Ion-Marcel Ciolacu Rog liderii de grup, dacă se poate, un secretar, să putem ţine şedinţa! Domnule Pirtea, domnule vicepreşedinte, vă rugăm frumos! Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 138. În temeiul art. 207 din Regulament şi potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PRO Europa, cu tema: "Măsuri de relansare a economiei României şi de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus". Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri. Astfel: reprezentantul Grupului parlamentat al PRO Europa - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii politice; 5 minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului; reprezentanţii grupurilor parlamentare - 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, cu excepţia celui mai mare grup din Parlament, care are 15 minute pentru intervenţii; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - două minute pentru intervenţie. În finalul dezbaterii, domnul prim-ministru - 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului deputat Victor Ponta, reprezentant al Grupului parlamentar al PRO Europa pentru prezentarea dezbaterii politice. Timp alocat - 5 minute.
Victor-Viorel Ponta Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule Orban, "It's about economy, stupid". Nu o luaţi personal, nu... Aşa a spus Bill Clinton, că trebuie să vorbim tot timpul despre economie, şi astăzi cred că Parlamentul României trebuie să suplinească lipsa de acţiune şi de măsuri a Guvernului, vorbind despre economie, despre adevărata criză în care România se află deja şi în care probabil se va mai afla mult timp, după ce criza sanitară se va încheia. Aş începe prin a ridica o problemă de procedură, domnule preşedinte. Aţi spus... timpii alocaţi. În mod normal, Guvernul n-ar trebui să aibă timp deloc alocat, că nu are ce să spună că a făcut pe economie. Sigur, o să ne spună domnul Orban despre realizările extraordinare în lupta cu COVID-ul, dar eu voiam să vorbim despre altceva azi, şi anume, despre economie. Şi ca să mă păstrez în nota de guvernare a Guvernului Orban - PNL, aş vrea să vorbesc pe înţelesul unui patron de firme funebre - ştiţi că patronii de firme funebre sunt ultimii specialişti promovaţi de domnul Orban - şi să spun că astăzi avem o slujbă de pomenire pentru anumite domenii din România, afectate de criza economică, pe care Guvernul le lasă să moară urmând, evident, să le asigure o îngropăciune cu o firmă de pompe funebre, afiliată partidului. În primul rând, trebuie să vorbim despre zecile de mii de firme româneşti, care în aceste două luni au fost în incapacitatea de a-şi plăti ratele la bancă. Legea adoptată de acest Parlament a fost contestată, şi aceste firme, practic, se duc în faliment. Sigur, putem să vorbim despre faimosul Program IMM Invest - şi putem să vorbim calm, fără să ţipăm, fără să avem... era să zic, Doamne fereşte, altceva... crize, cum a avut domnul Cîţu săptămâna trecută aici - un program minunat, măreţ, fabulos. A pornit în ziua de 17, s-a blocat după 5 minute, l-a repornit STS-ul după zece zile şi au beneficiat 12 firme. Bănuiesc că 11 sunt de la PNL şi una de la PMP, că aşa se împarte între PNL şi PMP, ce au mai prins şi ei acum, pe la guvernare. Mai trebuie să trecem pe pomelnic legea prin care ajutam firmele româneşti, în această perioadă de stare de urgenţă, în ceea ce priveşte contribuţiile de asigurări sociale. Era o lege identică cu cele care se aplică deja şi au succes în alte ţări europene, şi anume, un sprijin pentru firmele româneşti şi un stimulent de a nu da afară, de a nu trimite în şomaj tehnic, de a nu trimite în şomaj permanent, peste un milion de angajaţi, însă, din păcate, Guvernul şi partidul Guvernului, şi Guvernul partidului - că nu mai ştiu, că e încurcătură mare la dânşii - a hotărât să nu salveze aceste firme. Trebuie să trecem pe pomelnic agricultura, care, dincolo de pandemia de coronavirus, este afectată de secetă şi, sigur, fermierii şi cei din industria alimentară aşteaptă ca Guvernul să le vină în ajutor. O să le vină, când o să avem alt Guvern! Guvernul actual - şanse foarte mici! Trecem pe pomelnic energia. Ştiţi că am ajuns să importăm peste 1.600 de megawaţi, deşi avem cel mai mic consum din ultimii 30 de ani, dar e bine pentru firmele din Cehia şi pentru transportatorii din Ungaria, pentru că România este singura ţară în care în această perioadă au crescut preţurile pentru populaţie şi pentru firme, deşi preţul la bursă a scăzut foarte mult. Din păcate, trebuie să trecem pe pomelnicul Guvernului Orban companiile româneşti de transport. La TAROM, înţeleg că nu s-au dat salariile, săptămâna trecută, la Blue Air, nici atât, CFR... Dumnezeu cu mila, transportatorii rutieri... poate aşa înţeleg oamenii de ce se trece pe jos, pe la Nădlac, sigur, după 6 ore, 8 ore, 12 ore de aşteptat. Însă principala slujbă trebuie să o ţinem pentru cei din industria HoReCa. A zis domnul Orban că ei nu prea contează. Eu credeam că vă plac terasele, sincer să fiu şi, în general, restaurantele. Nu ştiu ce aveţi cu ele! Deodată v-aţi întors împotriva lor, aşa?! Cred că e o chestie freudiană! Dar atât timp cât HoReCa - tot ce înseamnă hoteluri, restaurante - angajează peste 300.000 de români - firme româneşti, plăteşte taxe, să le spui "Om vedea după 1 iunie!", este, cu siguranţă, o condamnare la moarte! Aş fi vrut să putem să nu trecem pe această listă sportul şi cultura, din punct de vedere economic, domenii extrem de importante, care se prăbuşesc în această perioadă, din lipsă de resurse şi din lipsă de sprijin guvernamental. E adevărat, nu toţi sunt interesaţi de cultură, nu toţi sunt interesaţi de sport, dar cred că aceste două domenii, lăsate să moară, reprezintă o pierdere irecuperabilă pentru societatea românească. Apreciez faptul că aţi făcut totuşi un program de granturi pentru mass-media, pentru televiziuni - 200 de milioane de lei. Să înţelegem, totuşi, că generozitatea v-a venit din faptul că aţi luat 700 de milioane de lei de la ANCOM, aţi dat 200 la presă şi 500 i-aţi palmat pe undeva. Eu cred că, aşa cum presa a primit în mod corect un sprijin în această perioadă, restul de 500 de milioane trebuiau acordaţi culturii şi sportului, la fel de afectate ca şi televiziunile. Dar, sigur, la cultură şi la sport nu aveţi nicio prezentatoare fostă purtător de cuvânt la Cotroceni, care să fie uimită de capacităţile dumneavoastră intelectuale! Mai trebuie să trecem pe această listă, totuşi, un succes deosebit al Guvernului Orban, şi anume, a echilibra balanţa comercială, exportând muncitori, exportând români. Bine, în condiţii, sigur, absolut inacceptabile, dar i-a exportat! Şi bănuiesc că, pentru Guvernul Orban, exportul de români, de buşteni, de grâne, reprezintă o interpretare modernă a cuvintelor "naţional" şi "liberal", adică antinaţional şi antiliberal! Şi cred că acest Parlament are obligaţia, chiar dacă acţionează cu întârziere, să prezinte publicului adevărul despre aceste exporturi de oameni, de buşteni, de grâu, efectuate sub organizarea directă a Guvernului Orban. Evident că în luna ianuarie am aşteptat să vedem cum vă luptaţi, în sfârşit, cu pensiile speciale. De la această tribună v-am spus că... (Vociferări.) Staţi, că e interesant şi vă ajută! (Vociferări.) Cu pensiile speciale... parcă a venit un nou Guvern să se ocupe de pensii speciale! Azi, iarăşi, am discutat despre o lege de impozitare, exact ce vă spuneam în luna ianuarie. (Vociferări.) Însă oamenii aşteaptă să audă, dincolo de manifestările acestea... Cred că aţi fost sâmbătă seară în Herăstrău şi nu v-aţi revenit!
Ion-Marcel Ciolacu Nu mai dialogaţi cu sala, vă rugăm frumos şi încercaţi să finalizaţi!
Victor-Viorel Ponta Oamenii aşteaptă să audă dacă la 1 iunie se aplică Legea privind mărirea alocaţiilor. Aşa cum am aplicat-o la 1 iunie 2015, avem obligaţia să o vedem aplicată la 1 iunie 2020. Oamenii aşteaptă să audă dacă Legea privind pensiile se aplică sau nu, şi medicii şi personalul medical aşteaptă cei 500 de euro pe care i-au avut ca promisiune şi doar atât! În final, domnule Orban, îmi permit să vă adresez doar întrebarea pe care foarte mulţi oameni au vrut să v-o adreseze, şi anume, dacă vă daţi dumneavoastră demisia sau trebuie să vă dăm iarăşi noi jos, Parlamentul?! Aştept răspunsul dumneavoastră. Mulţumesc. (Vociferări.)
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Ludovic Orban, pentru prezentarea punctului de vedere. Am o rugăminte la Grupul PRO Europa. Să nu aveţi, la fel, aceeaşi metodă de manifestare, când vorbeşte domnul prim-ministrul!
Ion-Marcel Ciolacu Domnule prim-ministru, încercaţi să finalizaţi, vă rog!
Ion-Marcel Ciolacu Domnule prim-ministru, mai aveţi şi la sfârşitul dezbaterii... Vă rugăm, dacă puteţi, ultimele idei să le finalizaţi! Nu de alta, dar colegii dumneavoastră aţi văzut că sunt foarte deranjaţi când se depăşeşte timpul! (Vociferări.)
Ion-Marcel Ciolacu Fără probleme!
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Cu permisiunea dumneavoastră, o să iau şi eu cuvântul. (Coboară la tribună.) Acum, domnule prim-ministru, nici nu ştiu... Am voie să vorbesc fără mască? (Vociferări.) Am o singură problemă. Când port masca şi vorbesc, îmi vine să strănut şi pe urmă sună domnul Ponta la 112 şi vine Vela şi mă arestează. (Vociferări.) Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule Orban, Am înţeles că stăm foarte bine cu economia. Cele trei zile ale prostiei vor marca pentru totdeauna Guvernul pe care-l conduceţi, o prostie imensă pentru care astăzi mă aşteptam să vă daţi demisia! Aţi pus în pericol viaţa tuturor românilor, pentru că nu aţi fost în stare să trimiteţi în Parlament o lege, la timp. Veţi rămâne în istorie ca un Guvern care a făcut cea mai mare gafă politică de la Revoluţie încoace! Aţi reuşit să stricaţi, prin indolenţă şi incompetenţă - criminală aş spune - tot ceea ce au reuşit românii în ultimele două luni, care s-au sacrificat şi au stat în casă. Din cauza dumneavoastră, domnule Orban, am avut trei zile în care în România nu a fost nicio stare de urgenţă, nicio stare de alertă. A fost doar o stare de prostie a Guvernului PNL, pentru care este posibil ca mulţi dintre români să plătească destul de scump. Trebuie să fiţi bărbaţi şi să vă asumaţi consecinţele! Trebuie să răspundeţi, pentru că singura regulă din aceste zile a fost bunul-simţ al românilor. Dacă aţi fi vrut cu adevărat ca lucrurile să funcţioneze, trebuia să ieşiţi din timp, să le prezentaţi românilor un plan şi o perspectivă de viitor. Era nevoie de un parteneriat între cetăţeni şi autorităţi - Parlament, Guvern, Preşedinţie -, nu de bici. Amenzile şi restricţiile la nesfârşit nu reprezintă o soluţie! Era nevoie de un parteneriat real care să se bazeze pe încredere, şi nu pe minciuni, pe bâlbe şi pe declaraţii care se bat cap în cap. Domnule Orban, Aţi pierdut încrederea populaţiei! Ce să mai înţeleagă oamenii, când văd că miniştrii dumneavoastră se contrazic între ei sau chiar şi pe ei înşişi, în fiecare zi? Ce să mai înţeleagă oamenii, când văd că dumneavoastră vă puneţi colegii să încalce în picioare Constituţia şi să propună amendamente, în dispreţul Legii fundamentale?! Doar ca să vă salveze prostia! Domnule Orban, Mă aşteptam să spuneţi iarăşi că PSD este de vină. Asta spune şi şeful dumneavoastră, domnul Iohannis! Nu va mai crede nimeni aceste minciuni! Sunteţi de şase luni la guvernare! Guvernaţi odată! Sau asta ar trebui să faceţi, dacă nu mai puteţi, pentru că de fapt nu aveţi niciun program de relansare economică. Partidul Social Democrat v-a dat 28 de măsuri pe care să le implementaţi. Dacă nu sunteţi în stare, o să le facem legi şi le vom trece prin Parlament în regim de urgenţă. În schimb, sunteţi buni la altceva - la minciuni şi să copiaţi fără ruşine munca altora. Niciodată nu am văzut un premier şi un politician mai slab ca dumneavoastră. Vă faceţi propriul partid de ruşine. (Vociferări.) Aţi promis că veţi da prime medicilor care stau zi şi noapte în spitale şi îşi riscă viaţa. Nu le-aţi dat nimic. Aţi minţit când le-aţi promis că le daţi. Le-aţi spus celor peste un milion de şomeri că îi sprijiniţi. Abia dacă şi-au primit banii pe şomajul tehnic, domnule Orban. Aţi promis că ajutaţi firmele româneşti. Ştiţi câte aţi ajutat - 0,02%, adică 12 firme. Restul sunt cu obloanele trase. Aţi dat dovadă de o inconştienţă totală. Românii nu mai pot fi minţiţi la nesfârşit! Uitaţi-vă în jur, şi nu în gura lui Cîţu - economia e la pământ! Şi nu-şi va reveni în câteva luni doar cu interdicţii. Nu-şi va reveni fără măsuri ferme şi clare, de sprijin. Nu vă mai uitaţi la prostiile spuse de Cîţu, cum că economia românească e mai tare decât cea a Germaniei, Franţei sau Spaniei la un loc! Ştiţi că nu e aşa. Ştiu şi românii, de altfel. Românii ştiu cum stă treaba cu "greaua moştenire". Aţi moştenit o economie care funcţiona, care avea o creştere economică de 4%. Pe care aţi pus-o pe butuci, aţi adus-o la 2%. Aţi moştenit un sistem de pensii şi salarii funcţional. Şi acum aţi prăbuşit cu totul nivelul de trai. Peste 70% dintre români mai au bani doar pentru o lună. Domnule Orban, sunteţi vestitorul austerităţii. Nu ştiţi altceva decât să tăiaţi, să interziceţi, să închideţi şi să amendaţi. E clar deja pentru toată lumea - asta aţi făcut, asta ştiţi să faceţi, asta veţi face şi de acum încolo. Aţi transformat funcţia de prim-ministru în vătaf. Uitaţi-vă ce se întâmplă la graniţe! Aţi mutat focarul de la Suceava în vamă la Nădlac, pentru că nu aţi fost în stare să luaţi măsuri şi să permiteţi intrarea în ţară a românilor în condiţii de siguranţă. V-a dus mintea să faceţi comerţ cu românii plecaţi la sparanghel în Germania, dar nu aţi făcut nimic pentru cei care au vrut să revină în ţară. Pentru toate aceste minciuni şi prostii, astăzi ar fi trebuit să vă daţi demisia. Dar nu aveţi demnitatea de a vă da demisia pentru tot răul făcut acestei ţări. Tot acest Parlament vă va da jos. Printr-o moţiune de cenzură. (Aplauze. Revine la prezidiu.) Vă rog, domnule lider, procedură.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu numai. Am o rugăminte. Parlamentul României a votat o lege. În acea lege am stabilit cu toţii că este obligatorie purtarea măştii în interiorul clădirilor şi al instituţiilor. (Vociferări.) Prin urmare, ca să nu leşinăm sau să nu avem nevoie de spitalizare în altă parte...
Ion-Marcel Ciolacu Chemaţi-l pe Vela, să mă aresteze!
Florin-Claudiu Roman ... am rugămintea, legal, să solicitaţi Secretariatului general să dezinfecteze microfonul după ce aţi vorbit. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Vă rog, S*ecretariatul general... (Vociferări.) DSP-ul... (Se dezinfectează microfonul.) Domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, vă rog.
Bogdan-Iulian Huţucă Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Măsurile de redresare economică lansate de Guvernul Orban pornesc de la o realitate ce nu poate fi ignorată. Şocul economic suferit de România în ultimele luni este fără precedent în istoria recentă. Şocul economic suferit de Uniunea Europeană şi de întreaga lume este fără precedent în istoria recentă. Nu discutăm despre o criză clasică. Discutăm despre o criză care la nivel global a trimis deja milioane de oameni în şomaj. O criză care la nivel global a afectat milioane de companii. O criză care la nivel global va produce probabil pierderi de aproape 10 trilioane de dolari. Ne aflăm într-o economie globalizată şi, prin urmare, nicio ţară nu a scăpat de efectele acestei crize. Pandemia a afectat grav consumul, investiţiile, producţia, fluxurile de capital, lanţurile de aprovizionare. În plus, piaţa muncii pe întreg teritoriul Uniunii Europene se află sub o presiune masivă, iar analiştii anticipează chiar o agravare în perioada următoare. În acest moment, după ce avem deja datele pe primul trimestru, este evident că toate statele europene vor cunoaşte în acest an recesiunea economică. Nicio ţară nu are soluţii minune care să funcţioneze doar la ea acasă. Dacă ne uităm la structura economiei româneşti, vedem că şi noi ne aflăm în această situaţie. Cele mai importante schimburi comerciale cu ţările din Uniunea Europeană... - şi este evident că livrările intracomunitare vor reveni la nivelul de dinaintea crizei doar în momentul în care industriile europene, în special cea germană, vor atinge nivelul de creştere necesar. Creşterea economică la nivel european depinde de evoluţia pandemiei în fiecare stat şi de ritmul diferit de atenuare a efectelor virusului în fiecare stat membru. Toate acestea sunt adevăruri care trebuie spuse, dar mai trebuie clarificat ceva. Sunteţi primii care veniţi să criticaţi Guvernul, să ascundeţi faptul că sunteţi singurii vinovaţi pentru modul în care România a intrat în această criză. În anii în care aţi guvernat, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, cea mai mare inflaţie şi cele mai mici procente alocate şi cheltuite cu investiţiile. Aţi risipit anii de creştere economică în creşteri nesustenabile ale cheltuielilor statului. Statele responsabile au folosit perioada de creştere economică pentru a face rezerve, pentru a construi infrastructură rutieră, sanitară şi educaţie şi au controlat deficitele şi gradul de îndatorare. Voi nu doar că nu aţi generat resurse, dar chiar aţi împrumutat şi aţi risipit miliarde de euro. Adevărul este că România este astăzi vulnerabilă din cauza iresponsabilităţii voastre! Şi, când spun "voastre", nu mă refer doar la trioul groazei - Dragnea - Vâlcov - Teodorovici, ci şi la voi, cei care în aceste zile susţineţi legi şi amendamente populiste, al căror singur rol este să împiedice redresarea economică a României. De aceea, vă invit la prudenţă, vă invit la echilibru şi mai ales vă invit să lăsaţi deoparte orice abordare populistă. Poate a venit momentul să puneţi România pe primul loc. Vă mulţumesc. (Aplauze.) Voci din sală : Bravo! Bravo!
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu. Domnul preşedinte Dan Barna, vă rog. Vă rog, domnul Dan Barna.
Ilie Dan Barna Domnule preşedinte, Domnule premier, Am văzut o mostră de tragism dramatic din partea - şi nu e o greşeală de formulare - din partea PSD. Am văzut şi optimismul entuziast din partea PNL. Hai să vorbim cumva şi despre ceea ce înseamnă concret actualul context pentru economie. Şi, domnule premier, v-am auzit de dimineaţă vorbind despre starea de alertă maximă. O metaforă, nu-i aşa, interesantă şi cu conţinut. Ce-ar fi dacă am vorbi şi despre starea de alertă maximă în economie sau, mai degrabă, starea de prioritate maximă în economie? Şi spun asta pentru că mi-aş fi dorit, domnule prim-ministru, să vă aud detaliind un pic mai mult despre acest program, IMM Invest. Pentru că e un program care s-a născut gata înţepenit. A plecat de la o premisă complicată, greu de aplicat, fără certitudini că va funcţiona, bine capitonat în declaraţii de marketing. Dar, pentru garanţiile promise, antreprenorilor li se cerea practic să rişte cam tot ce aveau, ignorând practic situaţia reală prin care trec aceste companii. Şi, în loc să creeze într-adevăr speranţă, acest program, în realitate, mai creează o îngrijorare în plus. Dar, dincolo de asta, pentru că v-am auzit vorbind despre planuri grandioase, foarte frumos. Dar, în mod concret, astăzi, antreprenorii români nu au prea multe opţiuni. N-o aveau decât pe aceasta. Şi, de aceea, nişte zeci de mii au reuşit să treacă peste blocajele cabalei mondiale care a sabotat site-urile şi au reuşit să depună ce era necesar pentru a se înscrie. Şi, pe data de 14 mai, acum doar 4 zile, erau, nu-i aşa, 12 cereri aprobate. Ne-aţi vorbit astăzi despre un număr de 5.000, care sunt de fapt nişte validări. Şi aţi şi încercat să explicaţi lucrul acesta. Păi, în ritmul acesta de validare, probabil, în ultimele 4 zile or mai fi câteva, vom finaliza aceste garanţii undeva prin timpul Guvernului din '46. 2046, ca să fiu foarte clar. Oamenii aceştia - şi vorbesc de antreprenori - au cerut în realitate două elemente foarte simple - predictibilitate şi sprijin, acolo unde se poate. Şi, în realitate, dacă e să fim oneşti unii cu ceilalţi, nu au primit nici pe unul, nici pe celălalt. Şi România continuă să fie astăzi, din punct de vedere economic, exact cum e căprioara, pe autostradă, cu farurile în ochi - surprinsă şi confuză. Pentru că acesta e sentimentul pe care majoritatea antreprenorilor îl transmit când sunt întrebaţi care este direcţia şi ce urmează să se întâmple? Şi, vreau să fiu onest, domnule premier, şi nu vă acuz de rea-voinţă. Pentru că, într-adevăr, nu aveţi un mandat prea uşor şi ştiu şi eu, foarte bine, ce înseamnă haosul şi inerţia din statul român. Doar că observăm cu amărăciune nişte realităţi. Bine, mă aştept să sară din banca Guvernului cineva, să ne spună că doar criticăm de pe margine. Dar, în toată această perioadă, domnule Orban, am propus măsuri. Şi am propus măsuri pe care vi le-am adresat şi personal şi în spaţiul public. Şi nici măcar nu avem, nu ştiu, să spun, pretenţia paternităţii acestor măsuri. Cum nu am avut nici în trecut, când eram alături de PNL în opoziţie, şi când PNL devenise aproape USR-ist, preluând multe dintre mesajele noastre - şi ştiţi foarte bine la ce mă refer. O să enumăr totuşi câteva din aceste măsuri pe care vi le-am propus şi care noi credem că ar putea să facă o diferenţă în ceea ce înseamnă sprijinul mediului economic: - Reducerea taxării pe muncă. - Sprijin direct, nebirocratic, simplu, aplicabil imediat şi foarte eficient pentru oamenii care muncesc şi, implicit, pentru companiile care aduc o valoare adăugată. Asta înseamnă, simplu, bani rămaşi în economie, în economia reală. Şi v-am propus să începeţi eliminarea acestor taxe cu salariul minim. Ca să fie o povară suportabilă. Nu aţi dorit lucrul acesta şi nu aţi vrut să-l faceţi. Alt lucru despre care USR va continua să vorbească cât timp va fi în acest Parlament este desfiinţarea sau impozitarea reală a pensiilor speciale. O abordare frontală, prin decizie de Guvern, ar fi putut să îndrepte această injustiţie sfidătoare, despre care cetăţenii ne vorbesc cu fiecare ocazie. Principiul e simplu. Şi, formal, nu-i aşa, toată lumea este de acord cu el. Doar că până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, printr-o convenabilă colaborare a binomului PSD-PNL, care se activează, ştim foarte bine, în momente critice. Ce-am mai fi făcut şi ce-ar mai fi trebuit făcut? Oprirea scurgerii fondurilor către feudalismul local numit PNDL. O invenţie a unui actual puşcăriaş, care s-a dovedit un mecanism corupt de alocare a banilor publici. Noi continuăm să cochetăm cu fondurile europene. Şi există în continuare - şi ştiţi şi dumneavoastră lucrul acesta - primari care sunt pe logica de a fi încurajaţi să nu acceseze fonduri europene. Pentru că, nu-i aşa, e mult mai la îndemână PNDL şi acest instrument. (Vociferări.) De ce nu folosim această resursă şi preferăm să golim bugetul naţional? Vă întreb, domnule premier. Şi, în fine, mai este un element despre care aş vrea să vorbesc. Această situaţie dificilă pentru România, această criză, considerăm că ar fi fost o oportunitate pentru a avansa rapid pe drumul debirocratizării. Şi aici vreau să amintesc proiectul USR care a fost aprobat chiar de acest Parlament, prin care antreprenorii - şi orice, nu-i aşa, liberal, naţional-liberal ştie lucrul acesta - antreprenorilor le-ar fi fost uşurată înfiinţarea şi funcţionarea companiilor. Ce s-a întâmplat? PNL este partidul care a încercat să blocheze această debirocratizare. Şi, în continuare, chiar dacă legea a trecut, se încearcă blocarea şi neintrarea ei în vigoare. De ce? Din nou vă întreb. Pentru noi este un mister, domnule premier. Da, administraţi ţara într-o perioadă dificilă. E un adevăr care trebuie spus. Şi, din aceste considerente, probabil observaţi că nu am abordat şi celelalte subiecte sensibile legate de gestionarea crizei, cum ar fi achiziţiile. Dar am fi mulţumiţi dacă v-aţi asuma la modul concret o stare de prioritate maximă pentru economie. Şi cum tot sunteţi - ca să dau şi un element pozitiv - dintre cei care nu au susţinut USL. Nu-i aşa? Sunteţi unul dintre aceştia. Nu e târziu să începeţi să gândiţi, ca reflex, diferit de vechea clasă politică şi să gândiţi ca un USR-ist. Să împrumutaţi măcar o parte dintre aceste idei bune, despre care am vorbit şi pe care vi le-am prezentat, pe care le găsiţi în Programul "USR la guvernare", lansat vineri, şi care ar trebui să contribuie major la ceea ce înseamnă o situaţie mai bună pentru economia din România. Şi spun acest lucru pentru că, dacă doriţi detalii suplimentare, noi suntem deschişi la dialog pe aceleaşi coordonate pe care PNL le foloseşte şi în momentele în care vrea să-şi susţină propriile iniţiative. Măcar până trece criza. Cred că aşa am avea cu toţii mai mult de câştigat. Pentru că astăzi România are nevoie de mai mult decât de promisiunea unor programe grandioase. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Mircea-Titus Dobre, din partea Grupului PRO Europa.
Mircea-Titus Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu chiar sunt încântat că domnul Orban este în Parlamentul României. Am crezut că a uitat de unde a plecat. După două mandate în cadrul acestei instituţii fundamentale a statului român, mă bucur că şi-a adus aminte şi că s-a prezentat. Pentru că acum câteva zile sau, mai nou, acum o săptămână, spunea că Parlamentul nu funcţionează. Funcţionăm. Şi am funcţionat tot timpul, inclusiv şi colegii de la PNL au funcţionat. Online, bineînţeles. A plecat din acest Parlament care acum este hulit şi arătat cu degetul de actualul preşedinte al României, dar care, acest Parlament, a rezolvat mult şi foarte multe din problemele legislative ale acestor Guverne conduse de Partidul Naţional Liberal. Ultima aventură, dacă ţineţi bine minte, este de săptămâna trecută, când a venit cu acel proiect de stare de alertă care era făcut într-o manieră de proastă calitate şi de batjocură. Dar s-a refăcut acest proiect de act normativ, în Parlament. Dar ceea ce nu poate face Parlamentul - nu poate interveni peste ordinele semnate de miniştrii Guvernului PNL. Domnule Orban, Ordinul comun nr. 1731/832 al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri împreună cu ministrul sănătăţii prevede la Anexa nr. 3, primul punct - "Hotelierii...". Aşa începe. Domnule, hotelierii - probabil v-aţi referit la cei care deţin hoteluri. OK. Cei care deţin apartamente cum se numesc? Apartamentari? Sau cei care deţin pensiuni cum se numesc? Pensionari? Sau, nu ştiu cum, ce denumire le dăm? Nu există noţiunea de hotelier în nicio lege din România şi nici în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Există noţiunea de structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare - acestea sunt unităţile de cazare - şi structura de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică - acestea sunt restaurantele şi cafenelele. Domnule Orban, Îmi doresc - şi vă rog ca de acum încolo dumneavoastră şi membrii Guvernului să faceţi comparaţii cu ţări ca Spania, Italia, Franţa, dar pe chestiuni economice, deoarece noi suntem cu ani lumină în spatele lor cu măsurile, cu toate că ţara, şi România, în general, avea şi are posibilitatea să intervină, cu amabilitatea programelor şi politicilor Uniunii Europene şi, prin derogări de la respectarea unor tratate, cu instrumente fiscal-bugetare. Multe din Guvernele Uniunii Europene au intervenit cu aceste instrumente fiscal-bugetare, dintre care să amintim - 50% din PIB, în Italia; 28% din PIB, în Germania; 19% din PIB, în Franţa; 12%, în Polonia; 11%, în Spania şi 6,5%, în Serbia - chiar dacă nu face parte din Comunitate. România a reuşit până acum să aducă o asistenţă fiscală de doar 3,5% din PIB. Şi chiar doresc să mă contraziceţi, dacă nu este aşa. Trebuie menţionat că personalul medical din România primeşte un bonus de 500 de euro pentru desfăşurarea unor activităţi cu risc ridicat, în timpul crizei, stării de urgenţă. În Franţa, funcţionarii publici din afara sistemului medical au primit un bonus de 1.000 de euro, iar în Italia, părinţilor care lucrează în domeniul medical le-au fost oferiţi 1.000 de euro pentru a plăti bonele, pentru a avea grijă de copiii lor. Mai mult, Guvernul italian a alocat 150 de milioane de euro produselor fabricate în Italia, în timp ce România nu a găsit soluţii concrete pentru a sprijini companiile. Nu mai vreau să discutăm despre ajutorul acordat de Franţa turismului, ridicat la 18 miliarde de euro, aproximativ 0,72% din produsul intern brut al Franţei. Păstrând proporţia, ar însemna ca Guvernul român să acorde turismului un ajutor de un miliard de euro; turismului românesc. În fine, ca să nu vă reţinem din timpul dumneavoastră foarte preţios, PRO România vine cu soluţii, aşa cum a venit şi pe perioada stării de urgenţă şi chiar înainte de declararea ei, în momentul în care noi v-am prezentat, la începutul lunii martie, 10 măsuri pe care le-aţi implementat până la urmă, în aproximativ 30 de zile. Venim cu un proiect de lege prin care să ajutăm toţi angajaţii şi/sau angajatorii afectaţi direct sau indirect de măsurile instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României. Este vorba despre cel puţin un milion de angajaţi şi câteva sute de mii de companii afectate de instituirea acestei stări de urgenţă şi continuă să fie afectate pe perioada acestei stări de alertă. Propunem ca până la 31 martie 2021, Guvernul să aloce indemnizaţii din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pentru angajaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt declarate active, fiind anterior suspendate, astfel: - 60% din indemnizaţie să fie acordată de către stat pe perioada 15 mai - 31 august; - 40% între 1 septembrie şi 30 noiembrie şi - 20% între 1 decembrie 2020 şi 31 martie 2021. Dar, bineînţeles, nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, respectiv 2021, şi restul indemnizaţiei fiind susţinut de către angajator. Vă mulţumesc şi vă înmânez acest proiect.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Benedek Zacharie. Domnul lider, vă rog.
Zacharie Benedek Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, "Eu informez periodic cetăţenii cu privire la măsurile luate. Parlamentul nu există". Această frază a fost rostită de prim-ministrul României în 2020. Astăzi însă ne aflăm aici şi îi vom demonstra domnului premier că Parlamentul există. În această perioadă în care pandemia afectează întreaga lume, autorităţile statelor caută soluţii viabile pentru depăşirea crizei. În România, mai creştem puţin nesiguranţa prin faptul că instituţiile statului nu cooperează, din simplul fapt că Guvernul se consideră deasupra legii şi ignoră autoritatea Legislativului. Pierdem şirul ordonanţelor de urgenţă, măsurilor luate de Executiv deseori pe ultima sută de metri. Măsuri care aduc modificări majore, în toiul nopţii, şi astfel nimeni nu poate să urmărească aceste modificări. Inconsecvenţa Guvernului a fost evidentă încă o dată. Timp de 3 zile după declararea stării de alertă s-a creat un haos pentru că a fost instituită o stare de alertă practic fără fond. Riscul epidemiologic a crescut la maximum pentru că Guvernul nu a elaborat la timp proiectul de lege care reglementează starea de alertă. După cum spuneam, totul este făcut superficial, pe ultima sută de metri. Iar în acest caz, populaţia a fost informată cu doar câteva minute înainte de miezul nopţii, când expira starea de urgenţă. Cum bine ştim, săptămâna trecută, Parlamentul a lucrat din plin ca să adopte proiectul prin care se făcea trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă, trimis de Guvern în ultimul moment. Şi asta, în condiţiile în care preşedintele ţării anunţase încă din 4 mai că ultima zi a stării de urgenţă va fi 14 mai. Şi iată încă o dovadă a incompetenţei. Guvernul nu a fost capabil să elaboreze la timp acest proiect de lege. Astăzi, când Legea stării de alertă intră în vigoare, Guvernul este nevoit să modifice din nou măsurile luate vineri noaptea. Mă întreb, stimaţi colegi, unde vom ajunge în acest ritm? În loc să căutăm soluţii pentru redresarea economiei, noi batem pasul pe loc cu nişte proceduri care ar fi fost foarte simplu de rezolvat în timp util. Domnule premier, Cum depăşim această criză economică? Care sunt paşii concreţi? Pentru că nu ştim, până acum am auzit doar vorbe. Experţii spun că relansarea economică depinde de stimularea investiţiilor şi a exportului. Cum credeţi că poate fi posibil acest fapt, atâta timp cât prin tot ceea ce faceţi transmiteţi nesiguranţă şi instabilitate? În noul context internaţional, în care Statele Unite şi Uniunea Europeană îşi regândesc strategiile macroeconomice, Guvernul ce face, ce strategie are? Potrivit statisticilor, România a înregistrat în 2019 cel mai bun rezultat istoric în materia exporturilor - de aproximativ 69 de miliarde de euro. 2020 a început bine, însă perioada generată de pandemie, precum şi următoarele luni, de relansare graduală a activităţii, vor eroda puternic potenţialul de export. Cum vom putea menţine tendinţa de anul trecut, domnule premier? Programul IMM Invest şi cel destinat marilor companii, luate în calcul de Guvern, trebuie însoţite, potrivit experţilor, de o politică de stimulare a investiţiilor de tip Greenfield, prin facilităţi fiscale şi administrative. Aveţi un plan concret din acest punct de vedere? Şi exemplele pot continua. Pe de altă parte, un stat de drept trebuie să rămână un stat de drept în adevăratul sens al cuvântului şi în perioadă de criză. Dar, potrivit principiului separării puterilor în stat, Legiuitorul, în cazul nostru, Parlamentul, nu poate fi pus în paranteză. Fraza citată la începutul intervenţiei mele nu este potrivită pentru România anului 2020. Un înalt reprezentant al statului nu poate să spună că Parlamentul nu există. UDMR consideră că această criză se poate depăşi doar dacă instituţiile fundamentale ale statului au un dialog corect şi colaborează, dacă politicienii nu încearcă să acumuleze capital politic pe seama pandemiei. UDMR a transmis Guvernului, de la începutul pandemiei, un program de redresare economică. Dar până azi nu am primit niciun răspuns şi nu am văzut aplicarea niciunei soluţii din acest program. Stimaţi colegi, Trebuie să înţelegem că pandemia nu are naţionalitate. Aşa cum nici criza de faţă nu se poate rezolva doar prin măsurile luate de Guvernul liberal, cu un temei legal îndoielnic. Suntem într-o situaţie în care avem nevoie de fiecare partid în parte. Trebuie găsită o metodă de lucru prin care Parlamentul şi Guvernul să lucreze împreună pentru cetăţeni, pentru siguranţa lor, pentru a depăşi această criză care ne afectează pe toţi, indiferent de culoare politică sau de etnie. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Aş dori să luaţi legătura online cu domnul lider Emil-Marius Paşcan, Grupul PMP.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, stimaţi colegi parlamentari! Domnule prim-ministru, În numele Partidului Mişcarea Populară, vă transmit că apreciem prezenţa dumneavoastră în Parlament şi considerăm oportun ca premierul să vină periodic în plenul legiuitor, pentru a ne informa în privinţa celor mai importante decizii şi strategii asumate de Guvernul României. Vă reamintesc că PMP a votat de două ori cu încredere învestirea cabinetelor pe care le-aţi condus. România are nevoie în prezent de o cu totul altă abordare decât cea oferită de PSD în perioada tandemului Dragnea - Dăncilă. Îmi exprim totodată regretul profund că unele partide politice şi politicieni doresc să transforme electoralist această dezbatere într-un prilej de conflict politic şi discordie, care nu fac altceva decât să şubrezească instituţional, suplimentar, încrederea publică în toţi factorii politici decidenţi aflaţi la conducerea ţării. Acum, în faţa unui pericol uriaş care ameninţă deopotrivă vieţile românilor, economia naţională, drepturile şi libertăţile constituţionale pentru care ne-am mobilizat cu toţii şi am făcut sacrificii, ar fi fost nevoie mai mult ca oricând de consens politic şi soluţii gândite împreună, pentru a ieşi din acest marasm copleşitor. Stimaţi colegi parlamentari, Spectacolul gregar, demagogia şi bălăcăreala politică nu fac decât să accentueze sentimentul românilor că sunt pe cont propriu, că nu se pot baza pe aleşii lor şi că, din păcate, respectând sau nu rigorile măsurilor în vigoare, începând de azi rezultatul va fi acelaşi. Genul acesta de atitudine contribuie la relativizarea binelui şi banalizarea răului, contribuie la erodarea periculoasă a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi alimentează poziţionări publice contestatare de tip anarhic. Domnule premier Ludovic Orban, dacă este să privim rezultatele crizei din sănătatea publică, noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, considerăm că gestionarea situaţiei la nivelul României a fost satisfăcătoare. Adică, chiar dacă avem mai multe decese şi mai mulţi morţi, comparativ cu ţările din jurul nostru, există o distanţă uriaşă faţă de ceea ce se întâmplă, de coşmarul miilor de morţi din cauza coronavirusului din vestul Europei. În ciuda sosirilor masive a românilor în ţară din zonele roşii, la sfârşitul lunii februarie şi începutul lui martie, numărul celor contaminaţi nu a sporit vertiginos. Mai mult, în niciun moment sistemul sanitar românesc nu a fost suprasaturat, nu a fost depăşită capacitatea sa de gestiune, după cum s-a întâmplat în state vestice mult mai dezvoltate. Păcat de acest sfârşit de săptămână haotic, care tocmai s-a încheiat, când pare că întreaga redută de apărare împotriva pandemiei, construită cu trudă şi migală, s-a prăbuşit revoltător. Evident, garda a fost coborâtă din cauza faptului că Proiectul Legii de reglementare a stării de alertă nu a ajuns la timp în Parlament, iar consecinţele pot fi în continuare foarte grave. Domnule prim-ministru, Partidul Mişcarea Populară vă transmite îngrijorarea cu privire la situaţia economiei româneşti. În toată această perioadă, de la declanşarea crizei sanitare, PMP a încercat să fie o voce a raţiunii, a cumpătării şi a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile şi soluţiile constructive cu care am venit au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental. Pentru că sunteţi acum în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre solicitările noastre oficiale. PMP a propus un Pact Naţional pentru Sănătate, care prevedea creşterea anuală a alocărilor din PIB pentru sănătate până la atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană, respectiv până în anul 2025. În acest Pact Naţional pentru Sănătate s-ar fi putut construi şi celebrele spitale municipale promise de PSD şi pentru care nu s-a făcut niciodată nimic. PMP v-a cerut repetat, domnule premier, mai multă transparenţă în cheltuirea banilor publici, măsuri concrete ca, mai ales în această perioadă, toate contractele de achiziţii publice de la nivelul administraţiilor publice centrale sau locale să fie accesibile românilor pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele, şi aşa puţine, greu afectate ale statului. Guvernul a acţionat în sens invers, încercând să centralizeze comunicarea şi mărind timpii de răspuns pentru instituţii. PMP a solicitat să alocaţi resurse pentru cercetarea medicală din România, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns până acolo încât suntem, pesemne, singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă oficial la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest virus mortal. PMP a propus o rectificare bugetară participativă şi construirea unui buget care să permită relansarea economiei româneşti. Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile şi cât au scăzut încasările. Considerăm că aţi preferat soluţia politică şi electorală favorabilă în detrimentul celei economice. PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susţinere directă a IMM-urilor din România puternic lovite de criză. Aţi preferat să vă mobilizaţi doar pentru garantarea unor credite, în cadrul Programului IMM Invest, şi vedem cu toţii apetitul scăzut al băncilor de a da curs acestor solicitări. PMP susţine că, pe lângă prioritatea salvării de vieţi, locurile de muncă devin o prioritate, în contextul în care avem sute de mii de contracte suspendate, dar şi încetate. Considerăm că şomajul tehnic nu mai reprezintă o măsură suficientă nici pentru angajaţi, nici pentru angajatori. PMP a propus deja, ca măsură prioritară, rambursarea, restituirea a 50% din taxele pe muncă plătite de angajatori anul trecut, cu condiţia ca angajatorii respectivi să nu reducă numărul de locuri de muncă. Pentru a păstra locurile de muncă, dar mai ales pentru a genera noi locuri de muncă, este nevoie de sprijin consistent pentru firme şi de repornire a industriei locale. PMP revine cu ideea că, în contextul suspendării pactului de stabilitate şi de creştere, care ne permite depăşirea deficitului bugetar, Guvernul poate avea o abordare mai elastică, creativă, în ceea ce priveşte pachetul de măsuri pentru relansarea economiei. Recomandarea noastră pentru Guvern este să folosească soluţia care şi-a dovedit deja eficienţa în precedenta criză economică, adică relansarea prin investiţii pentru Infrastructura Mare, proiecte care nu pot fi finanţate din fonduri europene. PMP a propus cinci proiecte majore care pot defini cu succes această guvernare: Autostrada Transilvania; extinderea reţelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-şi poată asigura necesarul de energie pentru încălzire; decolmatarea canalelor de irigaţii; repararea sistemelor de pompare; achiziţia de sisteme fixe şi mobile de irigaţii şi furnizarea gratuită a apei timp de trei ani în zonele afectate de secetă; realizarea de centre de colectare legume, fructe şi zarzavaturi în marile bazine legumicole şi producătoare de fructe; finanţarea Pactului Naţional pentru Sănătate propus de PMP, în care este inclusă construirea celor opt spitale regionale. În încheiere, domnule prim-ministru, vă transmit că Partidul Mişcarea Populară îşi exprimă încrederea că Guvernul va fi receptiv în privinţa acestor propuneri şi că va gestiona în această perioadă România, ţinând cont de cele mai bune soluţii economice, indiferent de cine este iniţiatorul acestora. Nu e loc de orgolii sau vanităţi politice în această privinţă, nici de interese executive cantonate în zona perspectivei electorale. A venit momentul să ascultaţi mai mult şi să dialogaţi consecvent cu partenerii politici, care încearcă să vă sprijine cu onestitate şi bună-credinţă pentru depăşirea perioadei dificile prin care trece ţara. Dumnezeu să ne ajute şi să aveţi înţelepciune în asumarea celor mai bune decizii pentru România! Vă mulţumesc pentru atenţie.
Ion-Marcel Ciolacu Domnul deputat Varujan Vosganian, din partea deputaţilor neafiliaţi.
Varujan Vosganian Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca şi în cazul domnului Tătaru, şi al domnului Cîţu, aş vrea să încep prin a risipi câte ceva din aroma laudelor pe care reprezentanţii Guvernului şi le autoadministrează. Şi aş începe cu creşterea economică, aceasta mult trâmbiţată, de 0,3% din PIB, prima din Uniunea Europeană. Domnule prim-ministru, în primul rând vreau să vă spun un lucru. Să ştiţi că din 2017 încoace suntem întotdeauna prima sau, dacă nu prima, a doua economie din Uniunea Europeană. În al doilea rând, să ştiţi că pentru 2020 prognoza arăta că, după Malta, vom fi a doua ţară, ca şi creştere. Malta încă nu şi-a dat rezultatul, de aceea noi suntem acum pe locul I. Dar nu asta mă îngrijorează. Vestea, după părerea mea, este foarte proastă, pentru că în ianuarie şi februarie am avut creşteri de peste 3%, raportat la aceeaşi perioadă din anul trecut, ceea ce înseamnă că în martie am avut o scădere de peste 6%, ceea ce, iertaţi-mă, e din cale-afară de îngrijorător, şi în martie am avut starea de urgenţă numai o jumătate de lună. Să vedem ce o să se întâmple în aprilie, când am avut o lună întreagă de blocaj! De aceea, nu mai spuneţi că este o veste bună, pentru că nu este, dacă intrăm mai adânc. În al doilea rând, domnule prim-ministru, nu noi am spus că au fost numai 12 firme acceptate! Acest lucru l-a spus Fondul de Garantare pentru IMM-uri, întru-un comunicat oficial de la mijlocul săptămânii trecute! De aceea, dacă vreţi să credem că e altfel, vorbiţi cu cei de la Fondul Naţional de Garantare să ne dea alte cifre! Deci nu noi le-am dat, ci sunt cifre oficiale ale autorităţii care poate să dea informaţii în acest domeniu. În legătură cu marea infrastructură. Domnule prim-ministru, nu vă mai lăudaţi! Pe primele trei luni ale anului nu am date despre investiţii, în general, dar am despre cheltuielile de capital. În termeni reali, ele au fost mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care cheltuielile de ansamblu pe buget au fost cu 9% mai mari, ceea ce arată limpede că există o asimetrie între politica generală de cheltuieli şi politica de cheltuieli în ceea ce priveşte marea investiţie. Şi acum în legătură cu subiectul nostru. Noi v-am rugat să ne spuneţi ce aţi făcut pentru relansarea economică. Practic nu ne-aţi spus nimic! Ne-aţi spus numai ce o să se facă! Citeam zilele trecute un comunicat al Comisiei Europene, care spunea că, până săptămâna trecută, s-au aprobat 90 de scheme de ajutor de stat pentru ţările Uniunii Europene, în valoare de 1.900 de miliarde de euro, ceea ce, dacă raportăm la mărimea României şi ponderea PIB-ului României la Uniunea Europeană, ar fi trebuit să avem un corespondent de 20 de miliarde de euro. Adică 100 de miliarde de lei. Deci, aşa cum spuneţi, dacă suntem prima ţară din Uniunea Europeană, ar fi trebuit ca astăzi să ne prezentaţi defalcat programul de scheme de ajutor de stat de 100 de miliarde lei. Ne-aţi prezentat un program de 15 miliarde de lei în care, repet, autoritatea care administrează ne-a spus că numai 12 firme au accesat. Eu vă rog, dacă răspundeţi acum, să nu faceţi ca domnul Tătaru, să spuneţi că o să ne spuneţi altă dată. Vă rog să ne răspundeţi la următoarele cinci lucruri. 1. Dacă există o listă a marilor proiecte de infrastructură care vor fi continuate în acest an? Şi vă rog, imediat cum plecaţi de aici, să-i rugaţi pe cei de la Ministerul Transporturilor să o facă publică, cu toate termenele şi finanţările până la sfârşitul anului. În al doilea rând, vă rog să ne spuneţi cât anume implică statul direct, din buget, în marea infrastructură în acest an, mai ales că avem şi această posibilitate de a avea un deficit mai mare de 3%. În al treilea rând, să ne spuneţi cum intervine statul în susţinerea nerambursabilă în Start-up Angels şi în implicarea, ca acţionar, în firmele private. În al patrulea rând, să ne spuneţi, efectiv, cum lucrează schemele de garantare, pentru că noi n-am înţeles. Pentru că aşa cum este Programul Invest IMM, firmele nu câştigă nimic, pentru că ele trebuie să aibă garantare 100%, trebuie să aibă performanţă, şi, ca dovadă, băncile aţi văzut cum se comportă. Apoi, vă rog să ne spuneţi care sunt schemele de susţinere a ofertei, care sunt voucherele pe turism, care sunt, de pildă, fondurile culturale care să ajute editurile cu achiziţii de carte şi aşa mai departe. Şi, nu în ultimul rând, cred că sunteţi conştient că, dacă merg lucrurile aşa, o să pierdem cel puţin 7-8 miliarde de euro din fondurile europene. Vă solicit ca, imediat, să transmiteţi Comisiei Europene o solicitare, din partea României, de realocare a acestor sume pentru investiţii! Adunând toate acestea, să ne spuneţi cât valorează ca noi să ne putem cu adevărat mândri în Europa că suntem pe primul loc, ca procent în PIB, în susţinerea şi relansarea economică. Pentru că, altminteri, vă previn, fiecare zi de întârziere duce economia mai jos şi eforturile vor fi şi mai grele, şi cu efecte pozitive mai puţine. De aceea, domnule prim-ministru, dacă lucrurile rămân aşa, astăzi n-am avut decât un fel de întâlnire amânată. Cum zic francezii...
Ion-Marcel Ciolacu Încercaţi să finalizaţi!
Varujan Vosganian ...un rendez-vous manqué! Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider Florin Roman. Vă rog. Şi pe mâini, vă rugăm! Pe pupitru!
Florin-Claudiu Roman Domnule deputat, Stimaţi colegi, Astăzi, când l-am invitat pe prim-ministru, chiar speram să avem o dezbatere despre problemele care sunt cu adevărat importante pentru români, problemele economice. Şi vreau să-i mulţumesc premierului pentru argumentele pe care le-a adus în faţa Parlamentului şi colegilor din celelalte formaţiuni politice care au respectat tema dezbaterii. Am avut, bineînţeles, şi o transformare a acestei teme într-o zonă de atac la persoană şi atac politic din partea colegilor de la PSD şi de la PRO România. Şi, automat, eu mă bucur că pe mine mă reintroduceţi în ideea de opoziţie, şi atunci când am fost în opoziţie să ştiţi că m-am simţit foarte bine, pentru că mă enervam ca naiba când o vedeam la microfon pe doamna Dăncilă. Şi gândiţi-vă, dragi români, cum ar fi arătat România, azi, cu Dăncilă şi cu Liviu Dragnea?! Mi-am amintit, dragi români, despre criminalii, violatorii şi tâlharii pe care i-aţi lăsat pe străzi să omoare români! Mi-am amintit, dragi români, despre bătaia de joc a românilor de la secţiile de votare! Vă amintiţi, stimaţi colegi din PSD, cum îi ţineaţi pe români? Dacă nu vă amintiţi, amintiţi-vă de Bădălău! Amintiţi-vă de manelele lui Bădălău! Amintiţi-vă de toate lucrurile urâte pe care le-aţi făcut şi le-aţi spus împotriva diasporei atunci când nu era nicio pandemie! Vreau să ţineţi minte şi dumneavoastră, cei din PSD, că nu am uitat lucrurile acestea nici noi, nici românii! Facem ceea ce putem, astăzi, într-o situaţie excepţională, nu într-o situaţie normală! Dumneavoastră vorbiţi de economie, când ne-aţi lăsat îndatoraţi ca pe ultima ţară din Uniunea Europeană?! Voi vorbiţi de responsabilitate?! Doamna Dăncilă, domnul Andruşcă, Liviu Dragnea?! Vă amintiţi de 10 august, când băteaţi românii în stradă, când i-aţi gazat? Vă amintiţi? Dacă nu vă amintiţi, o să vă amintim de fiecare dată aceste lucruri! Pentru că, dincolo de războiul cu pandemia, dragi români, mai avem un război de dus. Ciuma roşie trebuie extirpată până la capăt! Aşa să ne-ajute Dumnezeu! (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Domnul lider Simonis.
Alfred - Robert Simonis Am văzut aia cu "Facem ce putem într-o situaţie de criză!". Problema e că puteţi puţin! Asta e problema, dar asta o reglăm pe parcurs. N-aş fi făcut referire la chestiunea pe care v-o spun, dacă nu se insista foarte mult în ultima intervenţie. În timp ce la tribună, aici, se afirma faptul că Ludovic Orban este cel mai slab premier pe care l-a avut România, dinspre Grupul PNL câteva voci au strigat că a fost mai slabă decât domnul Orban, doamna Dăncilă. E bine că v-au stabilit colegii de la PNL un target greu de ajuns, însă eu cred că nu-i faceţi faţă nici doamnei Dăncilă, domnule Orban! Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, atunci când preşedintele Iohannis v-a desemnat pentru a doua oară în funcţia de prim-ministru, sfidând propunerile făcute de noi şi, mă rog, cerinţele societăţii, ne-am găsit în situaţia în care, în timp ce dumneavoastră vă jucaţi cu ţara de-a alegerile anticipate, de a trânti unu, două, trei guverne, astfel încât să poată fi dizolvat Parlamentul, în timp ce alte ţări luau măsuri împotriva răspândirii acestui virus blestemat, câţiva parlamentari, foarte puţini de la PNL, ne-am strâns la Parlament pentru a avea un Guvern, nu cel pe care-l doream, dar un Guvern cu puteri depline pentru a putea lua decizii, aşa cum le ia el, în această situaţie de criză. Mă aşteptam, domnule prim-ministru, ca astăzi, pentru prima dată când sunteţi în faţa Parlamentului, de la acea învestire, să le mulţumiţi colegilor parlamentari pentru demnitatea pe care v-au făcut-o, şi anume de a vă vota pentru a doua oară prim-ministru al României. (Aplauze.) În al treilea rând, am văzut aseară că aţi fost extrem de deranjat - citez din dumneavoastră - de întrebările incomode ale unor ziarişti şi m-am întrebat foarte serios dacă să vă deranjez şi eu sau să fiu aşezat, aşa, şi să nu vă deranjez prea tare. Am luat decizia să vă deranjez, totuşi, pentru că, domnule prim-ministru, această ţară, în ultimele zile, a arătat ca o ţară neguvernată. Aţi văzut şi dumneavoastră, şi noi, toţi, unde a dus incompetenţa guvernului pe care-l conduceţi, pentru că n-aţi fost în stare ca timp de trei săptămâni, de când aţi anunţat că nu veţi prelungi starea de urgenţă, să trimiteţi un proiect la Parlament pentru a avea o lege care să permită cadrul legal, instituirea acestei stări de alertă. Zilele prostiei, cum au rămas în mentalul colectiv, au pus în pericol sănătatea oamenilor, însă partea bună este că, evident, a fost nevoie ca aceşti oameni extrem de responsabili, şi majoritatea aşa au fost, să respecte aceste reguli, deşi nu era cadrul legal, pentru a ţine situaţia sub control, şi majoritatea au respectat. Partea bună e că românii au înţeles că nu se pot aştepta la nimic de la dumneavoastră şi că nu-i apăraţi, că nu sunteţi în stare să-i sprijiniţi. În schimb vedem, de două luni, domnule Orban, un premier care ne sfidează din ce în ce mai mult, pe toţi românii. Când românii au stat în case, când medicii s-au luptat pentru a salva vieţi, când firmele, economia românească se află în una din cele mai mari crize, dumneavoastră aţi devenit din ce în ce mai arogant. România se prăbuşeşte, iar dumneavoastră sunteţi extrem de relaxat, jovial pe alocuri, mai detaşat decât a fost orice alt prim-ministru în istoria acestor 30 de ani de democraţie. M-am gândit că această relaxare neobişnuită vine şi de la o cifră pe care o tot prezentaţi - şi acum citez: "avem doar o mie şi ceva de morţi". Nu mai spun că e o minciună, pentru că avem cel mai mare număr de morţi din Europa Centrală şi de Est. De departe, lucrul acesta. Însă, dacă tot vi se par aşa puţini, puneţi mâna pe telefon, sunaţi familia unei victime a acestui virus şi spuneţi-i că nu e problemă, că situaţia e sub control şi că sunt doar o mie - 999 plus cel din familia respectivă. Orice viaţă pierdută este o tragedie, domnule Orban. Iar când se moare din vina autorităţilor, se numeşte crimă, cum bine ştiţi. Crimă a fost la Suceava, unde oamenii au murit cu zile din cauza prostiei şi lăcomiei baronului de acolo, Flutur. Crimă a fost să-ţi laşi medicii să se infecteze. Pentru că eraţi prea ocupat să daţi contracte firmelor de casă. Crimă este să numeşti chelneri şi patroni de firme de pompe funebre la conducerea spitalelor, când acestea sunt în plină pandemie. Crimă este să faci comerţ cu oameni în plină pandemie şi să fim singurul stat din UE care trimitem oameni la export. Acestea sunt adevăratele probleme şi crime, domnule Orban. Mai e o minciună, care se vehiculează foarte mult, şi anume faptul că România are foarte puţini oameni infectaţi. Avem puţine cazuri pentru că Guvernul dumneavoastră nu testează populaţia. Nu avem nicio idee despre răspândirea virusului, şi de aici curg toate măsurile pe care le luaţi pe bază de sondaje şi după ureche. Am văzut că n-aţi fost relaxat într-un moment, şi anume atunci când s-au organizat proteste în faţa Guvernului dumneavoastră. Să ne înţelegem foarte bine - nu susţinem nerespectarea regulilor şi am condamnat, la rândul nostru, acele proteste fără respectarea regulilor de igienă sanitară şi de distanţare socială. Însă nu v-am văzut deloc îngrijorat de sănătatea românilor atunci când stăteau înghesuiţi ca sarmalele, cu sutele, în aeroportul de la Cluj pentru a pleca la cules de sparanghel, în Germania sau în alte ţări din Europa. Nu vă văd preocupat şi iritat de faptul că, în ultimele zile, mii de români stau în vămi, într-un haos de nedescris, iar Guvernul a fost din nou prins pe nepregătite cu această situaţie. Nu v-am văzut să vă bateţi ca românii, care se calcă, aşa cum spuneam, în picioare în aeroporturi şi în vămi, să respecte regulile de igienă, de distanţă socială. V-au supărat cei de la Guvern, cei care erau câteva zeci. Apropo de asta. Vă somez - nu mai trimiteţi români la export! Vă somez să încetaţi să mai permiteţi ca români de-ai noştri să ajungă să lucreze fără forme legale, fără condiţii minime de igienă şi fără niciun fel de protecţie! Vă somez! Vă rog, măcar nu mai permiteţi asta. Acestea sunt lucrurile... (Vociferări.) Şi una şi alta. Alegeţi care vă convine. Acestea sunt lucrurile cu care... (Vociferări.) Mulţumesc. ... de care trebuie să vă preocupaţi. În schimb, dumneavoastră şi partidul pe care îl conduceţi aţi angajat 12.000 de "pile", rude, în aparatul de stat. Toţi politrucii pe care vi-i trimit "Grindă" şi alţi baroni liberali. Şi sunteţi foarte preocupat să daţi tun după tun, cu achiziţii fără licitaţii. Pe cei din turism şi din HoReCa i-aţi trimis la plimbare, spunându-le că nu sunt importanţi. Văd că aţi mai revenit între timp. La fel faceţi şi cu agricultura, deşi ne confruntăm cu o secetă extrem de gravă, care se poate transforma într-o criză alimentară. Vă aştept, domnule Orban, să veniţi cu un plan coerent de măsuri pentru repornirea economiei. Pentru că până acum nu aţi făcut decât să permiteţi prăbuşirea nivelului de trai, distrugerea economiei. Aţi pus-o pe butuci şi aţi aruncat România în haos. V-am auzit vorbind despre faptul că este posibilă suspendarea ratelor. Da, pentru că acest cămătar, pe nume Cîţu, şi ministru de finanţe, a permis asta, cu plata dobânzii la dobândă. Foarte important de spus. Domnule prim-ministru, Ne-am săturat cu toţii de fandări şi de artificii. România se confruntă cu probleme serioase. Ultima decizie, sau una din ultimele, este că aţi obligat românii să poarte măşti în starea de alertă, deşi în starea de urgenţă nu era obligatoriu. Dar lucrurile s-au relaxat, nu? Dar vă gândiţi o clipă la pensionari, la cei un milion de şomeri, la persoanele cu dizabilităţi care trăiesc cu până în 700-800-1.000 de lei pe lună? De unde să-şi cumpere o mască care de multe ori ajunge să coste cât 5 pâini? Veţi pune pensionarii să aleagă între măşti şi mâncare? Între măşti şi medicamente? Aţi anunţat că veţi oferi gratuit aceste măşti familiilor defavorizate. Când începeţi? Le oferiţi după ce nu mai e nevoie de ele? Domnule prim-ministru, Fac un apel la dumneavoastră. Să terminaţi cu sfidarea, cu aroganţa. Terminaţi să mai guvernaţi împotriva românilor! Terminaţi cu numirile de chelneri şi de patroni de pompe funebre, cum spuneam mai devreme! Terminaţi cu tunurile! Şi nu mai numiţi acei oameni, măcar la conducerea spitalelor din România. Măcar la spitale, în plină criză planetară, sanitară, nu mai numiţi tot felul de astfel de personaje în funcţii de directori! E timpul să vă treziţi cu toţii, stimaţi membri ai Guvernului. Dacă nu, poate e timpul să plecaţi acasă. Nu de alta, dar aveţi un al doilea şef, dincolo de preşedintele României, unul mai mic, foarte bronzat de obicei. Nu ştiu dacă foloseşte ruj sau nu, însă stă la pândă să vă ia locul. Mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu În finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru, Ludovic Orban, pentru a răspunde intervenţiilor.
Ion-Marcel Ciolacu Am încheiat dezbaterile politice. Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 17,40.