Florin Iordache Poziţia 20, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 123/2020. Propunere de respingere. Vă rog. Din partea Comisiei pentru învăţământ cine prezintă raportul? Vă rog. Vă dau eu raport, dacă nu aveţi. Vă rog, domnule preşedinte. Pl-x 123/2020.
Sorin Mihai Cîmpeanu Mulţumesc. Am primit adresa Pl-x 123/2020 din 14 aprilie 2020, la nivelul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, comisia fiind sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea introducerii obligativităţii deţinerii unei diplome de bacalaureat de către absolvenţii care doresc să se înscrie la şcolile sanitare postliceale. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 22 aprilie 2020, comisia a propus, cu 21 de voturi pentru respingere, un vot împotrivă şi două abţineri, respingerea propunerii legislative, pe baza următoarelor considerente: Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale, modificată şi rectificată, Secţiunea 3, nu prevede această obligativitate; modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul propus de iniţiatori, ar conduce la o situaţie de discriminare a acestei categorii de candidaţi în cadrul admiterii în învăţământul postliceal, în raport cu restul categoriilor de candidaţi, care optează pentru alte tipuri de şcoli postliceale decât cele sanitare. De asemenea, ar determina diminuarea în mod semnificativ a numărului de absolvenţi de şcoli postliceale sanitare, acest lucru având un impact major asupra sistemului naţional de sănătate. Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale aplicabile în mod universal tuturor absolvenţilor de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, iar învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale, ceea ce reprezintă elemente suficiente ce permit admiterea candidaţilor şi, respectiv certificarea competenţelor profesionale dobândite în baza competenţelor profesionale, indiferent dacă aceştia deţin sau nu, în momentul admiterii, o diplomă de bacalaureat. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Propunerea este de respingere. Doamna Iurişniţi. Vă rog, faceţi legătura cu dumneaei.
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Mă auziţi?
Florin Iordache Da, doamnă, vă auzim, vă rog.
Cristina-Ionela Iurişniţi Bun. Bună ziua! Şi mulţumesc, domnule preşedinte, pentru intervenţie. Da, într-adevăr, avem această directivă despre care s-a spus adineauri, în raportul comisiei - Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 2005, pentru recunoaşterea calificărilor profesionale. Şi, într-adevăr, este vorba de eliminarea între statele membre a obstacolelor din calea unei libere circulaţii a persoanelor şi a serviciilor şi constituie unul dintre obiectivele Comunităţii Europene. Dar trebuie spus foarte clar că această prevedere de fapt are ca obiect o recunoaştere reciprocă a diplomelor, a certificatelor şi nu are un impediment în propunerea fiecărui stat membru a unor standarde de calitate a educaţiei. În cazul profesiilor reglementate de sistemul general de recunoaştere a calificărilor, denumit în continuare "sistem general", statele membre pot să îşi menţină dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor. Aşa că... Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă reamintesc că media generală pentru menţinerea diplomei de bacalaureat în România este de minimum 6. Astfel, această medie, de minimum 6, presupune evaluarea unor competenţe minime de înţelegere a unui text, a capacităţilor comunicaţionale, relaţionale, a capacităţilor de redactare, de însuşire a unor noţiuni minime de biologie, de cultură generală, care să ateste finalizarea unor studii de nivel secundar. Până la urmă, trebuie să ne întrebăm foarte sincer, franc, ce ne dorim în sistemul de sănătate, greu încercat în această perioadă de criză sanitară? Ne dorim mediocritate, impostură, o fabrică de diplome? Sau calitatea actului educaţional? Din această perspectivă, pot să vă aduc în atenţie exemplele din Spania, unde pentru acest nivel de calificare se cer studii universitare terţiare, sau în Suedia, unde a avut loc un documentar şi o luare de poziţie oficială în privinţa calităţii slabe a celor care au absolvit şcoli postliceale în România în domeniul sanitar - doar despre acest domeniu vorbim. Nu putem vorbi de discriminare, din moment ce în acest sistem pot să acceadă cei care deţin sau nu deţin o diplomă de bacalaureat. Este la alegerea candidatului, absolventului. Asigurarea calităţii resursei umane din sănătate este un imperativ pentru România. Iar Uniunea Salvaţi România susţine calitatea în educaţie. Personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoştinţe solide şi abilităţi interpersonale trebuie să fie o premisă esenţială a unui act medical de calitate. Şi ce ne interesează cel mai mult în domeniul sănătăţii este calitatea resursei umane, până la urmă. Astfel că un asistent medical trebuie să fie o placă turnantă a echipei medicale care îngrijeşte pacientul. Şi, de obicei, de cele mai multe ori, este primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. Şi, de cele mai multe ori, aceste persoane trebuie să ştie să relaţioneze corect, să fie empatice. Şi contează foarte mult anumite competenţe care se dobândesc în învăţământul liceal. Dincolo de aceste abilităţi de comunicare umană şi de înţelegere a contextului vulnerabil în condiţii de boală, asistentul medical trebuie să aibă şi cunoştinţe medicale solide, consolidate şi înnoite permanent şi trebuie să fie capabil să înţeleagă până la urmă anumite concepte, anumite noţiuni abstracte, să preia indicaţiile medicului, să fie conectat perfect la toate etapele unui act medical, să fie capabil de a absorbi cunoştinţe şi competenţe noi. Medicina se reînnoieşte, ştim cu toţii, permanent şi se schimbă paradigma periodic. Astfel că apar tot timpul metode noi de investigare. Şi e absolut nevoie de o capacitate de a învăţa, de abilităţi cognitive şi, efectiv, de a deprinde rapid competenţe, în mod constant. Aşa că, la ora actuală, nu este bacalaureatul necesar pentru un absolvent de liceu să se înscrie - această decizie din Legea educaţiei ar trebui să o punem sub semnul întrebării. USR spune foarte clar că e nevoie de o calitate a actului educaţional şi considerăm că promovarea examenului de bacalaureat este un filtru esenţial pentru selecţia candidaţilor, resursei medicale din domeniul sanitar.
Florin Iordache Vă...
Cristina-Ionela Iurişniţi Prin urmare, USR va vota pentru competenţă, pentru calitatea resursei umane în domeniul formării profesionale din sistemul de învăţământ terţiar non-universitar, profesional. În lumina acestor argumente, USR va vota împotriva respingerii acestei iniţiative. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Dan Moldovan. Vă rog, e propunere de respingere.
Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Învăţământul postliceal se realizează prin şcoala postliceală şi şcoala de maiştri. Atât şcoala postliceală, cât şi şcoala de maiştri reprezintă rute specializate de pregătire, cu o durată de la un an la 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării. În cazul asistenţilor medicali generalişti, durata pregătirii fiind de 3 ani. Absolvenţii învăţământului postliceal care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 5, conform cadrului naţional al calificărilor, corespunzător nivelului de referinţă 5 al cadrului european al calificărilor. Grupul parlamentar al PNL va susţine raportul de respingere, întrucât considerăm că schimbarea modului de certificare a calităţii de asistent medical general va avea un impact asupra sistemului sanitar din România. Deşi, de principiu, este OK proiectul, dar, pentru a face o astfel de modificare, considerăm că este nevoie ca proiectul să fie mult mai bine documentat în ceea ce priveşte impactul generat în sistemul medical, fiind nevoie şi de o perioadă de tranziţie, pentru a evita o eventuală criză de personal din sistem. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere. Următorul.