiatori, pe motivul invocat că e treaba Biroului permanent. Nu, e treaba dumneavoastră, de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Sigur că se pot invoca tot felul de motive. În schimb, lucrurile sunt clare. În cazul PNL s-a lucrat într-un fel, în cazul celor de la PRO România dumneavoastră lucraţi în alt fel, dumneavoastră fiind, de această dată, şi asociaţi la acest demers. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Miniştrii Guvernului liberal nu au făcut ca Viorica Dăncilă sau ca Dănuţ Andruşcă, să fugă, să nu vină în faţa Parlamentului. Au venit, din acest motiv şi doamna ministru este astăzi prezentă în faţa dumneavoastră, pentru că respectă această instituţie a Parlamentului. Problema, în schimb, rămâne la noi. Ce vrem să facem? Vrem să interpretăm Regulamentul într-un fel când ne convine, şi în alt fel când nu ne convine. Eu cred că cea mai bună decizie este să retrimitem iniţiatorilor textul acestei moţiuni, să corecteze şi, sigur, săptămâna viitoare să putem dezbate moţiunea pe educaţie. Vă mulţumesc foarte mult.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. O secundă, domnule preşedinte! Imediat vă dau cuvântul. Când aţi invocat-o pe doamna Dăncilă sau pe domnul Andruşcă, aţi uitat să-l invocaţi şi pe domnul Cîţu... că era vorba de fugă. Domnule lider, Domnule Roman, Îmi cer scuze, că am televizorul şi chiar... O să solicit, după ce ia cuvântul domnul preşedinte Victor Ponta, toţi liderii să vină. Am o singură problemă. Când a invocat fostul preşedinte, domnul Liviu Dragnea, acel articol, dumneavoastră aţi venit la microfon şi aţi spus că e un dictator nenorocit care nu vă lasă să depuneţi moţiuni. Prin solicitarea dumneavoastră, un singur lucru deduc, că, totuşi, nu era chiar dictator nenorocit, fiindcă acum cereţi acelaşi lucru ca şi Domnia Sa. Am înţeles! (Vociferări.) Oricum, primul pas de reabilitare a fost făcut. Nu e rău! Vă rog, domnule preşedinte Victor Ponta.
Victor-Viorel Ponta Pentru domnul prim-ministru port masca. În rest, cred, totuşi, că masca nu trebuie să ne afecteze memoria. Atunci când fostul preşedinte al Camerei, domnul Dragnea, v-a retrimis moţiunea simplă pe acel motiv fals, evident, eu eram tot la PRO România şi am ţinut partea PNL. Acum susţin exact acelaşi argument pe care-l susţineaţi dumneavoastră acum un an, dar v-aţi răzgândit dumneavoastră şi aţi trecut de partea domnului Dragnea, ceea ce mi se pare o greşeală. Evident că această moţiune simplă nu este o moţiune de cenzură, din păcate, spun eu. M-aş fi bucurat foarte tare să votăm o moţiune de cenzură, dar moţiunea de cenzură înseamnă retragerea încrederii Guvernului. În această moţiune simplă, evident, este vorba despre un singur ministru. 2. Noi nu cerem, prin această moţiune, să fie demisă doamna ministru, ca act al Parlamentului, pentru că ştim foarte bine că nu se poate acest lucru. Singura procedură corectă, constituţională, este ca prim-ministrul să ceară revocarea ministrului. Deci lucrurile sunt foarte clare şi în limba română, şi în limba juridică. Singurul lucru neclar este cum aţi ajuns dumneavoastră, de la PNL, să susţineţi ce susţinea Liviu Dragnea acum un an şi cum am ajuns eu, care vă susţineam acum un an că aveaţi dreptate, să vă explic astăzi că azi nu aveţi dreptate, susţinând ce susţinea Liviu Dragnea. Sunt convins că domnul Ciolacu nu va face aceleaşi greşeli procedurale ca domnul Dragnea, va aplica Regulamentul şi, fiind vorba despre o moţiune simplă care priveşte un singur membru al Cabinetului şi care nu duce, din păcate, dar este o prevedere constituţională, la demiterea automată a ministrului, ci doar la un act de voinţă al premierului de a ţine sau nu acel ministru în funcţie, putem să dezbatem foarte bine moţiunea şi ştiţi foarte bine aceste lucruri, pentru că le susţineaţi acum un an exact cu aceleaşi cuvinte. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Moţiunea simplă a fost prezentată Biroului permanent în data de 20 mai, cu participarea membrilor Biroului permanent din partea tuturor grupurilor parlamentare... (Vociferări.) V-am văzut! Dacă aveţi o.... Sunteţi vicelider? Aveţi o ... Vă curge sângele pe nas? Staţi să terminăm întâi! O secundă! (Vociferări.) ... a tuturor membrilor şi ai Partidului Naţional Liberal. Cu adevărat, eventualele obiecţii trebuiau prezentate în cadrul acelei şedinţe, înainte de supunerea la vot. Dar eu doresc ca toţi liderii de grup să ne apropiem, să luăm o hotărâre. (Consultări.) Conform Regulamentului, ori ia tot Comitetul liderilor o hotărâre să întrerupem şedinţa şi să facem poate un Birou permanent, unde luăm o hotărâre... Sub nicio formă nu se poate supune la vot! (Consultări.) Vom continua dezbaterile. Doamnelor şi domnilor, Eu nu sunt de acord cu această atitudinea dictatorială şi îmi este frică să nu fiu trecut dictator. Dau cuvântul doamnei deputat Mihaela Hunca pentru citirea textului moţiunii simple. (Vociferări.) Care este procedura invocată, domnule Popescu? Din Regulament, vă rog. Aduceţi la secretarul... (Vociferări.) Care este procedura? Ce procedură invocaţi din Regulament? Îi spuneţi colegului dumneavoastră şi vă dau cuvântul. Mulţumesc. Doamnă deputat, vă rog.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Moţiune simplă la adresa ministrului educaţiei şi cercetării Pas cu pas am ajuns în colaps educaţional - PNL a creat România NeEducată Domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Doamnă ministru Monica-Cristina Anisie, Această moţiune este o mică parte a răspunsului nostru la nepăsarea şi incompetenţa dovedite pas cu pas de ministrul educaţiei şi cercetării, de la preluarea mandatului, culminând cu perioada coronacrizei. Este o mică parte a învăţământului preuniversitar. Nu vrem să detaliem incompetenţa de care ministrul educaţiei a dat dovadă în ceea ce priveşte învăţământul universitar sau cercetarea. Nici măcar o dată, în ultimii 30 de ani, românii nu au trăit asemenea momente de haos în educaţie. Lipsa de viziune şi de strategie a făcut ca toţi cei din sistem - preşcolari, elevi, studenţi, părinţi, bunici şi personal din învăţământ - să trăiască luni de zile în panică şi nesiguranţă. Astăzi, aici, trebuie să punem capăt acestei crize. Ne bazăm pe demisia doamnei ministru dacă această moţiune trece. Stimaţi colegi, Prin Decretul prezidenţial din 16 martie 2020, prin care s-a instituit stare de urgenţă la nivel naţional, cât şi prin Hotărârea nr. 6/9 martie 2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, s-a stabilit că sunt suspendate cursurile în toate unităţile de învăţământ, ceea ce înseamnă că atât elevii, cât şi profesorii nu vin la şcoală. În acest context era normal ca decidenţii de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării să vină cu un set de proceduri care să reglementeze situaţia cadrelor didactice de predare, a personalului didactic auxiliar, a directorilor, a inspectorilor şcolari şi a personalului nedidactic. Doamna ministru a preferat să se spele pe mâini - nu că nu ar fi indicat în această perioadă - şi a pasat mingea în curtea unităţilor de învăţământ, unde consiliile de administraţie ar fi trebuit să decidă. Era o situaţie de urgenţă decretată la nivel naţional şi regulile trebuiau să fie unitare, nu diferite de la o şcoală la alta. Din 11 martie 2020, în fiecare săptămână au venit informaţii care se contraziceau. De exemplu, la început de aprilie: "Se vor amâna examenele în iulie", iar la sfârşit de aprilie: "Se va respecta calendarul iniţial". Circul şi haosul cu "învăţământul online" continuă şi îl resimt cu toţii deopotrivă - elevi, părinţi şi profesori. Doamna Anisie trăieşte în "bula ei de la partid" şi pe zi ce trece, pas cu pas, creează şi mai mare haos în sistemul de învăţământ. Părinţii elevilor din clasele terminale sunt oripilaţi de ideile vehiculate cu atâta lejeritate de doamna Anisie. Doamnă ministru, Sunteţi ministrul educaţiei care a procedat la cea mai mare reducere a numărului de posturi din sistemul de învăţământ preuniversitar. Aţi încercat să prezentaţi trunchiat situaţia, dar prin Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 aţi redus numărul de posturi din învăţământul preuniversitar de la 288.770, lăsat de guvernarea PSD, la 285.306. Astfel aţi redus 3.464 de posturi. De ce vă este frică să recunoaşteţi acest lucru şi căutaţi ţapi ispăşitori pentru gafele comise? Vrând să ne arătaţi "competenţa" Domniei Voastre, aţi prezentat Guvernului planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021, plan care se dovedeşte a fi un mare copy-paste după planul de şcolarizare făcut anul trecut de conducerea PSD a ministerului. Nu ar fi nicio problemă, mai bine să recunoşti că nu vă pricepeţi, decât să daţi greş, doar că anul trecut, în calitate de coordonator al Comisiei de educaţie pentru învăţământ preuniversitar din PNL, aţi criticat aspru acest plan de şcolarizare şi l-aţi interpelat pe ministrul educaţiei de atunci: "Aveţi realizat un studiu care să stea la baza fundamentării alocării în acest mod a cifrei de şcolarizare?". Bineînţeles că cifra de şcolarizare propusă acum de minister pentru anul viitor şcolar pentru locurile de clasa a IX-a de la liceu nu are niciun studiu şi nu este explicată nicidecum în nota de fundamentare a proiectului aflat în dezbatere publică. Dar acum nu se pune! Stimaţi colegi, În ultimele două luni am văzut cu toţii ce înseamnă ca un politruc neprofesionist să conducă învăţământul românesc. Situaţia de criză ar fi trebuit să evidenţieze abilităţile de leadership şi competenţele de manager ale ministrului educaţiei. În schimb, am văzut bâlbâieli, răzgândeli neargumentate, declaraţii contradictorii ale tuturor reprezentanţilor guvernamentali, lipsă de înţelegere a riscurilor sistemului şi completă lipsă de viziune. Doamnă ministru, Aţi promis că veţi face din educaţie o prioritate, dar aţi subfinanţat-o şi aţi vulnerabilizat deopotrivă actul didactic, corpul profesoral şi, mai ales, pe elevi. Astfel, cred că suntem cu toţii de acord că, în această perioadă: Doamnă ministru, În ciuda prevederilor constituţionale, învăţământul nu este gratuit în România. Ne-a dovedit-o această criză, perioadă în care pentru jumătate dintre elevi nu a fost asigurat dreptul la educaţie. Cauza evidentă este lipsa infrastructurii, în contextul în care bugetul alocat pentru educaţie şi cercetare în 2020 este de 3,4% din PIB, iar implementarea programului care trebuia să asigure accesul la tehnologie tuturor elevilor a rămas în aer. Şi nu putem să nu ne exprimăm, încă o dată, indignarea când ne amintim că tocmai dumneavoastră aţi declarat, la preluarea mandatului, că n-am avea ce face cu un buget de 6% din PIB pentru educaţie. Înţelegeţi acum de ce avem nevoie de acei bani pentru educaţie? Ca să vă fie mai clar, vă spunem noi ce am fi putut face cu cei 6% pe care nu-i aveţi pentru că nu i-aţi cerut. Am putea să dăm şansa la o viaţă decentă fiecărui copil, să reducem rata abandonului şcolar, să nu mai avem şcoli cu grupul sanitar în curte şi fără apă curentă. Am putea să informatizăm întreg procesul de învăţământ, astfel încât, indiferent ce criză ne loveşte, profesorii şi elevii să rămână ancoraţi în misiunea lor de a da României generaţii mai educate, mai sănătoase. Şi mai putem continua, dar după demisia dumneavoastră. Dragi colegi, Dacă ar fi să facem un top al celor mai dezastruoase şi incoerente declaraţii legate de gestionarea crizei COVID-19, cu siguranţă doamna ministru Monica Anisie ar ocupa un loc fruntaş. Şi trebuie să recunoaştem că, în Guvernul Orban, este o competiţie strânsă pentru cea mai neinspirată declaraţie. Pentru podium "se bat" vreo 10 miniştri împreună cu premierul şi vicepremierul. De fapt, comunicarea la nivel guvernamental a fost dezastruoasă. Am auzit declaraţii asupra cărora s-a revenit la nesfârşit, ordonanţe de urgenţă publicate în Monitorul Oficial la câteva zile după ce erau anunţate măsurile în conferinţă de presă, lucru care a dus la confuzie şi derută. Hotărâri de Guvern înainte de legi aprobate. Să ne amintim şi declaraţiile vicepremierului care s-a hazardat să anunţe că este posibilă repetarea anului şcolar în curs. Replica ministrului educaţiei a venit abia câteva ore mai târziu, când a negat existenţa unei variante de lucru care să vizeze îngheţarea anului şcolar sau amânarea examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat cu un an. Incapacitatea evaluării situaţiei a făcut ca, la începutul lunii martie, în ciuda faptului că întreaga lume îşi închidea porţile, ministrul educaţiei să afirme că nu se justifică suspendarea cursurilor şcolare. O zi mai târziu, ca urmare a presiunilor politice, ministrul a decis să ia măsuri de prevenţie, în sensul evitării răspândirii coronavirusului. Aici însă vă înţelegem, doamnă ministru. Nu purtaţi singură această vină, pentru că şi prim-ministrul Orban s-a lăsat convins destul de greu de necesitatea acestei măsuri. Aşa că, de dragul corectitudinii, responsabilitatea amânării acestei decizii trebuie partajată şi cu şeful dumneavoastră. Dar e posibil ca dânsul să vă ofere prioritate la demisie. Totuşi, în data de 21 aprilie 2020, doamna ministru emite un ordin de ministru ilegal cu multiple implicaţii la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Este vorba de Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 4.135. Acesta are în anexă o minunată instrucţiune care pune pe jar întregul sistem de învăţământ preuniversitar. Textul acestei instrucţiuni încalcă flagrant prevederile Legii educaţiei naţionale privind notarea elevilor. Evaluarea elevilor va deveni un fel de negociere cu elevul sau părintele dacă va fi notat sau nu. Legea educaţiei îl obligă pe profesor să respecte standardele de notare. S-a gândit cineva că această metodă de negociere poate influenţa negativ elevul şi umileşte profesorul? Minunata instrucţiune despre care se face vorbire mai sus nu vine decât să oblige. Dincolo de repetitivitatea cuvântului "obligaţi", ministerul îi forţează pe părinţi să asigure copiilor tehnologia necesară pentru surogatele inepte, fără vreun rezultat pedagogic viabil, numite "platforme online". Stimaţi colegi, În prezent, învăţământul din România se desfăşoară online pentru jumătate dintre elevi, sub coordonarea unui ministru al educaţiei care nu a ieşit din birou. Singurele vizite memorabile ale acestuia sunt cele organizate flagrant, cu televiziunile în spate, umilind şi speriind profesori din mediul rural şi, paradoxal, încălcând Legea educaţiei naţionale. N-am văzut-o pe doamna ministru să ţină legătura cu fiecare judeţ pentru a se asigura că părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au cele necesare pentru a respecta un ordin de ministru aberant, prin care responsabilitatea este pasată în cârca părinţilor, obligându-i să asigure accesul şi participarea elevilor la activităţile de învăţare online. Ce facem cu sutele de mii de elevi care nu au tablete, laptopuri şi acces la Internet? Ce facem cu cei care nu îşi permit astfel de costuri? Care este strategia Guvernului Orban? Răspundem noi, nepăsare totală! Guvernul a anunţat că Programul Euro 200 continuă. Condiţiile însă nu mai pot fi aplicate acum, având în vedere situaţia actuală. Am solicitat degeaba, în repetate rânduri, actualizarea programului. Nici nu credem că cineva din Guvern a observat măcar faptul că cererea indică data din anul 2016 şi că se raportează la venitul din martie 2016. Tot un copy-paste nereuşit. Ce să mai vorbim atunci de alte criterii care trebuie să fie actualizate? Lipsa de asumare şi de responsabilitate a mers până într-acolo încât ministrul educaţiei a cerut unităţilor de învăţământ să doteze elevii cu echipamentul necesar. Această solicitare n-a avut în spate niciun studiu de impact, nicio confirmare a faptului că şcolile ar avea resurse pentru a implementa această rezoluţie. Doamnă ministru, În lumea aceea ideală, în care dumneavoastră trăiţi, aveţi habar câţi oameni trăiesc în România sub pragul sărăciei? Câţi părinţi nu pot asigura copiilor un smartphone sau un PC? Ştiţi câţi profesori din România nu au bani pentru "tehnologie", pentru echipamente IT măcar decente, că de performante nu poate fi vorba? Aţi făcut, stimată doamnă ministru, o evaluare a posibilităţilor tehnice ale elevilor şi profesorilor? Evident, nu. În lumea dumneavoastră de hârtii şi documente, nu contează decât hârţogăria. Nu procesul educativ şi instructiv autentic, centrat pe nevoia elevului, pe capacităţile si posibilităţile lui. Dar vreţi hârtii, dovezi, feedback. Şi obligaţii! Atâta ştiţi. Nu să asiguraţi resurse pentru toţi actorii procesului educativ. Nu să stimulaţi calitatea actului educaţional. Dumneavoastră obligaţi. Că tot vă place cuvântul - nu ştim cine ne obligă să vă mai suportăm. Am văzut că aţi renunţat la pozele în care, zâmbind larg, ne anunţaţi în fiecare dimineaţă ce program aveţi. Acum ne puneţi cursuri despre cum să rezistăm psihologic stresului şi cum să ne adaptăm în... "peroada" de criză. De azi poate ne scutiţi de a vă mai avea ministru al educaţiei! Stimaţi colegi, Nici la două luni după suspendarea cursurilor şcolare nu există un program naţional, coerent şi sustenabil, de achiziţie a dispozitivelor electronice necesare desfăşurării învăţământului online pentru categoriile defavorizate. Ministrul educaţiei ar fi trebuit să înţeleagă că învăţământul la distanţă nu înseamnă numai monitorizare haotică şi discriminatorie a profesorilor în ceea ce priveşte timpul petrecut pe platformele online, ci şi învăţământ prin corespondenţă, prin fişe educaţionale şi alte materiale didactice. Vedem, deci, o concentrare pe evaluarea cantitativă, fără o analiză pe calitatea şi accesibilitatea actului educaţional. Guvernul PNL a rămas în aceeaşi paradigmă a plasării incompetenţilor în funcţii de decizie, oameni fără experienţă şi fără performanţe profesionale notabile. Acesta este un act deliberat de distrugere a educaţiei şi nu poate fi tolerat. Doamnă ministru, Această moţiune simplă vă oferă şansa să le daţi românilor explicaţii, destul de târziu, ce-i drept, dar mai bine acum decât niciodată. Vă oferim posibilitatea să răspundeţi la o serie de întrebări aflate pe buzele tuturor. Doamnă ministru, mai avem nevoie de profesori? Până mai ieri nu se ştia când se va da concursul pentru titularizare pentru că nu v-aţi gândit ce vor face miile de absolvenţi care s-au pregătit pentru concursul de titularizare şi pentru definitivare în învăţământ. Vor reuşi să-şi găsească aici, în România, locul de muncă pentru care s-au pregătit? Sau vor fi nevoiţi să plece în străinătate, ca mulţi alţi români, să îngroaşe rândurile experţilor pe care România i-a exportat în ultimii ani? Vorbim de mii de absolvenţi, viitori profesori, care nu au putut face nicio predicţie pentru viitorul lor profesional. Adevărul este, doamnă ministru, că aţi reuşit să bulversaţi toţi actorii sistemului de învăţământ - elevi, părinţi şi profesori! Doamnă ministru, Nu vi se pare grav faptul că nici până la această oră nu se cunoaşte modul concret de desfăşurare a examenelor pentru elevii din anii terminali, astfel încât elevii şi profesorii să fie pe deplin protejaţi? Ce facem cu elevii din focarele COVID, cu cei din Suceava, spre exemplu? Teama părinţilor şi a elevilor este întemeiată, în condiţiile în care singurele măsuri de protecţie vor fi aşezarea răsfirată în bănci şi măsurarea temperaturii. V-aţi gândit că unii copii pot face febră şi de la alte afecţiuni necorelate cu epidemia actuală? Cu ei ce se întâmplă? Vor pierde examenul, în condiţiile stabilite de minister? Cine îşi va asuma responsabilitatea aceasta? Va fi aruncată tot asupra unităţilor şcolare? Se vor amplasa marcaje pe trotuar? Se vor face cozi pentru sute de elevi? Cel mai probabil vom ajunge la o soluţie improvizată, pe ultima sută de metri, demers profund dăunător în primul rând sănătăţii elevilor, a profesorilor, cât şi sistemului de educaţie. Aceasta este crunta realitate - sute de mii de elevi şi părinţi rămân în continuare debusolaţi. Mai mult, admiterea în acest an, în clasele a V-a şi a IX-a în unităţile de învăţământ vocaţionale, rămâne şi acum învăluită în mister, în condiţiile în care în această lună ar fi trebuit să se desfăşoare probele de aptitudini. Stimaţi colegi, Ministrul educaţiei şi cercetării a adus pas cu pas învăţământul românesc în una dintre cele mai grave situaţii în care a fost vreodată - în colaps. După ce a criticat guvernările anterioare pentru alocările bugetare aferente portofoliului educaţiei, PNL a comasat educaţia şi cercetarea, după care le-a subfinanţat. Probabil că doamna ministru Anisie ne va spune astăzi cum că a muncit, că a venit cu proiecte, că a restructurat inspectoratele în toată această perioadă. Aşa este! Doamna ministru Anisie a fost ocupată să elaboreze metodologiile de schimbare din funcţie a inspectorilor şcolari generali şi adjuncţi. Le-a făcut atât de bine, încât până şi elevii susţin că examenele de clasa a XII-a sunt mai riguroase şi mai consistente decât proba de competenţe a inspectorilor şcolari. Asta, ca să nu mai vorbim despre schimbările făcute peste noapte la nivelul inspectoratelor Timiş, Cluj, Braşov, Hunedoara, Bistriţa, Maramureş, Sălaj, Alba, Vâlcea, fără nicio justificare. Aţi terminat, doamnă ministru? V-aţi asigurat că prietenii de casă ai partidului au locuri călduţe, noi sinecuri? Aşa arată România Educată, doamnă ministru? Doamnă ministru, În condiţiile în care cursurile sunt suspendate, dumneavoastră cereţi profesorilor să facă activităţi online şi să folosească diferite platforme educaţionale. Dar v-aţi pus problema dacă aceşti profesori au fost pregătiţi pentru aşa ceva? Dacă au aparatura necesară acasă? Dacă au conexiune la Internet? Mulţi dintre ei au telefoane prin care accesează Internetul, dar nu este suficient pentru a crea materiale, pentru a le posta şi pentru a se conecta la aceste platforme. Profesorilor le cereţi să lucreze cu elevii de acasă, în fapt cu jumătate dintre elevi. V-aţi gândit că mai întâi ar trebui să le modificaţi contractele individuale de muncă prin act adiţional şi să stabiliţi că locul desfăşurării activităţii este şi la domiciliu şi să prevedeţi eventual şi telemunca? Aţi solicitat profesorilor să ţină lecţii online şi să se conecteze cu elevii în clase virtuale! Dar de "dreptul la imagine" aţi auzit? Sunt elevi din anumite şcoli, asaltaţi, care nu ştiu unde să se conecteze mai repede, ba mai mult, sunt făcute şi postări pe Facebook cu feţele copiilor conectaţi la aceste clase virtuale. Oare a solicitat cineva acordul părinţilor elevilor minori pentru a le posta pozele? Stimaţi colegi, Desigur, toate problemele de mai sus au nevoie de strategii care nu se elaborează peste noapte. Este necesară conlucrarea cu specialiştii din domeniu, este imperativă implicarea cadrelor didactice performante, a celor în măsură să deschidă o altă etapă pentru şcoala românească. Dar, oare cum să-ţi păstrezi profesioniştii în sistem, atunci când singura logică după care acţionezi în criză e să recurgi la tăieri salariale, în loc să identifici surse de finanţare? Să nu uităm că a fost nevoie de intervenţia sindicatelor pentru ca Guvernul să nu aplice şomajul tehnic angajaţilor din sistemul de educaţie. Noi, opoziţia, am venit cu măsuri concrete pentru combaterea efectelor coronacrizei încă de la începutul lunii martie. Soluţii care erau bazate pe prevenţie şi construcţie, nu pe reduceri de venituri sau personal. Guvernul Orban s-a încăpăţânat să amâne implementarea recomandărilor noastre până la punctul în care impactul crizei era deja prea mare. Cu greu au acceptat suspendarea cursurilor şi, mai apoi, legea care permitea unuia dintre părinţi să rămână acasă cu copilul pe această durată. Criza generată de pandemia de COVID-19 a repus pe tapet o altă problemă acută - lipsa accesului la educaţie din cauza sărăciei. Ministrul Anisie a dat ordin cu privire la obligativitatea cursurilor online, fără să analizeze dacă este implementabil. Organizaţiile neguvernamentale au sancţionat această decizie, unele dintre acestea anunţând că vor da în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru acest ordin care împiedică elevii să înveţe. Doamnă ministru, dacă eraţi părintele unui copil în an terminal, al unui copil cu dizabilităţi sau provenit dintr-o familie cu probleme sociale, expus riscului de excluziune socială, cum aţi fi perceput activitatea dumneavoastră de ministru? Vă întrebăm la modul cel mai sincer! Nu este cazul să ne lansăm în declaraţii politice, trebuie să fim realişti. România nu-şi permite continuarea acestei abordări în educaţie. Vorbim despre incompetenţă crasă din partea membrilor unui Guvern, oameni care nu pot avea o opinie unitară pe un subiect de interes naţional. Această umilinţă la adresa celor din învăţământ nu poate să rămână nepedepsită şi nu poate fi ascunsă sub covorul declaraţiilor politice. Doamnă ministru, Fără precizări clare, sistemul de învăţământ intră în colaps. Obligarea profesorilor de a se alinia la un standard nereglementat conduce la bulversarea sistemului şi, evident, la foarte multe nemulţumiri. Modalităţile legale privind plata drepturilor salariale în această perioadă trebuie bine stabilite pentru a elimina pe cât posibil factorul discriminatoriu. Cadrele didactice sunt bulversate oricum. Nu ştiu ce să facă mai repede. Să intre în online cu elevii şi să facă lecţii? Să completeze tabelele şi machetele trimise de directori? Directori care le spun că acele documente stau la baza plăţii salariilor. Până la urmă ce facem? Mutăm activitatea didactică în online sau sporim birocraţia? Această birocraţie era mult blamată de către dumneavoastră, doamnă ministru, atunci când aţi preluat mandatul şi aţi trecut la tăiat hârtii, ca să nu zicem la tăiat frunze. Stimaţi colegi, Am expus exemple concrete care evidenţiază limitarea ministrului educaţiei, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Incompetenţa profesională a ministrului Monica Anisie se completează cu lipsa totală de transparenţă a administrării acestui portofoliu şi cu multe altele pe care timpul nu ne permite să le analizăm aici. Fiecare zi cu ministrul actual la cârma educaţiei va înrăutăţi şi mai mult situaţia în domeniul învăţământului. Riscăm să asistăm la un colaps, cu consecinţe grave pentru întreaga societate, pe parcursul mai multor generaţii şi trebuie să punem capăt acestor paşi spre România needucată. Credem cu tărie că ministrul Monica Anisie a pierdut dreptul moral de a realiza politicile în domeniul educaţional şi de a exercita conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Stimaţi colegi liberali, În martie 2018 ne spuneaţi într-o moţiune că: "Sunt mii de copii din această ţară cărora li se încalcă un drept fundamental - cel la învăţătură". Astăzi vă spunem că sunt milioane de copii cărora li se încalcă acest drept. Haideţi să punem capăt acestor paşi spre o Românie needucată, paşi repezi făcuţi de colega dumneavoastră Monica-Cristina Anisie! Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. În continuare, o invit la tribună pe doamna Monica Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării. Aveţi cuvântul, doamnă ministru.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă ministru. Începem dezbaterile la moţiunea simplă. Pentru început, voi da cuvântul doamnei deputat Camelia Gavrilă, Grupul PSD. Doamnă deputat, aveţi 33 de minute. Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnă ministru, Doamnelor şi domnilor secretari de stat, Distinşi colegi, Suntem astăzi la dezbaterea asupra unei moţiuni simple asupra educaţiei, o moţiune care înseamnă, de altfel, un instrument parlamentar de analiză, de explorare contextuală a ceea ce s-a întâmplat în domeniul respectiv, în perioada anterioară, mai ales atunci când te confrunţi cu o criză, o criză complexă, nu doar criza pandemică. Sunt complexe crize economice, crize de comunicare şi crize educaţionale pe care le-am resimţit din plin, fie că suntem parlamentari, fie că sunteţi miniştri sau fie că încercăm să ne dedublăm în ipostaza elevilor, a studenţilor, a profesorilor, care parcurg o perioadă extrem de dificilă. Deci moţiunea înseamnă dialog, înseamnă dezbatere, nu e neapărat o sancţiune decât implicită şi decât în măsura în care consemnează eşecuri şi decizii amânate, şi o anume incompetenţă managerială şi o anume ezitare şi confuzie care a fost permanentizată în sistem, motiv pentru care s-a şi ajuns la acest moment delicat. Vreau să vă reamintesc, doamnă ministru şi, de asemenea, echipei dumneavoastră, faptul că Partidul Social Democrat a avut o abordare constructivă, că am votat Guvernul în condiţii dificile, că am votat starea de urgenţă, starea de alertă, nenumărate ordonanţe de urgenţă pe care am încercat să le corectăm şi să, ştiu eu, reechilibrăm derapajele pe care le făceau, că a fost un timp de aşteptare, de răbdare, de toleranţă, tocmai pentru că situaţia cu care ne confruntăm acum este foarte complexă, iar sistemul pe care-l coordonaţi evident este la fel de complex. Nu doar noi, profesioniştii, îl ştim, ci acest sistem atinge întreaga societate - vorbim de elevi, de studenţi, de personal didactic, nedidactic, auxiliar, vorbim de familii şi vorbim, de altfel, de sănătatea şi de evoluţia societăţii, pentru că generaţia tânără şi modul cum formăm generaţiile, această modalitate va avea influenţe în viitor. Pe de altă parte, nu ne certaţi, doamnă ministru, că depunem moţiuni, pentru că "din antiteze", aşa cum spune Eminescu, "se nasc valorile". Antitezele fac viaţa! Discuţiile şi dialogurile înseamnă ipostaze, înseamnă analize, înseamnă soluţii. Noi am dat soluţii nenumărate, pe care de multe ori Guvernul dumneavoastră le-a respins şi deci, cumva, împărţiţi vina, şi de multe ori criticile pe care le ridicăm acum nu vi se datorează în totalitate. Poate dacă aţi fi fost mai desprinsă de plasa politică în care vă aflaţi, dacă aţi fi gândit înainte ca profesionist, şi apoi ca om politic într-un Guvern, aţi fi reuşit să luaţi decizii mai bune. Deci avem dreptul să facem aceste moţiuni, să discutăm, să explorăm, să punem întrebări. Răspunsurile dumneavoastră, parţial bune, parţial au adus clarificări, justificări. Pe de altă parte, mi-a dat sentimentul, acel text citit, că suntem într-o zonă de dialoguri paralele. Noi nu ne-am referit nici la reuşitele din sistemul universitar, n-am luat la analizat marile, să spunem, atuuri pe care cercetarea, sub conducerea liberală, le-a avut, ci efectiv ne-am referit la zona preuniversitară şi, mai mult decât atât, la momentul în care a fost gestionată perioada aceasta de criză pandemică, de suspendare a cursurilor. N-aş vrea să vorbesc acum de perioada anterioară pandemiei, pentru că ar fi lucruri de spus legat de modul cum s-a construit bugetul, de absenţa dezbaterii pe buget, de asumarea acestuia, de bugetarea modestă pentru educaţie, deşi am primit de-a lungul timpului critice nenumărate - orientate spre Partidul Social Democrat - asupra faptului că nu am alocat suficient pentru educaţie. Iată că aţi dorit moţiune de cenzură, aţi preluat guvernarea, dar dezinteresul şi subfinanţarea pentru educaţie se remarcă din plin. Deci nu ne referim la aceste aspecte, pentru că nu este momentul acum. Sunt şase luni, totuşi, de când guvernaţi, şase luni care au o perioadă anterioară pandemiei şi o perioadă de reacţie în interiorul pandemiei, în interiorul acestei confruntări majore pe care am avut-o. Răbdarea pe care am dovedit-o nu mai există acum şi, parafrazându-l pe Marin Preda, aş spune că "timpul nu mai poate să aibă răbdare", pentru că a fost o succesiune de decizii controversate, de ordine care s-au anulat de la un moment la altul, de imperfecţiuni, de confuzii, de anunţarea unor măsuri înainte ca ele să aibă substanţa legală, fie că vorbim de hotărâri de Guvern sau de legi votate în Parlament, deci un anume diletantism care a creat sursă de confuzie. Eu vă invit să faceţi un exerciţiu de empatie, aşa cum, ca profesori, trebuie să o facem, ca pedagogi, de multe ori, şi să vă imaginaţi cum se simte un elev de clasa a VIII-a, cu neliniştea unui examen care înseamnă de fapt evoluţia şi traseul lui liceal mai departe, ce face un elev care doreşte să urmeze un liceu vocaţional, un liceu de artă, un liceu sportiv, foarte târziu sau aproape deloc nu sunt clarificate contextele în care probele de aptitudini se vor susţine, ce face un elev de clasa a XII-a, pentru care miza examenului de Bacalaureat este şi mai profundă, traseul lui ulterior în anii academici universitari depinde de acest examen. Să ne ducem spre profesori. Cum s-au simţit profesorii în momentul în care au fost invitaţi când să facă activitate în sistem online, când aveau cu cine, când n-aveau cu cine, când trebuiau să completeze machete şi o birocraţie apăsătoare, dând rapoarte, când, de fapt, dumneavoastră doreaţi să tăiaţi hârtii cândva, ca să cităm ideea de a limita şi de a merge spre esenţă, şi nu spre formă. Nu teoria formelor fără fond trebuie să fie în faţa noastră, nu interdicţii, nu ameninţări, nu obligaţii, ci o manieră de colaborare deschisă, plăcută, de susţinere, de înţelegere. Vreau să subliniez, de asemenea, faptul că va fi viaţă şi după momentul acesta de învăţământ online şi avem aici două probleme majore. Pe de o parte, dotarea de care vorbeam şi nevoia de existenţă de tablete, nevoia de calculatoare, de laptopuri, de instrumente prin care învăţarea online să continue, nu doar în momentul acesta, ci şi după aceea. Şi în niciun caz noi nu am acuzat că nu au apărut tabletele de azi pe mâine, ci faptul că nu a existat o gestionare a riscului, nu au existat grupuri de lucru care să abordeze cel puţin trei paliere. Asta e ceea ce am fi făcut noi: o situaţie de intervenţie, o strategie de intervenţie pe termen minim, imediat, ce se întâmplă cu profesorii, ce se întâmplă cu personalul nedidactic, cum se desfăşoară activitatea, ce facem cu zonele acelea defavorizate, în care nu există nici calculatoare, nici conexiune, nici posibilităţi materiale ale copiilor. În felul acesta, de fapt, noi adăugăm la decalajele economice, la decalajele sociale, adăugăm şi decalajele digitale şi disparităţile digitale, o altă formă de discriminare pe care sistemul trebuie să o rezolve nu prin sponsorizări, nu prin generozitatea unor instituţii, ci să o rezolve sistemic, la nivel de stat, de învăţământ public. Deci chestiunea era că ar fi trebuit să existe această strategie de intervenţie imediată, care era destul de confuză; nici n-a existat. Cinci săptămâni de tăcere! Cinci săptămâni de tăcere! A doua chestiune. Vorbeam de trei aspecte. A doua chestiune trebuia să fie grupul de lucru al dumneavoastră, din echipa dumneavoastră, care să gândească modul cum se derulează examenul de Evaluare Naţională, examenul de Bacalaureat, examenele profesorilor. Iată că veniţi cu informaţii, cu noutăţi abia după ce au apărut în spaţiul public numeroase critici, numeroase scrisori deschise, numeroase nemulţumiri de la părinţi, de la profesori, de la elevi. Deci lucrurile trebuiau gândite şi anticipate. Şi o a treia chestiune care ar trebui să se afle în faţa noastră şi în faţa dumneavoastră, pentru că la acest moment încă mai sunteţi la guvernare, este legată de modul cum ne raportăm la anul şcolar şi la anul universitar următor, care sunt strategiile, care sunt demersurile? Există un program de achiziţii de aparatură electronică, există un program de susţinere socială a celor defavorizaţi. Ce se va întâmpla în zona universitară, cum veţi continua arhitectura curriculară, adaptările pe care aţi promis că le faceţi? Propria dumneavoastră echipă este la acest moment într-o zonă de ezitare şi de schimbare, de aceea cred că, dincolo de dificultăţile de comunicare în spaţiul public, au fost şi dificultăţi de comunicare interministerială. Cred că sub stare de stres e complicat să lucraţi. Cred că sunt momente în care tensiunea, apăsarea, comanda politică, dorinţa de a fi, ştiu eu, cât se poate de fidelă şi disciplinată în zona partidului pe care-l reprezentaţi, aceste dorinţe înlocuiesc ceea ce un profesionist trebuie să facă. Deci există viaţă şi după politică! Aveţi o funcţie onorantă! Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi-vă ce rămâne în urma dumneavoastră, ce aţi lăsat ca element interesant, ca noutate, ca iniţiativă, ca viziune, ca strategie, ce defineşte mandatul dumneavoastră. Aş fi poate necolegială şi nedreaptă dacă aş începe acum să enumăr imperfecţiuni, ezitări, confuzii, amânări, contraziceri, o abordare extrem de paradoxală a problemelor complexe din educaţie. Şi spun că viaţa de după politică înseamnă să te întorci alături de elevi sau de studenţi, să vii spre zona ta profesională având conştiinţa că ţi-ai făcut datoria şi că ai fost, sigur, într-un partid, într-un grup politic, respectând disciplina grupului, dar în acelaşi timp că ai lăsat ceva, o urmă a trecerii tale intelectuale şi profesioniste prin acel minister. Plec de la ideea kantiană că "izvorul binelui din lume ţine de educaţia bună". Deci o educaţie bună este de fapt izvorul întregului bine din lume. Ne dorim să avem tineri bine formaţi, pregătiţi, ne dorim să avem şanse egale de acces la educaţie, ne dorim să modelăm şi caractere şi ne dorim să oferim modele. Nu modele de agresivitate psihologică, nu modele de discurs politicianist, nu modele de pasare a responsabilităţii spre inspectorate sau spre şcoli. În condiţiile în care suntem într-un plin absurd, şcolile au eventual un laborator de informatică, eventual un laptop în fiecare cabinet, dar sunt invitate să găsească soluţii de a dota mii, sute de elevi, în funcţie de fiecare instituţie. Deci dacă dumneavoastră vorbeaţi ironic de comedie, dacă suntem în dialoguri politice, eu am să vă spun atunci că multe din ordinele care au plecat dinspre minister se află sub semnul literaturii absurdului, al unor aşteptări zadarnice, al unor paradoxuri dureroase şi cred că este cazul să ieşim din această nedeterminare şi să abordăm serios, profesionist, problema educaţiei. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat. Cel de-al doilea vorbitor din partea Grupului PSD va fi doamna Şotcan, dar facem câte un tur din partea fiecărui grup parlamentar. Grupul PNL, primul vorbitor, domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea. Vă rog, aveţi 21 de minute. Sunt trei vorbitori de la dumneavoastră. Şi să se pregătească, de la Grupul USR, doamna Cristina Iurişniţi.
Marilen - Gabriel Pirtea Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri secretari de stat, Stimaţi colegi care aţi trecut bacalaureatul la vârsta regulamentară, Înainte să vă spun părerea mea despre moţiunea de astăzi, aş vrea să întreb dacă cineva din sală sau auditoriul virtual ştie ce înseamnă în ivrit cuvântul "huţpa" (chutzpah)? Nu vreau să fac pe grozavul şi nici să fac un exerciţiu de verificare în domeniul educaţiei, ci vreau să înţelegeţi nivelul inimaginabil al comicului ridicol, ascuns în titlul acestei moţiuni. Deci "huţpa" înseamnă obrăznicia care pur şi simplu îţi ia piuitul. Aşa cum a făcut un tânăr, după ce şi-a ucis părinţii, şi a cerut clemenţă tribunalului fiindcă este - ţineţi-vă bine! - orfan. Da, după ce şi-a ucis părinţii a cerut clemenţă fiindcă este orfan. Exact aşa, acum, ţipă astăzi unii lideri de stânga, când PNL a lăsat ţara fără educaţie. Ei, care au fost unii dintre stâlpii abramburismului în educaţie! Încă din capul locului cred că se impune să setăm corect coordonatele cadrului în care ne aflăm. Avem un context pandemic şi primim o moţiune pentru un ministru relativ recent instalat în funcţie, care nu a fost pregătit pentru ceea ce niciunul dintre noi nu putea anticipa. Suntem într-o situaţie a unei lebede negre. Dincolo de metafora ce însoţeşte acest concept, vă reamintesc faptul că un eveniment este definit ca lebădă neagră dacă îndeplineşte trei condiţii simultan: 1. Are impact extrem şi nimic nu prevestea posibilitatea apariţiei sale; 2. Produce efect puternic, adesea catastrofal; Şi 3. În ciuda impactului şi caracterului său extrem, după apariţia şi producerea efectelor sale, analizând situaţia la rece, evenimentul poate părea ca fiind unul previzibil, chiar explicabil. Da, pandemia ne-a luat prin surprindere, mai rău decât ne lua prin surprindere zăpada, iarna, de fiecare dată, an de an. Da, efectele pandemiei sunt într-adevăr catastrofale şi nu este momentul să insistăm asupra lor acum. Stimaţi colegi, Dragi români, Haideţi să ne reîmprospătăm puţin memoria. Statisticile spun că din cei 26 de miniştri ai educaţiei, din cele 30 de mandate de la minister, în cei 30 de ani scurşi de la Revoluţie, rotunjind, 64% dintre aceste mandate de ministru au fost ocupate de reprezentanţi ai PSD, adică un ministru, în medie, pe an, 64% din mandate reprezentând conducerea PSD în domeniul educaţiei. Deziluzionant! Efectele le vedem astăzi şi le vom resimţi multă vreme de acum încolo. Acest domeniu trebuie spus odată pentru totdeauna că trebuie lăsat în mâna specialiştilor. Strategic, principala investiţie în educaţie trebuie făcută în resursa umană, în profesori; adică dascăli, pe înţelesul tuturor. Studiile din domeniul educaţiei ne arată că un profesor care dublează buna pregătire în specialitate, cu o pregătire psihopedagogică pe măsură, are un impact pozitiv asupra elevilor săi până la de trei ori mai mare faţă de un coleg slab pregătit, în aceeaşi perioadă. Ministrul actual al educaţiei şi-a asumat public elaborarea profilului competenţelor profesiei didactice, precum şi demararea masterului didactic, începând cu anul şcolar 2020-2021. Un asemenea demers este fără precedent în România, fie ea ante sau postdecembristă. Sigur, vor veni şi rezultate concrete, dar procesul întreprins este dătător de speranţă. Studiile din educaţie arată că impactul formării continue asupra calităţii actului educaţional este de 4 ori mai mare, în comparaţie cu cel pe care îl reportează formarea iniţială a profesorilor. Românii sunt inventivi, ne place nouă să spunem. Nu, stimaţi colegi şi dragi români, doar unii români sunt inventivi. Acea inventivitate peiorativă, acea şmechereală şi golăneală mioritică, aceia care nu au încredere în sistemul naţional de sănătate şi au intervenţii chirurgicale în capitalele Europei, aceia care nu au încredere în sistemul naţional de educaţie şi îl desconsideră, ca atare. Am o rugăminte, doamnă ministru. Puneţi la dispoziţia populaţiei datele privind calificarea profesorilor, cu studii superioare, fără studii superioare, iar cei care au studii superioare, să vedem distribuţia acestora pe instituţiile de învăţământ superior pe care le-au absolvit. Celebrele fabrici de diplome, universităţile baronilor PSD, care şi-au dorit, fiecare, o universitate în curtea casei, sunt puternic reprezentate. Şi, lăsând jos masca şi renunţând la ipocrizie, să nu uităm că putem privi sistemul în toată goliciunea sa. Cine este responsabil pentru asta? 30 de ani, 26 de miniştri, 30 de mandate, 64% dintre mandate ale PSD. O altă direcţie strategică de dezvoltare a educaţiei este cea constituită de descentralizarea managementului şcolar şi creşterea responsabilităţilor la nivelul instituţiei şcolare, coborâtă până la nivel de dascăl şi coroborată cu finanţarea atât pe elev, dar şi în funcţie de performanţe. Un studiu de dată recentă - "Şcoala online. Elemente pentru inovarea educaţiei", realizat de specialişti de la Universitatea Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei - arată că implicarea cadrelor didactice pentru a-şi realiza sarcinile în context pandemic a fost una consistentă, iar managementul şcolar a fost principalul factor de suport. Aşadar, este cel puţin discutabilă nevoia de supra-reglementare pe care o avansează în acest sens semnatarii moţiunii. Referindu-mă la învăţământul superior, chiar dacă doamna ministru nu activează în acest sector al educaţiei, Domnia Sa i-a înţeles rapid nevoile şi specificul. Astfel, la 4 ani de la expirarea acreditării şcolilor doctorale, avem în sfârşit o metodologie de evaluare a studiilor doctorale, iar procesul nu mai poate fi sabotat, aşa cum s-a întâmplat în trecutul apropiat. Putem, de asemenea, să beneficiem de o componentă importantă a autonomiei universitare, garantată prin Constituţie, şi anume autonomia financiară. Soldurile universităţilor au fost deblocate, iar universităţile pot să-şi utilizeze banii acumulaţi în timp pentru investiţii strategice, benefice sistemului în ansamblul său. Nu în ultimul rând, aş aminti şi prezentul proces al redefinirii componenţei şi rolului CNATDCU. Stimaţi colegi, Nu putem pretinde că lucrurile se schimbă de la o zi la alta făcând acelaşi lucru. Statu-quo-ul în educaţie, lipsa de viziune din ultimii 30 de ani, lipsa de asumare şi implicarea exagerată a pseudospecialiştilor în educaţie ne-au adus unde suntem astăzi. Voi pleda întotdeauna şi nemijlocit pentru un consens în domeniul educaţiei. Singurul demers integrator de anvergură şi de cuprindere naţională din ultimii 30 de ani este proiectul "România Educată". Acest proiect are nevoie nu numai de specialişti, ci şi sau mai ales de susţinerea noastră, a fiecăruia dintre noi. Stimaţi colegi, Daţi educaţiei 10 ani! 10 ani fără nicio ingerinţă politică. 10 ani puşi în mâna lor, a dascălilor. 10 ani de consens. Pentru singurul proiect care mai poate salva această ţară - Educaţia. Mulţumesc frumos. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. O invit, în continuare, la cuvânt, pe doamna deputat Cristina Iurişniţi. Se va pregăti doamna Huncă, din partea PRO Europa.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimată doamnă ministru, Stimaţi colegi, Traversăm cu toţii o criză sanitară fără precedent, care schimbă istoria, schimbă paradigme de gândire şi de comportament, dar a creat oportunităţi pentru a pune în mişcare o igienizare absolut indispensabilă a sistemului de educaţie, profund anchilozat şi nefuncţional în dezvoltarea de competenţe, abilităţi şi valori pentru toţi copiii, în spiritul egalităţii de şanse. A mai creat şi oportunităţi pentru digitalizarea sistemului de învăţământ românesc, după 9 ani de zile, aşa cum s-a spus deja aici - 9 ani de zile de nepăsare, incompetenţă managerială -, oportunităţi pentru asigurarea siguranţei sanitare şi introducerea educaţiei pentru sănătate în şcolile din România. În mod firesc ne aşteptam, doamnă ministru, să fiţi un ministru predictibil, pe care l-am votat cu încredere. Un ministru altfel, în mod constant deschis, nu doar la început de mandat sau la audierile pe bandă rulantă ale miniştrilor. Orice activitate ministerială, ştim bine, are bile albe şi bile negre. Pentru bila albă, USR vă salută curajul transparentizării diplomelor de doctorat şi, recent, atragerea de personalităţi credibile, inclusiv cercetători români recunoscuţi internaţional, pentru viitoarele comisii CNATDCU şi respingerea vechilor grupuri de interese. Generaţiile copy-paste trebuie să dispară şi odată cu ele lipsa de integritate morală şi aprobarea tacită a furtului intelectual. Bile negre sunt însă multe la nivel comunicaţional şi legislativ, în ultima perioadă - dificilă, e adevărat, pe care cu toţii am traversat-o. Constatăm cu îngrijorare că aţi uitat de importanţa unui dialog interinstituţional corect, care să identifice concertat, printr-un firesc dialog democratic, cele mai bune soluţii legislative. Rolul Uniunii Salvaţi România în Parlament, pentru că aici suntem politic prezenţi, este să vă tragă de mânecă atunci când identificăm probleme. Iar, dacă propunem soluţii şi sprijin, normal ar fi fost să nu ne lovim de un zid al indiferenţei la dialogul democratic care, iată, a derapat într-o comunicare incoerentă, contradictorie, care a generat neîncredere, panică şi un cadru legislativ impredictibil pentru elevi, profesori şi părinţi. Vă reamintesc, doamnă ministru, că încă din 26 martie am adresat nişte interpelări pe care trebuie să vi le reamintesc aici. Nu am primit încă răspuns. Ce am adresat? Este vorba despre numărul unităţilor şcolare în care se desfăşoară efectiv activitatea predare-învăţare prin intermediul mijloacelor online. Deci în 26 martie. Noi am intrat în starea de urgenţă în 16 martie. Câte cadre didactice şi câţi elevi estimaţi că beneficiază în această perioadă de mijloacele necesare învăţării online? Deci cumva voiam să comunicăm şi să vedem care este starea de fapt. Nici după două luni de zile nu am primit răspuns la aceste întrebări. Nu s-a văzut că după 6 săptămâni de suspendare a cursurilor ministerul a avansat o cifră, contrazisă, după aceea, public, de mai multe studii credibile. Estimarea MEC a fost de 250.000 de elevi, contrazisă de IŞE, cu 64%, de "Human Catalyst", cu 60% şi, recent, de IRES, cu 930.000 de elevi care nu au acces la învăţare online. Am propus de la începutul lui aprilie, la fel, prin interpelări fără răspuns, modificarea Legii nr. 269/2004, care este o batjocură la adresa elevilor vulnerabili, pentru că acel prag de 250 RON crea mai multă discriminare şi mai multe rămâneri în urmă. USR a dat răspunsul deja. Noi am introdus deja în circuitul legislativ dublarea acestui prag, pentru ca mai mulţi copii să aibă acces la dispozitive digitale. Tot fără răspuns a rămas şi sprijinul pe care vi l-am adresat în privinţa organizării spaţiale a fluxurilor de elevi prin intermediul unei asociaţii de arhitecţi. Dar probabil că veţi găsi, în perioada următoare, timpul, răgazul, să răspundeţi la aceste întrebări. Vă reamintesc, de asemenea, că Institutul de Statistică ne spune clar că în mediul rural 49% dintre gospodării nu au computer, iar în mediul urban procentul este de aproape 25%. În lumina acestor statistici, într-o societate responsabilă orice intervenţie socială se face în urma unei analize de nevoi. Dacă un sfert dintre gospodăriile din România trăiesc la limita sărăciei şi nu sunt conectate la Internet, cum ar fi putut ei respecta obligativitatea accesului la învăţare în online? Şi ei, şi profesorii. În cele 6 săptămâni de tergiversare, prioritatea trebuia să fie asigurarea infrastructurii, a condiţiilor minimale de învăţare. Dacă aţi fi ştiut să comunicaţi mai eficient, mai clar, cu siguranţă, percepţia publică ar fi fost alta. Din păcate, am văzut mesaje transmise în spaţiul public care au desconsiderat importanţa actului educaţional al profesorilor care încheie situaţia cu acordul părinţilor şi este foarte ciudat că toţi elevii vor fi promovaţi, indiferent de situaţia şcolară anterioară, deja validată în urma unor standarde naţionale de evaluare. Aţi modificat ordine de ministru de la o zi la alta, în privinţa organizării cursurilor din 2-12 iunie şi a examenelor naţionale, creând inutil panică, nesiguranţă, un stres suplimentar elevilor, profesorilor şi părinţilor. Aţi uitat să precizaţi clar, ce vor face elevii cu temperatură 37,4? Ştim că limita este 37,3. Vor rata examenul? Ce vor face profesorii şi celelalte categorii de personal care au boli cronice şi au membri de familie din grupuri vulnerabile? Şi pe ei i-a uitat ministerul. Cu siguranţă, soluţii sunt. Şi vă rugăm să le transmiteţi clar, fără modificări multiple. Joaca de-a ordinele de ministru, cu mască sau fără mască, trebuie să se termine. Elevii sunt dezamăgiţi, unii speriaţi. Mesajele dure din partea asociaţiilor elevilor sunt grăitoare. Şi aş vrea să citez, dacă îmi permiteţi, un scurt fragment din intervenţia unui elev care a sunat la minister. Şi, pe această cale, vă rog foarte frumos să luaţi în calcul ca personalul să urmeze un curs de instruire, pentru că se adresează absolut halucinant elevilor. Deci, un elev care sună la minister şi doreşte nişte informaţii - "În cazul în care temperatura corpului depăşeşte 37,3 0 Celsius şi nu voi fi lăsat să susţin examenul, ce se întâmplă? O să-l susţin toamna? Întreb deoarece trebuie să trimit în iulie notele mele de la bacalaureat, la facultate, în Anglia. Răspunsul doamnei - "Nu ştiu. Sună DSP-ul sau inspectoratul şcolar şi o să dai examenul când eşti sănătos. Oricum, de unde ştii că vei avea temperatură mare?". "Am întrebat, în cazul în care...? Pentru că i se poate întâmpla oricui". "Nu ştiu, nu am chef. Sună DSP-ul!". "Aşa răspuns daţi unui elev care trebuie să susţină un examen peste o lună?" "Hai, nu o da pe-ntoarse, trimite un mail şi aşteaptă ceva răspuns!". Deci este absolut neacceptabil un astfel de comportament al personalului ministerului. Cu siguranţă, veţi lua măsurile necesare. Mulţumesc.
Florin Iordache Finalizaţi, vă rog. Aţi epuizat timpul.
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Imediat. Mai departe, vreau să spun că într-adevăr angajamentul pe care vi l-aţi asumat, campaniile de informare pentru viitorii absolvenţi ai şcolilor profesionale în sistem dual, până la data înscrierii, pentru a-i ajuta să aleagă un parcurs educaţional care le permite o inserţie rapidă pe piaţa muncii, este absolut de ţinut cont. Închei prin a vă aduce din nou în atenţie importanţa educaţiei pentru sănătate prin acele şcoli care nu au acces la Internet şi au nevoie de lecţiile teleşcoală, dar interactive. Reforma din educaţie, pilotarea noilor planuri-cadru, etern amânată, este absolut esenţială, de asemenea, şi vă îndemn să-i daţi undă verde, pentru că nu poate exista în afara educaţiei pentru sănătate la nivel interdisciplinar şi transversal. Învăţarea trebuie să fie permanentă, pentru că aşa veţi avea o deschidere treptată a centrelor educaţionale, a furnizorilor de educaţie, ca şi în alte ţări. Şi acest lucru trebuie luat în calcul. Închei cu o ultimă tragere de mânecă, responsabilă.
Florin Iordache Chiar vă rog să finalizaţi, doamnă.
Cristina-Ionela Iurişniţi Comunicaţi clar, o dată şi bine. Nu abdicaţi de la principii pe care orice ministru ar trebui să le împărtăşească - depolitizare, digitalizare, debirocratizare, descentralizare. Şi ultima frază pe care ţin să o luaţi în considerare. Sunt celebrele cuvinte ale lui Alvin Toffler, pedagog, sociolog de referinţă - "Lumea va fi condusă de oameni capabili să înveţe, să se dezveţe şi să înveţe din nou". Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. O invit, în continuare, pe doamna Mihaela Huncă. Aveţi 5 minute, doamnă. Vă rog să vă încadraţi în timp. Rog stafful tehnic să-l conecteze pe domnul deputat Biro Zsolt, să se pregătească, din partea UDMR.
Mihaela Huncă Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnă ministru, După tot ce ne-aţi prezentat până acum, am putea crede că totul merge extraordinar de bine. Dumneavoastră confundaţi sistemul de educaţie din România, pe care l-aţi adus în pragul colapsului, cu unul performant despre care probabil aţi citit că există în alte ţări din Europa. Vă mai amintiţi că aţi declarat că în materie de investiţii şi priorităţi, la nivelul ministerului, dacă s-ar aloca 6% din PIB acestui domeniu - "Nu am ce să fac cu aceşti bani."? Imaginea doamnei ministru despre sistemul de educaţie este una, iar realitatea din teritoriu, alta - şcoli cu grupuri sanitare în curte, spaţii improprii desfăşurării din teritoriu a actului de învăţământ, fără dotări corespunzătoare, lipsuri, lacune. Cât de bine ar fi prins acum acei bani, în plină pandemie, dacă se investeau în dotarea şcolilor şi a elevilor? Doamnă ministru, În fiecare judeţ, în medie, peste 10.000 de elevi nu au acces la Internet şi nu au laptopuri sau tablete. Dacă facem un calcul simplu, peste o jumătate de milion de elevi nu au cum să urmeze cursurile şcolare în România. Suntem foarte curioşi, cum vor fi achiziţionate tablete sau laptopuri pentru toţi elevii şi profesorii care au nevoie de ele, doar cu 150 de milioane de lei? Ne-aţi ignorat cu bună-ştiinţă atunci când PRO România a solicitat actualizarea integrală a programului Euro 200, astfel încât mai mulţi beneficiari să poată intra în posesia unui computer, şi programul să-şi realizeze scopul. Vorbeam de limitarea accesului la educaţie - un drept constituţional pe care îl interziceţi elevilor români. V-aţi gândit ce se întâmplă cu elevii navetişti pe durata activităţilor de pregătire pentru examenele naţionale? Mii de elevi fac naveta la şcoală, din localităţi aflate la mai mult de 30 de kilometri faţă de unitatea de învăţământ, iar mersul la şcoală nu face parte din motivele agreate de Ministerul Afacerilor Interne pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie. Iar despre internate ce să vă spunem? Nu au deocamdată condiţii de siguranţă sanitară pentru a primi elevi. Doamnă ministru, Ne pare rău să o spunem, dar niciodată în sistemul educaţional românesc nu a existat până acum o stare de haos produsă de incompetenţă sau nepăsare. E drept, nu ne-am confruntat cu asemenea situaţie, dar ne aşteptam ca după o săptămână de la declararea stării de urgenţă să veniţi cu strategii clare şi acţiune. Comunicarea scenariilor şi a măsurilor pe care le-aţi luat în contextul pandemiei de COVID-19 s-a rezumat la - "Ne adaptăm din mers". Fapt ce a generat de cele mai multe ori debandadă în rândul întregului sistem educaţional. De exemplu, admiterea în acest an în clasele a V-a şi a IX-a în unităţile de învăţământ vocaţional rămâne în continuare învăluită în mister, în condiţiile în care în această lună ar fi trebuit să se desfăşoare probele de aptitudini sau măcar să ştim când şi cum se vor desfăşura acestea. În ministerul dumneavoastră nu ştie stânga ce face dreapta. Ba, mai grav, - nu ştiţi dumneavoastră ce vrea conducerea Guvernului Orban şi invers. Ca într-un scenariu de film de proastă calitate, asistăm cu toţii la declaraţii contradictorii, ordine care se bat cap în cap, spre disperarea elevilor, părinţilor şi a profesorilor. Exact cei pe care ar trebui să-i liniştiţi şi să-i îndrumaţi, nu să-i debusolaţi. Ce să mai înţelegem atunci când aţi hotărât finalizarea anului şcolar pentru liceele tehnologice pe 12 iunie, ca apoi, acum câteva zile, să stabiliţi o nouă dată, 29 iunie? Nu a existat niciun fel de coerenţă nici cu privire la stabilirea unui calendar pentru începutul noului an şcolar, nici pentru grădiniţe şi nici pentru şcoli. Şi nu în ultimul rând, doamnă ministru, ce bine ar fi prins acum cabinetele de medicină şcolară în fiecare unitate de învăţământ, aşa cum PRO România a solicitat Guvernului în nenumărate rânduri! Vorbim de incompetenţa dumneavoastră şi a Guvernului în a gestiona o situaţie de criză. Nu v-aţi îngrijit de niciuna dintre problemele pe care le-am enumerat şi care, cu fiecare zi care trece cu dumneavoastră în fruntea Ministerului Educaţiei, conduc către România NeEducată. Doamnă ministru, Singura dumneavoastră preocupare a fost să porniţi o vânătoare de vrăjitoare la adresa inspectorilor şcolari. Oameni care au obţinut funcţia prin concurs sunt presaţi să plece şi să lase locul celor agreaţi de PNL, numiţi în funcţii fără evaluări şi, prin urmare, manipulabili. Un gest de onoare ar fi să lăsaţi locul liber la conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Aţi ajuns, din păcate, să nu vă mai respecte nici colegii profesori, cei care numai ei ştiu cum îşi fac meseria într-un sistem muribund, de care numai dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte sunteţi vinovaţi. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă rog să faceţi legătura cu domnul deputat Biro Istvan, din partea Grupului UDMR. Şi apoi să faceţi legătura cu domnul Paşcan, din partea Grupului PMP. Domnul Biro, aveţi 5 minute. Sunt 2 vorbitori. Ca să ştiţi cum vă...
Zsolt-Istvan Biro Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă rog.
Zsolt-Istvan Biro Domnule preşedinte, Doamnă ministru al educaţiei, Stimaţi colegi, Dezbatem astăzi o moţiune simplă îndreptată împotriva ministrului educaţiei, în împrejurări neobişnuite, în condiţii de stare de alertă. O moţiune cu un titlu sinistru, însă dacă încercăm să fim sinceri, atunci nu putem nega faptul că ne paşte într-adevăr un real pericol al unui colaps al sistemului. Acest pericol însă nu apare ca o noutate. Sistemul educaţional din România suferă de ani buni, şi acest lucru se datorează subfinanţării şi lipsei de strategie de lungă durată. Strategie care ar trebui să desemneze principalele coordonate şi scopuri în vederea pregătirii tinerilor de astăzi. Este foarte greu să progresezi când din 6 în 6 luni se schimbă un ministru al educaţiei, iar fiecare nou ministru vine cu noi idei de reformă. Această instabilitate politică duce implicit, în sine, la o instabilitate a sistemului, iar lipsa finanţării calculabile amplifică această instabilitate. Astfel, putem afirma că iminenţa colapsului nu este de bun augur. Cu toate acestea, nu putem nega faptul că există unele proiecte bune, viabile, şi în aceste condiţii de subfinanţare. Aceste programe nu pot fi amânate sau suspendate pe motiv de pandemie. Aşa cum nici legea, respectiv legalitatea deciziilor nu poate fi pusă în paranteză pe motiv de pandemie. Stimată doamnă ministru, Legea educaţiei naţionale garantează principiul echităţii, în baza căruia accesul la învăţătură se realizează fără discriminare. Este garantat principiul identităţii culturale a tuturor cetăţenilor ţării. Este garantat şi principiul asigurării egalităţii de şanse. Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a păstra, a dezvolta şi de a exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă. Comunitatea maghiară din România cere respectarea acestor principii şi nu face altceva decât se bazează pe dreptul conferit de Constituţie, când solicită asigurarea condiţiilor de a studia în limba maternă la toate nivelurile educaţionale. Nu ascundem, cele mai mari lipsuri le avem la nivelul universitar. Dar faptul că nu putem vorbi de normalitate nici măcar în acele instituţii care prin lege sunt definite ca universităţi multiculturale este inadmisibil. Un exemplu elocvent este Universitatea de Medicină de la Târgu Mureş. Aici se înfiinţează o facultate în limba engleză, în timp ce comunitatea maghiară nu are dreptul nici măcar la o linie de studiu. Mai mult, constatăm, zi de zi, restrângerea drepturilor, prin coborârea forţată a locurilor rezervate pentru elevii maghiari. Doamnă ministru, Cunoaşteţi bine, prea bine, această situaţie. Am avut nenumărate sesizări, cereri pentru rezolvarea problemei. Din păcate, fără rezultat. Autonomia universitară nu poate fi o scuză în această situaţie. Universităţile funcţionează pe baza legilor, dar legea trebuie să fie lege pentru toţi. Sau, altfel spus, nici senatul UMF Târgu Mureş sau rectorul acesteia nu pot fi mai presus de lege. Cerem insistent rezolvarea acestei probleme deoarece procesul de admitere trebuie să înceapă, iar cifrele de şcolarizare apărute nu sunt deloc liniştitoare din punctul nostru de vedere. Nu putem fi liniştiţi nici la capitolul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Din păcate, această instituţie este victima unei campanii politice planificate. Nu putem accepta ca Legea educaţiei să se aplice diferenţiat. Dacă legea permite înfiinţarea unui liceu prin ordin de ministru, în cazul unui liceu ortodox din ţară, atunci nu poate fi contestată nici înfiinţarea unui liceu romano-catolic, mai ales dacă liceul respectiv a fost înfiinţat prin acelaşi ordin de ministru. Respingem dubla măsură şi sperăm că, odată cu reluarea procedurii de probaţiune în procesul intentat împotriva înfiinţării liceului din Târgu Mureş, ne îndreptăm către o rezolvare corectă şi definitivă. Dacă ordinul de ministru este valabil şi perfect legal în cazul Liceului Teologic Ortodox "Sfântul Antim Ivireanul" din Timişoara, atunci nu poate fi altfel nici în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic "Rákóczi Ferenc" din Târgu Mureş. Acesta poate fi singurul punct de vedere acceptabil al ministrului. Stimaţi colegi, Putem vorbi de o serie de probleme ridicate de semnatarii moţiunii, dar să avem grijă, nu cumva să provocăm acel colaps de care ne temem, pentru că scopul nostru comun şi unica alternativă viabilă poate fi România Educată. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Aţi epuizat timpul. Vă rog să faceţi legătura cu domnul Paşcan. Aveţi 4 minute, domnule Paşcan. După care vom face legătura cu cel de-al doilea vorbitor al Grupului PSD, doamna Theodora Şotcan, colega mea de la Bacău.
Emil-Marius Paşcan Bună ziua, doamnă ministru! Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi parlamentari, Moţiunea simplă împotriva ministrului educaţiei, Monica Anisie, considerăm că este doar un exerciţiu de propagandă politică cu miză electorală pe care PSD, PRO Europa şi ceilalţi sateliţi politici o utilizează acum strategic, căutând exclusiv beneficii pentru propria imagine şi percepţie publică. Stimaţi colegi, Oare care partide, prin guvernări repetate şi majorităţi parlamentare longevive au pus umărul decisiv la construcţia industriei fabricilor de diplome din România, promovându-şi clientela politică şi validând impostura, mediocritatea, prin titluri academice pompoase, fără nicio acoperire în realitate? Oare nu se doreşte acum tocmai îndepărtarea ministrului educaţiei pentru a se putea reporni din nou tiparniţele de titluri universitare? În spaţiul public abundă fortuit o sumedenie de scenarii apocaliptice privitoare la organizarea examenelor în perioada următoare. Să reprezinte oare acest demers politic tocmai o tentativă de îndepărtare a ministrului actual, în speranţa că va putea fi evitată într-un final organizarea examenelor de Bacalaureat şi Evaluare Naţională? Îşi imaginează oare cei care au iniţiat moţiunea că aceleaşi facultăţi şi universităţi neacreditate, care le-au conferit unora dintre ei titluri academice de mucava, vor avea mai mulţi muşterii din toamnă? Putem în mod legitim prezuma că se doreşte eliminarea din Guvern a actualului ministru al educaţiei, tocmai pentru că nu renunţă la organizarea examenelor în această perioadă de criză în care inevitabil au de suferit, deopotrivă, în ansamblu, învăţământul şi educaţia. Este o tentativă de anulare a oricărui spirit concurenţial, promovându-se mentalitatea distrugătoare a egalizării artificiale, prin imixtiune politică, a tuturor elevilor din România. Poate se găsesc chiar din rândul parlamentarilor iniţiatori ai moţiunii simple părinţi care vor să-şi scutească odraslele de examene. Vă reamintesc, spre a combate ipocrizia, că majoritatea aţi votat, în urmă cu câteva luni, Guvernul Orban 3, cu ministrul Monica Anisie în componenţă. În calitate de preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, apreciez că activitatea doamnei Anisie în fruntea Ministerului Educaţiei a fost rezonabilă în această perioadă. Vă readuc aminte faptul că ministrul educaţiei a fost cel dintâi din Guvern care a atras atenţia asupra pericolului coronavirusului şi a propus închiderea şcolilor şi a grădiniţelor începând cu data de 11 martie a.c. Era pe vremea când unii încă se mai jucau politic egoist de-a anticipatele. De bine, de rău, teleşcoala a funcţionat în această perioadă, chiar dacă în mod evident au existat şi sincope semnificative, iar riscurile unor decalaje între copiii care au părinţi cu resurse materiale şi cei din medii defavorizate au crescut. De asemenea, ministrul educaţiei a fost susţinătorul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind transportul şcolar interjudeţean, dat peste cap în vremea intelectualei de talie internaţională, Viorica Dăncilă. În plus, reglementarea conform căreia firmele de transport trebuie să ofere călătorii gratuite elevilor este o reparaţie necesară semnificativă. Până la urmă, să pricepem: care este alternativa pe care stânga politică o oferă pentru funcţia de ministru al educaţiei? Veniţi cu ministrul "Pamblică"? Sau poate cu "Genunche"? Poate veniţi cu tovarăşul Breaz, care declara vesel că "Mihai Eminescu este cel mai mare poet care l-a avut România". Sau, cine ştie, apelaţi la groparul tradiţional, Ecaterina Andronescu. Domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii, Vă fac o recomandare colegială, prietenoasă, didactică. Data viitoare când mai întocmiţi o moţiune simplă împotriva ministrului educaţiei, întrucât tot e vorba despre şcoală, cutezaţi să puneţi pe cineva să corecteze erorile gramaticale din document. Învăţaţi cum e cu vocativul şi cu acordul subiectului multiplu cu predicatul. Sigur, Partidul Mişcarea Populară invocă o serie de probleme stringente şi solicită măsuri din partea ministrului educaţiei. Mai întâi, se cuvine verificat modul în care ...
Florin Iordache Finalizaţi, domnule deputat!
Emil-Marius Paşcan ...se desfăşoară procesul educativ online în învăţământul preuniversitar. Închei imediat! Există sesizări în spaţiul public, conform cărora, la nivelul mai multor unităţi de învăţământ din ţară, cadrele didactice nu şi-au susţinut orele, iar raportările s-au făcut în mod fictiv. Având în vedere că accesul la educaţie este un drept constituţional, elevilor care nu au avut acces la educaţie în această perioadă le-a fost îngrădit tocmai acest drept şi se cuvin adoptate măsuri coercitive împotriva celor vinovaţi. Nu în ultimul rând, vă aduc la cunoştinţă că prin Hotărârea Guvernului nr. 394 s-a introdus o excepţie de la obligativitatea autoizolării pentru elevii şi studenţii etnici români care sunt în anii terminali ai ciclurilor de studii. Din păcate, elevii şi studenţii care vor să se întoarcă în România pentru activităţi de cercetare, fără a avea posibilitatea documentării de la distanţă, doctoranzii şi cercetătorii sunt obligaţi în continuare să stea în autoizolare timp de 14 zile. Mulţi dintre aceştia nu pot reveni în căminele studenţeşti, întrucât nu li se permite accesul, nici n-au resurse pentru...
Florin Iordache Chiar finalizaţi, domnule deputat!
Emil-Marius Paşcan Prin urmare, este indicat să fie extinsă acea exceptare legală pentru a-i cuprinde pe toţi elevii şi studenţii etnici români din afara ţării. În concluzie, având în vedere toate aceste argumente, Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva moţiunii simple şi ne exprimăm sprijinul pentru ca anul şcolar şi universitar să continue, să poată fi organizate examenele prevăzute legal, chiar în condiţii critice. Dorim să trecem cu bine peste această perioadă vitregă pentru sănătate, implicit pentru învăţământ şi educaţie. Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze România! Vă mulţumesc pentru atenţie.
Florin Iordache Şi noi ne rugăm să fiţi mai chibzuit când vorbiţi, să vă măsuraţi timpul! Faceţi legătura cu doamna Theodora Şotcan, de la PSD. Se pregăteşte cel de-al doilea vorbitor de la Grupul PNL, doamna Florica Cherecheş. Doamnă Şotcan, aveţi cuvântul. Vă rog. Păi, eu n-aud nimic! Auziţi dumneavoastră? Doamna Şotcan, la Bacău!
Theodora Şotcan Alo! Mă auziţi?
Florin Iordache Vă rog, doamnă!
Theodora Şotcan Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Doamnă Monica Anisie, încă ministru al educaţiei, Cu numai câteva luni în urmă, aţi pornit pe drumul dificil al coordonării unuia dintre cele mai complexe domenii de activitate dintr-un stat, educaţia, exact domeniul în care a activat şi preşedintele dumneavoastră, cel real, nu cel de partid, şi pe baza căruia şi-a construit singura platformă politică, "România educată". Ce a rămas astăzi din această platformă, rămâne de văzut. Eraţi atunci febleţea aparatului de propagandă de dreapta. Tot felul de pretinşi formatori de opinie, mai mult sau mai puţin cunoscuţi, se luau la întrecere pentru a vă sublinia meritele şi perspectivele. Eraţi, cu alte cuvinte, steaua în ascensiune a învăţământului românesc şi mai eraţi liberali, ceea ce, în viziunea admiratorilor dumneavoastră, era destul. Faptul că la acest minister se înscăuna o liberală, justifica, în viziunea unora, orice prestaţie, oricât de lamentabilă ar fi ea. Şi lamentabilă a fost, într-adevăr! Cum ar spune comentatorii sportivi, "v-aţi născut talent şi aţi murit speranţă" - asta dacă mai există aşa ceva după prestaţia dumneavoastră! Dar, spre bucuria şefilor dumneavoastră politici, nu aţi încetat niciodată să fiţi un soldat credincios de partid, obsedat de putere şi de împărţit funcţii. Haideţi să ne amintim împreună cum v-aţi început mandatul de ministru, pentru că, în acele momente, aparatul dumneavoastră media v-a servit pe tavă, ca o coincidenţă straniu de fericită, tema presupuselor abuzuri ale profesorilor împotriva elevilor, aţi intrat în rolul de justiţiar, pe care orice liberal îl are oarecum în sânge de când îşi primeşte carnetul de partid, şi aţi început să descindeţi în şcoli, cu presa alături. Cum s-a întâmplat ca, din atâtea şcoli şi clase, dumneavoastră să fiţi exact unde şi când trebuia, pentru a vă duce la bun sfârşit această penibilă operaţiune de PR? Numai cine a pregătit-o poate şti! Ce rămâne este faptul că aţi umilit o tânără profesoară, probabil la început de carieră, intrând intempestiv în sala de clasă şi admonestând-o în faţa elevilor. Desigur, nu aveaţi acest drept! La fel de cert este şi că v-aţi ales cu atenţie victima, ca să fiţi sigură că o veţi putea timora, profitând de autoritatea conferită de postura de ministru. Pentru că doar atât aţi înţeles dumneavoastră din semnificaţia acestei demnităţi! Dar nu mai contează! Important e că aparatul de propagandă a jubilat. În sfârşit, învăţământul românesc era pe cale să fie reformat din temelii. Extaziată de acest succes mediatic, aţi continuat să puneţi ordine în sistem, în viziunea dumneavoastră, cel puţin. Cum? În buna tradiţie PDL-istă, a obsesiei că duşmanul intern şi extern, PSD-istul care pândeşte din spatele fiecărui birou, se pregăteşte să vă saboteze împlinirile măreţe, aţi început să schimbaţi inspectorii şcolari judeţeni. Îmi pot imagina momentul când i-aţi numit pe o parte dintre ei. Aveaţi în faţa dumneavoastră programul electoral al partidului pe care îl reprezentaţi şi toate sloganurile cu care i-aţi minţit pe români. Îşi făcuseră efectul, deci puteau fi ignorate! Aşa au ajuns pe funcţii de conducere în inspectoratele şcolare profesori cu condamnări definitive. Pentru a completa penibilul acestui tablou, vă aduc aminte de audierile din cadrul Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor. Vă amintiţi acel moment jenant în care dumneavoastră, cu ai dumneavoastră colegi de Guvern, aţi venit să ne cereţi aviz pozitiv în comisii, pentru ca apoi să ne cereţi votul negativ în plen. Noroc că s-a răzgândit la timp domnul Cîţu, "viteaz" bărbat politic care şi-a dorit să fie prim-ministru până a realizat că dorinţa ar putea să i se împlinească. V-aţi apărat atunci, invocând faptul că profesorul nu şi-a trecut în CV faptul că a fost condamnat. Chiar aşa! Cum poate un membru al PNL să nu-şi treacă o asemenea "recomandare" la loc de cinste în CV?! Dar toate astea par astăzi dintr-o altă lume. Pe atunci, virusul care ne-a dat vieţile peste cap era departe, în China. Mult mai aproape erau obsesiile dumneavoastră legate de numirea oamenilor de partid în funcţii şi alegerile anticipate. Neavând cunoştinţă de ambiţiile dumneavoastră politice, virusul s-a încăpăţânat să nu ne ocolească, ceea ce a schimbat tot. Înainte de pandemie, eraţi, cum se spune în popor, "călare pe situaţie", chiar dacă în loc să fie un pur sânge arab, situaţia respectivă era mai degrabă un măgar plin de râie. Dar eraţi! Dintr-o dată v-aţi trezit pusă în situaţia de a da dovadă de competenţă, pentru a reduce pe cât posibil efectele pandemiei, dar... (Se întrerupe legătura prin audioconferinţă.) Şi pot să continui?
Florin Iordache Da, doamnă, continuaţi!
Theodora Şotcan ... şi de cea a propriei incapacităţi şi nu aţi dovedit decât că stăpâniţi verbele la timpul viitor în formulări ...
Florin Iordache Doamnă deputat, nu vă auzim. Căutaţi o poziţie în care aveţi semnal!
Theodora Şotcan Alo! Putem încerca pe telefon?
Florin Iordache Da, doamnă, vă rog! Dar vedeţi că faceţi microfonie cu tableta!
Theodora Şotcan Mă auziţi, domnule preşedinte?
Florin Iordache Vă aud, doamnă! Acum vă aud. Vă rog, continuaţi.
Theodora Şotcan Vorbeam despre faptul că doamna ministru a dovedit de-a lungul acestei perioade că stăpâneşte la perfecţie verbele la viitor, şi la toate problemele ridicate de această perioadă, care este cu adevărat o perioadă inedită, răspunsurile dumneaei erau evazive. Ce rămâne este faptul că în toată această perioadă nu aţi avut soluţii la problemele ridicate de părinţi, de profesori, de elevi. V-am îndemnat politicos să elaboraţi orice material credeţi de cuviinţă, ghiduri, tutoriale, orice, pentru a orienta activitatea cadrelor didactice în mediul online. N-aţi făcut-o! V-am îndemnat în repetate rânduri să clarificaţi o serie de aspecte legate de Evaluarea Naţională şi de Bacalaureat. V-am atras atenţia că această perioadă este deja suficient de dificilă pentru elevii din anii terminali, ca să nu mai aibă nevoie de un stres în plus cauzat de incompetenţa dumneavoastră. Şi aici v-aţi remarcat tot prin absenţă. Nu vă remarcaţi, însă, prin absenţă la capitolul "Ironii pe Internet", unde sunteţi o adevărată regină neîncoronată. Şi nu m-a deranjat faptul că aţi dus numele dumneavoastră în derizoriu, dar faptul că, odată cu el, duceţi şi şcoala în derizoriu, cu siguranţă mă deranjează, pentru că de şcoală şi-au legat tinereţea şi maturitatea, speranţele şi împlinirile, eforturile şi bucuriile generaţii întregi de profesori, părinţi şi elevi. De ei, doamnă ministru, nu vă putem permite să vă bateţi joc! Pentru că şcoala, doamnă ministru, nu este doar oglinda unei societăţi, este şi solul în care-şi înfige rădăcinile pentru a se putea înălţa, iar haosul pe care-l creaţi astăzi nu-şi va produce efectele doar acum, ci şi peste ani, când dumneavoastră nici măcar o tristă amintire politică nu veţi mai fi! În final, dacă dumneavoastră nu ştiţi să vorbiţi la prezent, o voi face eu. Ce faceţi acum, după aproape trei luni de pandemie şi învăţământ online? În linii mari, ce făceaţi şi la început! Coerenţa pe care vă rugam să o instituiţi nu există, şi activităţile online se desfăşoară tot după cum ştie şi poate fiecare. Avem însă o nouă metodologie de concurs pentru ocuparea funcţiilor de conducere. Cu alte cuvinte, aveţi exact aceleaşi priorităţi, dintre care prima este plasarea oamenilor de partid în funcţie. De aceea, vă susţin şi prim-ministrul, cât şi prim-ministrul de facto , domnul Iohannis. Despre elevi, tot nimic! Dar măcar ştim că acolo unde aveţi interes sunteţi capabilă să elaboraţi metodologii. Pentru elevi, în schimb, mai nimic! Aţi pregătit dumneavoastră nişte cursuri de pregătire pentru examenele pe care le vor susţine elevii din anii terminali. Atâta încredere inspiraţi dumneavoastră şi ministerul pe care-l conduceţi, încât doar 20% dintre părinţi sunt hotărâţi să-şi lase copiii să participe la ele. Doamnă ministru, Prestaţia dumneavoastră, în calitate de ministru, pare să aibă la bază o provocare autoimpusă, aceea de a dovedi că tot ceea ce PNL inventa pe seama noastră, a social-democraţilor, dumneavoastră puteţi face. Puteţi numi penali în funcţii de conducere şi, profitând de pandemie, puteţi servi clientela de partid mai mult decât am fost noi vreodată acuzaţi că o facem. Ei, bine, aţi reuşit! V-aţi dus promisiunea la bun sfârşit. Acum, pentru binele a milioane de elevi, părinţi, profesori şi pentru binele învăţământului din această ţară, un singur lucru mai trebuie să faceţi - să plecaţi! Mulţumesc, domnule preşedinte.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, doamnă. O invit, în continuare, pe doamna deputat Florica Cherecheş, de la Grupul PNL. Se pregăteşte - vă rog să faceţi legătura - de la Grupul USR, doamna Lavinia Cosma.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii, "E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Înşirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune", spunea poetul nepereche Mihai Eminescu. E dureros să constatăm că nici în vremuri ca cele pe care le trăim acum nu există un minim de coeziune şi înţelepciune în acţiuni, că textul moţiunii abundă de acuze gratuite care dovedesc ipocrizie şi dublă măsură. Dumneavoastră, stimaţi colegi semnatari, nu doar că vă place sintagma "România educată", dar nu vă place nici România educată în sine, pentru că românii educaţi şi informaţi nu cad pradă minciunilor propagate, a dezinformării şi a ştirilor false proliferate. Este incredibil ce talent înnăscut aveţi de a aduce dezinformarea la rang de artă! Numărul de 288.770 de posturi, la care faceţi referire, era corespunzător anului şcolar 2018-2019, pentru că, pentru anul şcolar 2019-2020, guvernarea PSD a tăiat 3.589 de posturi, numărul acestora ajungând la 285.181. Pentru corecta dumneavoastră informare, vă anunţ că numărul de posturi aprobate pentru anul şcolar următor, 285.306, este cu 125 mai mare decât numărul posturilor aprobate anul trecut, ajustările fiind operate în funcţie de ceea ce au solicitat inspectoratele şcolare judeţene. În iulie 2017, ministrul de atunci al educaţiei, Liviu Pop, spunea că educaţia este gratuită în România, dar numai pentru copii, că plăteşte statul şi plătesc părinţii, recunoscând neputinţa Guvernului din care făcea parte, de a asigura cele necesare elevilor în timp de creştere economică şi relativă stabilitate. Acum, în plină criză mondială, provocată de pandemie, reproşaţi Guvernului PNL, aflat de doar şapte luni la putere, că pentru jumătate dintre elevi nu este asigurat dreptul la educaţie din cauza lipsei infrastructurii, că mai sunt şcoli cu toaleta în curte şi fără apă potabilă. Dar, în zece ani de guvernare, dumneavoastră, stimaţi semnatari de moţiune, de ce nu le-aţi făcut?! Economia mergea, bani erau, dar aţi preferat să-i cheltuiţi pe altceva, pentru că asigurarea unor minime condiţii de igienă nu erau o prioritate pentru dumneavoastră. Unde sunt cele 2.500 de şcoli şi grădiniţe moderne cu care îi amăgeaţi pe români în campanie? În plină criză sanitară, Ministerul Educaţiei se ocupă şi de rezolvarea acestei probleme şi a iniţiat procesul de a construi toalete în 700 de unităţi şcolare, ale 450 de unităţi fiind cuprinse în alte programe de finanţare, astfel încât toate unităţile de învăţământ să aibă asigurate condiţii optime de igienă. Stimaţi semnatari, Dumneavoastră vorbiţi despre excluziune socială şi abandon şcolar, când aţi desfiinţat în 2009, prin simpla semnătură a doamnei Andronescu, învăţământul profesional? Acela era momentul când ar fi trebuit să înceapă să se dezvolte învăţământul dual, dar, prin măsura luată, aţi reuşit performanţa de a îngroşa rândurile celor care au abandonat şcoala şi nu degeaba a fost numită doamna Andronescu "groparul învăţământului profesional". Partidul Naţional Liberal a solicitat constant în ultimii şapte ani dezvoltarea învăţământului dual, care reduce abandonul şcolar şi creşte incluziunea socială şi care răspunde crizei de pe piaţa muncii. Deşi este o situaţie specială, pentru anul şcolar 2020-2021, ministrul educaţiei a cuprins în Planul de educaţie 49.381 de locuri la învăţământ profesional, cu aproape 14.000 mai mult faţă de anul anterior, iar pentru învăţământul dual avem 8.888 de solicitări de la operatori economici, tot aşa o creştere cu 1.918, iar numărul agenţilor economici care doresc să devină parteneri educaţionali în învăţământul dual este de 846, faţă de 766, anul anterior. Dumneavoastră cereţi măsuri pentru reducerea abandonului şcolar, după ce vara trecută aţi lăsat zeci de mii de elevi fără transport şcolar? Guvernul liberal a adoptat o măsură mult aşteptată de elevi şi de familiile acestora, respectiv, decontarea integrală a navetei şi transport public gratuit pe baza carnetului de elev. Aduceţi acum acuze referitoare la modul de elaborare a planului de şcolarizare, deşi a fost trimis la termen, ţinând cont şi de evoluţia situaţiei, ştiind că toate activităţile din calendarul anului şcolar se desfăşoară la aproximativ aceleaşi date. Dar vă amintesc că, acum un an, doamna Andronescu a reuşit contraperformanţa de a nu aproba Planul de şcolarizare la timp, retrăgând, după trimiterea la publicare, două ordine de ministru. Ba mai mult, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevii nu aveau pe masă ghidul admiterii la liceu. Aţi vorbit despre incoerenţă decizională, dar cred că astăzi toată lumea este conştientă că orice măsură în educaţie este strâns legată de evoluţia pandemiei, care, din păcate, este incertă. Toate deciziile - uneori, e adevărat, schimbate pe parcurs - au fost fundamentate pe ceea ce au spus epidemiologii, pentru că şcolile erau considerate zone roşii. În toate s-a pus mai presus de orice, securitatea şi sănătatea copiilor noştri. Referitor la organizarea examenelor, staţi liniştiţi, există proceduri! Directorii de şcoli ştiu exact ce au de făcut, iar unde sunt întrebări, avem inspectorate, direcţii de sănătate publică, autorităţi locale, care vor oferi sprijin, sunt absolut convinsă! Mai mult, Corpul de Control al Ministrului, bine instruit în această privinţă, va merge în teritoriu şi va oferi tot sprijinul pentru derularea în cele mai bune condiţii a examenelor naţionale. Închei parafrazându-l pe Benjamin Franklin, care spunea că noi nu înjurăm întunericul în care ne-aţi lăsat, însă ne străduim să aprindem lumânări pentru a face lumină. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Cel de-al treilea vorbitor va fi domnul Cîmpeanu, dar stă la rând. O invit, în continuare, pe doamna Lavinia Cosma. Vă rog să porniţi cronometrul pentru PSD. Din timpul PSD, doamna Cosma, de la USR, are 3 minute.
Lavinia-Corina Cosma Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Discutăm astăzi, aici, în Parlament, despre situaţia complicată în care se află şcoala românească, în contextul coronavirusului. Ce avem din martie încoace? Avem joaca de-a şcoala online. Avem elevi, profesori şi părinţi disperaţi. Se uită la televizor, încercând să înţeleagă ce urmează. Din păcate, dimineaţa li se spune o variantă, iar seara sunt duşi într-o altă poveste care nu mai seamănă cu cea de dimineaţă. Stimată doamnă ministru, Această instabilitate în actul de guvernare a generat şi generează lipsă de încredere în deciziile pe care le luaţi. Şi faptul că, din câte am înţeles din presă, îi numiţi pe părinţi "tâmpiţi", nu vă ajută la câştigarea încrederii! Aveţi nevoie de o schimbare în procesul de luare a deciziilor, şi foarte repede. În această criză pe care o traversăm, să iei măsuri la momentul potrivit, înseamnă gestionarea problemelor în mod corespunzător. Nu ştim câţi elevi au nevoie de tablete, regulile sunt schimbate de la o zi la alta, cu privire la examene, la modalitatea de notare - toate aceste lucruri îi bulversează pe elevi, profesori, părinţi. Profesorii s-au descurcat, simplu, cu tabletă, laptop şi abonament la Internet, însă ar fi avut nevoie şi de instruire. Încă mai au nevoie. Nu este uşor pentru toată lumea ca, de pe o zi pe alta, să ştie cum să predea în mediul online. Instruiţi profesorii! Cred că ne dorim cu toţii ca în luna septembrie să avem un context favorabil din punct de vedere medical şi să se poată intra la clasă, însă, depinde foarte mult în ce condiţii. Fac un apel la dumneavoastră, doamnă ministru, să nu mai existe şcoli cu toaleta în curte, în condiţii mizere, posibile surse de infectare! Puteţi intra în istorie ca ministrul care a desfiinţat toaleta din curte. Depinde doar de dumneavoastră! Prim-ministrul Orban a spus în discursul său de învestire că are ca prioritate activitatea de consiliere vocaţională în şcoli. Avem nevoie de dublarea numărului de consilieri şcolari, pentru că în acest moment avem, aşa cum bine ştim, un consilier la 800 de elevi, deci eficienţă minimă. Îmi exprim speranţa că prim-ministrul se va ţine de cuvânt. Sigur, dumneavoastră, făcând parte din acest Guvern, sunt convinsă că veţi fi de acord cu acest lucru. Şi mai am o ultimă rugăminte, doamnă ministru, foarte importantă - sprijiniţi învăţământul dual! Demaraţi acţiuni care să convingă părinţii şi elevii că a învăţa o meserie reprezintă posibilitatea de a avea un trai mai bun! Demaraţi campanii de informare despre sprijinul oferit atât de stat, cât şi de companii! E o şansă să rămână să muncească în ţară, la noi, acasă. Toată lumea vorbeşte despre faptul că educaţia trebuie să fie prioritate. Faceţi din educaţie o prioritate! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe cel de-al treilea vorbitor de la Grupul PNL, domnul Sorin Cîmpeanu. Vă rog.
Sorin Mihai Cîmpeanu Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Ştiu bine că suntem de acord cu toţii asupra unui aspect - în educaţie nu putem aştepta rezultate pe termen scurt. În educaţie, rezultatele, prin excelenţă, se pot vedea pe termen mediu şi lung. De asemenea, în educaţie ştim că este nevoie de competenţă, dar în egală măsură este nevoie şi de consecvenţă şi de coerenţă. Din această perspectivă, vreau să vă spun că sunt foarte consecvent. Indiferent de poziţiile pe care le-am ocupat de-a lungul timpului, am spus că această schimbare excesivă a miniştrilor educaţiei, excesiv de rapidă, este dăunătoare. Asta spun şi acum şi asta voi spune şi pe viitor. Teoretic, un ministru care vine poate fi mai competent decât un ministru care pleacă. Cu siguranţă, însă, dacă se aduce un plus de competenţă, nu se aduce şi un plus de coerenţă. Depinde ce vrem. Fie că vorbim despre persoane, fie că vorbim despre instituţii, trebuie, de asemenea, să recunoaştem că niciunii nu am fost pregătiţi pentru un scenariu atât de privativ. Putem vorbi despre elevi, despre studenţi, vorbim despre profesori, vorbim despre miniştri şi vorbim chiar despre noi, parlamentarii. Nu am fost pregătiţi pentru a face faţă unei situaţii atipice, precum este cea pe care o traversăm. Ce s-a reuşit? S-a reuşit asigurarea unui cadru legal pentru finalizarea anului şcolar şi a anului universitar. Acesta a fost un deziderat major, atunci când vorbim despre educaţie, alături de asigurarea sănătăţii elevilor, studenţilor şi profesorilor. Avem cadrul legal, nu cred că-l poate contesta cineva, pentru examenele de semestru, pentru examenele de an, pentru examenele de finalizare a studiilor, fie că vorbim despre licenţă, fie că vorbim despre master. Avem, de asemenea, cadrul legal, realizat de Ministerul Educaţiei, pentru admiterea online în universităţi, după susţinerea examenului de Bacalaureat. Avem posibilitatea evaluării online a programelor de studii de către ARACIS şi de către ARACIP. Avem, de asemenea, finalizarea procesului legislativ care să facă posibilă, în sfârşit, evaluarea şcolilor doctorale şi clasificarea universităţilor. Avem, la rectificarea ultimă, 576 de milioane de lei - deblocare solduri şi venituri proprii. Avem o implicare pentru rezolvarea problemei elevilor, o problemă stringentă, aceea a decontării navetei. Şi sunt convins că putem avea implicarea Ministerului Educaţiei pentru deblocarea concursurilor didactice, absolut necesare pentru funcţionarea sistemului de educaţie, dar, în egală măsură, necesare pentru a nu bloca proiectele europene. Pentru toate acestea, îndrăznesc să vă îndemn la calm, responsabilitate şi înţelegere - toate acestea nu în interes politic, ci în interesul educaţiei. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Cel de-al treilea vorbitor de la Grupul PSD, domnul Simonis, vă rog.
Alfred - Robert Simonis Mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte pe scurt, n-am să intru tehnic în această dezbatere, un comentariu politic, dacă îmi permiteţi. Doamnă ministru, Constat că faceţi ceea ce fac mai toţi miniştri - majoritatea, nu toţi, e adevărat - din ultimii 30 de ani. Veniţi şi demolaţi tot ceea ce a fost construit înainte de dumneavoastră, după care o luaţi de la capăt! Şi am văzut câteva expresii - şcoala românească nu a fost pregătită pentru sistemul online, nu e construită pentru a sprijini copilul şi multe alte referiri la cât de rău este. Eu vreau să vă reamintesc, doamnă ministru, că dumneavoastră sunteţi dascăl, profesor de limba şi literatura română, aţi fost director de inspecţie şcolară în Ministerul Educaţiei, aţi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, aţi fost consilier prezidenţial - al cui... al preşedintelui Băsescu -, aţi fost secretar general al Ministerului Educaţiei, aţi fost inspector şcolar general al municipiului Bucureşti, iar acum sunteţi ministru. Probabil că şi dumneavoastră aveţi o mare parte din vina nerealizărilor pe care le-aţi expus! Înţelegând totuşi că sistemul românesc de învăţământ nu e perfect şi evident că se pot adăuga foarte multe lucruri, se pot face foarte multe lucruri pentru el, ţin să vă mai reamintesc ceva. Ieri s-au împlinit 145 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal şi vara aceasta se împlinesc câţiva ani de când v-aţi aliat cu Partidul Democrat Liberal - liberalii, spun, dumneavoastră - al lui Traian Băsescu. Vă daţi seama, Brătianu şi Băsescu s-au unit cumva, i-aţi unit dumneavoastră. Însă vreau să vă reamintesc, doamnă ministru şi stimaţi colegi, că, între '96 şi 2000, PNL a fost la guvernare; între 2004 şi 2008, PNL a fost la guvernare; între 2008 şi 2012, PDL a fost la guvernare, deci actualul PNL; între 2012 şi 2014, PNL a fost la guvernare cu USL; între 2015 şi 2016 a fost Guvern de tehnocraţi, din care aţi făcut parte; şi din toamna lui 2019 până astăzi este din nou PNL la guvernare. Pe un calcul simplu, 16 din cei 30 de ani, Partidul Naţional Liberal, într-o formă, în forma PNL sau în forma PDL, s-a aflat la guvernare. Deci, poate, condamnarea tuturor deciziilor luate de miniştrii anteriori şi nereformarea sistemului - la această nereformare are o mare parte din vină şi partidul din care faceţi dumneavoastră parte. Şi cred că cei care am putea critica suntem cei din generaţia mea, care n-am făcut parte din toate guvernele de până acum şi n-am luat parte la toate funcţiile ministeriale pe care le-aţi avut dumneavoastră şi colegii dumneavoastră. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Din partea PNL, domnul Florin Roman, vă rog. Mai aveţi două minute, da, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Cum daţi la USR, poate vă gândiţi să... (Vociferări.) Am înţeles. Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Pentru noi, pentru liberali, e o mare onoare şi o mare mândrie să sărbătorim 145 de ani de la înfiinţarea partidului. Spre deosebire de PSD, care îşi trage rădăcinile adânci din Partidul Comunist Român, care ne aminteşte în permanenţă de bolşevism, de secera şi ciocanul, de atrocităţile torţionarilor din închisorile comuniste, noi, Partidul Naţional Liberal, putem spune că suntem partidul care practic ne-am confruntat de fiecare dată cu cele mai importante momente ale istoriei României. Plecând de la Kogălniceanu - 1859, mergând mai departe, cu Războiul de Independenţă, cu Reîntregirea României Mari, cu Marea Reformă Agrară, cu votul universal, cu cea mai modernă Constituţie a României, cu relansarea economică după criza din '23 şi, dacă doriţi, până în zilele noastre, când, de fiecare dată, atunci când România a avut nevoie de Partidul Naţional Liberal, noi am fost alături de România şi de fiecare dată am reuşit să scoatem România din locul în care a fost dusă, mai întâi de bolşevism, apoi de comunism, apoi de FSN-ism şi apoi de orice înseamnă socialism. Dacă veţi analiza puţin istoria Partidului Naţional Liberal - şi mă ofer să vă pun la dispoziţie documentul necesar - veţi vedea ce miniştri ai educaţiei a dat Partidul Naţional Liberal. Sigur că acolo n-o să-i găsiţi pe cei care au omorât învăţământul profesional, cum a fost cazul doamnei Andronescu. N-o să vedeţi mii de structuri secundare şi principale desfiinţate, cum a fost în perioada domnului "Genunche". Şi vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, anul trecut, nu e mult de atunci, suntem primul Guvern - şi aici e primul ministru al educaţiei care, după ce dumneavoastră aţi dus învăţământul profesional în groapă, a mărit bursele pentru învăţământul dual.
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Florin-Claudiu Roman Primul ministru al învăţământului care face ceva pentru învăţământul dual şi nu doar povesteşte. La mulţi ani, liberali! La mulţi ani, România! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am finalizat. (Aplauze.) Aplauzele, mai târziu. Doamnă ministru, vă rog, am finalizat dezbaterile, aveţi cuvântul.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. Votul final va fi în şedinţa de miercuri, 27 mai. Declar închisă şedinţa de astăzi. Seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.