Florin Iordache Poziţia 14, Pl-x 121. (Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.) Domnul Vasile Varga, preşedintele Comisiei juridice, vă rog, prezentaţi raportul. Domnule Varga...
Vasile Varga Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ; de asemenea, şi Comisia pentru muncă. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz favorabil. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, care îşi exercită atribuţiile pe teritoriul României. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă cu amendamente admise şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.
Florin Iordache Da. Vă mulţumesc. Domnul... din partea Grupului USR, iniţiator, domnul Stelian Ion. Să faceţi legătura.
Stelian-Cristian Ion Parafrazând o vorbă celebră, secolul XXI va fi ecologic sau nu va fi deloc. Problema aceasta legată de relaţia dintre om şi mediu este una extrem de importantă. În România avem o problemă de mediu foarte, foarte gravă, atât cu privire la gestionarea fondului cinegetic, atât cu privire la tăierile ilegale de păduri, cât şi cu privire la protecţia celorlalte elemente ale naturii - a apei, a solului, a aerului. Ştim - şi informaţiile sunt cutremurătoare - că anual dispare din România un volum de 20 de milioane de metri cubi de lemne. De curând am adoptat o legislaţie în sensul diminuării acestui fenomen, însă nu e suficient. De asemenea, chestiunea legată de protecţia apelor este una stringentă. Râurile României sunt puse în pericol de proiecte care nu au nicio legătură cu dezvoltarea industrială, ci au mai degrabă legătură cu distrugerea unor elemente naturale importante. De asemenea, chestiunile legate de gestionarea deşeurilor sunt foarte, foarte grave. Se săvârşesc infracţiuni pe această zonă. Sistemul - sistemul care ar trebui să apere aceste elemente care sunt importante pentru noi şi sunt foarte importante pentru generaţiile viitoare - ne spune că lucrurile sunt ţinute sub control. Că aceste autorităţi care se ocupă acum de fenomenul infracţional ţin fenomenul sub control. Că există mecanisme care lucrează. Dar ne uităm pe statistici şi vedem cu totul altceva. Când vedem că fenomenul infracţional e în floare şi totuşi trimiterile în judecată sunt foarte puţine pe o arie extinsă de infracţiuni de mediu nu ne putem decât pune semne de întrebare. De ce acest sistem nu este eficient? Răspunsul nostru este, iată, crearea unui organism care să dea mediului ceea ce i se cuvine, şi anume atenţia necesară care trebuie să vină din partea tututor, indiferent de partidele politice. Trecând un astfel de proiect înseamnă că conştientizăm cu toţii cât de grave sunt problemele şi că acceptăm că până în prezent, chiar dacă s-au făcut unii paşi, au fost paşi timizi în ideea protecţiei mediului. O astfel de structură nu ar face decât să responsabilizeze organele judiciare în a face cercetări, a face anchete, a dispune tragerea la răspundere a celor care încalcă cele mai elementare norme de convieţuire. Este de menţionat că în punctul de vedere al Guvernului nu ni se prezintă absolut deloc comunicarea, Raportul GENVAL - care este Grupul de lucru pentru chestiuni generale, inclusiv evaluare, din cadrul Consiliului Uniunii Europene -, care la 23 mai 2019 a tras un semnal de alarmă şi a spus că activităţile diferiţilor actori politici nu sunt bine coordonate şi că ar fi necesară o specializare. A vorbit acolo şi de înfiinţarea unei structuri speciale pentru magistraţi. Dar, vedeţi, Uniunea Europeană, partenerii noştri, ne dau nişte direcţii, uneori, dar nu ne pot obliga. Şi nu trebuie să aşteptăm de la ei să ne trimită în plic legi scrise. Noi trebuie să venim - noi înşine - cu astfel de soluţii. Şi, până acum, o astfel de soluţie, o astfel de structură nu a fost propusă pentru a fi înfiinţată. Acum avem această posibilitate. Şi fac un apel la toţi membrii Camerei Deputaţilor să voteze acest proiect de lege. Pentru că votaţi, practic, pentru viitorul copiilor noştri, pentru a le oferi şi lor posibilitatea să se bucure de apă curată, de aer curat, de un sol bun şi, pe viitor, să se bucure şi de păduri. E foarte important să facem front comun. De asemenea, Guvernul, care are acum are o altă viziune, sper, totuşi, după adoptarea acestui act normativ să sprijine această unitate de Parchet, înţelegând faptul că prin rapoartele pe care această structură le va da anual, prin faptul că va trebui să ne arate ce a făcut, va responsabiliza Parchetul, şi rezultatele sunt convins că nu vor întârzia să vină. Repet, în final, rugămintea către toţi deputaţii să sprijine acest proiect. Pentru că nu este un proiect pentru un partid anume, este un proiect pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare dintre românii care îşi doresc să trăiască într-o ţară în care mediul să fie respectat. Mulţumesc frumos.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Primul vorbitor, domnul Dan Barna, USR. Vă rog să faceţi legătura. Se pregăteşte domnul Ioan Cupşa, de la PNL.
Ilie Dan Barna Mulţumesc, domnule preşedinte. Sper că se aude.
Florin Iordache Vă rog.
Ilie Dan Barna Am mai vorbit de la această tribună despre nevoia acestei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Şi am spus asta pentru că e momentul să trecem de la faza declaraţiilor de impresie artistică la măsuri efective prin care să şi dovedim că nouă, ca şi clasă politică a României, chiar ne pasă, la modul responsabil, de ceea ce înseamnă protecţia mediului. Avem nevoie de instituţii şi de legi care să trateze problema pe măsura gravităţii acesteia. Şi vreau să dau doar câteva exemple, pentru a înţelege cât de necesară este această Direcţie de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Care nu este, aşa cum s-a mai spus, încă o structură care, vezi Doamne, ar putea apoi să fie urmată de alte probleme ale statului, care ar dori propriile structuri de mediu. Sănătatea şi funcţionarea mediului sunt teme cu adevărat majore astăzi, pentru societate. Trăim în ţara europeană din care dispar anual 20 de milioane de metri cubi de lemn, mai mult decât dublul cifrei raportate. Acestea sunt date reale. În aceeaşi ţară, 25.000 de persoane îşi pierd anual viaţa în urma afecţiunilor generate fix de poluarea aerului. Trei mari oraşe din România se află în situaţii de infringement, exact pentru poluarea cu microparticule. România a fost recent, după cum bine ştiţi, condamnată de Curtea Europeană de Justiţie, pentru poluare sistematică şi mai ales pentru lipsa oricăror măsuri de remediere a acestei situaţii. Şi până acum am fost în foarte mare măsură preocupaţi de mediu doar în declaraţiile de la televizor. Tot în România, o altă problemă majoră, o afacere care ar putea să fie legitimă, profitabilă şi foarte stabilă economic se dovedeşte o mină de aur pentru tot felul de grupuri infracţionale. Da, mă refer la managementul deşeurilor, cum foarte bine intuiţi. Am ajuns să importăm deşeuri de care alţii încearcă să scape, dar nu mişcăm niciun deget pentru administrarea lor conform standardelor şi legilor existente. Puţinele exemple de succes în România sunt cu adevărat excepţii. Noţiunea de economie circulară pare că e din zona lui Elon Musk şi a altor state dezvoltate, în România neîntâmplându-se absolut nimic. Avem, în schimb, într-adevăr, gropi de deşeuri în vârf de munte. Presa şi societatea... - această Direcţie de Investigare a Infracţiunilor de Mediu a căpătat eticheta de "DNA-ul Pădurilor". E chiar mai mult decât atât, pentru că este o instituţie de care România avea nevoie mai de mult şi reprezintă o instituţie care să reflecte într-adevăr o preocupare reală despre cum salvăm vieţi, cum protejăm pădurea, această valoare importantă pe care am ignorat-o ani de zile, zeci de ani de zile după Revoluţie. O să spun simplu - pierdem anual un miliard de euro. Deci argumentul că este o nouă instituţie, cu noi sedii, cu noi cheltuieli şi, vezi Doamne, România n-are resurse, este foarte uşor de combătut - pierdem anual un miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard! Şi riscăm pierderea a altor sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement despre care am vorbit. Şi, mai ales, doamnelor şi domnilor, se pierd, de fapt, vieţi. Oameni ucişi de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviţi de aerul otrăvit pe care îl respirăm în oraşele mari ale României, inclusiv sau mai ales în Bucureşti. Şi, din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului Pădurilor. Şi, din această perspectivă, cer şi am toată încrederea că Acestm Guvern va şi implementa această lege după ce va fi votată. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Vă rog, faceţi legătura cu domnul Cupşa. Se pregăteşte doamna Izabella-Agnes... Nu?
Ioan Cupşa Bună ziua, doamnelor! Bună ziua, domnilor! Antevorbitorul meu a comis un act de-a dreptul freudian, a vorbit despre impresia artistică şi a recunoscut public că a fost preocupat de mediu doar în declaraţiile de la televizor. Acum declaraţiile nu sunt doar la televizor, ci sunt făcute şi în faţa dumneavoastră, în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor. Partidul Naţional Liberal se va abţine de la vot, deoarece soluţia legislativă propusă este una greşită. Ea nu este nici necesară, şi nu este nici funcţională. Subliniez - nu este necesară şi funcţională aşa cum o propune iniţiatorul. Dacă iniţiativa ar fi adoptată, efectul nu va fi cel dorit de către susţinătorii acestei reglementări. Ideea în sine, să propui soluţii pentru a controla, pentru a preveni, a combate această stare specială de infracţionalitate poate fi caracterizată ca o bună intenţie. Îmi permit însă să citez o expresie arhicunoscută: "Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii". Infracţiunea de mediu este o parte importantă a fenomenului infracţional. Măsurile pe care trebuie să le luăm urmează a fi caracterizate de eficienţă şi pragmatism. Sunt, în mod categoric, mult mai multe infracţiuni de mediu săvârşite în România decât ne dorim. Există, într-adevăr, o problemă socio-economică serioasă, gravă, dar toate aceste infracţiuni sunt fapte de o complexitate redusă, fapte urmărite penal de către parchetele de pe lângă judecătorii şi cercetate judecătoreşte de către judecători. Tema, cum spuneam, este una importantă. Drept urmare, are un ecou mare în rândul populaţiei şi apare în mod inevitabil riscul abordării populiste, a unei abordări lipsite de profesionalism, apare graba de a fi primul şi cel mai, dorinţa de a epata, inclusiv prin spectaculozitatea dimensiunii la intervenţii. Deşi unele dintre criticile noastre s-au transformat în amendamente ale USR şi, drept urmare, au îmbunătăţit în parte conţinutul acestei iniţiative legislative, viitoare legi probabil, adoptate, unele dintre lacunele majore n-au fost îndreptate. Infracţiunile de mediu nu sunt toate cuprinse în această - vedeţi ghilimelele de rigoare - "competenţă exclusivă", ceea ce este deosebit de grav. Se reglementează insuficient competenţa acestei direcţii. Apare, drept urmare, un conflict de competenţă între DIICOT, DNA, pe de o parte, care de lege lata au stabilite competenţe în ceea ce priveşte faptele de corupţie, funcţionarea grupurilor infracţionale organizate, atunci când activitatea infracţională este una complexă, şi această direcţie care se vrea nou înfiinţată. Textele sunt neclare, sunt imprevizibile, în viitoare aplicare. Apar şi paralelisme legislative. De exemplu, deţinerea de mijloace tehnice pentru obţinerea şi verificarea informaţiilor se regăseşte normată şi în această iniţiativă, precum se regăseşte în art. 66 din Legea nr. 304/2004. Numărul de procurori, posturi de ofiţeri, personal auxiliar este stabilit în mod aleatoriu, pentru că nici măcar în expunerea de motive nu se precizează care ar fi criteriul care stă la baza unei astfel de normări, de stabilire a acestui număr. Avem ba 10 procurori, ba 295, aşa cum îşi dorea iniţiatorul, trecuţi, ca şi cifre, în această iniţiativă legislativă Efectul imediat este unul negativ, prin indisponibilizarea, lipsirea de resurse umane a Ministerului Public, parchetele vor fi afectate, parchete care deja sunt afectate datorită unui număr redus de procurori. Nu uitaţi! Ne lipsesc aproximativ 500 de procurori. 500 de astfel de funcţii de procurori sunt neocupate şi necesare în acest moment. Prin înfiinţarea acestei magistraturi excepţionale şi exclusive vor fi afectate şi mai grav resursele umane ale Ministerului Public. Vă dau un exemplu. În medie, avem 1 milion şi vreo 750 de mii de cauze urmărite penal în România. Toate cauzele penale! Avem, în schimb, doar 30.000 de dosare, în ultimii patru ani, dosare care să aibă drept obiect infracţiuni de mediu. Deci disproporţia este vădită. Alte greşeli care se fac în această reglementare. Merită a fi subliniat depozitul care trebuie să fie constituit anual, de două milioane de lei - atenţie! - folosit de investigatorii sub acoperire, dar ca urmare a faptului că pedepsele cu închisoarea pentru faptele numite infracţiuni de mediu, stabilite de către cei care au iniţiat acest proiect legislativ, au limita specială superioară la 5 ani, această folosire nu poate fi autorizată. Propun, de asemenea, colegii noştri, ca procurori cu doar şase ani vechime - doar şase ani vechime, subliniez - să facă parte din această direcţie, să fie, drept urmare, plătiţi la fel ca şi colegii lor, care au drept condiţii de accedere la DNA, DIICOT sau parchet de pe lângă Înalta Curte - pentru că rangul va fi de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte - doar şase ani de vechime, şase ani de experienţă. Pot să fac trimitere şi la un argument care a fost folosit foarte des de către iniţiatorii acestui proiect legislativ. Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu a recomandat înfiinţarea vreunei structuri autonome care să aibă o astfel de competenţă exclusivă. Nici într-un caz nu a făcut lucrul acesta! În schimb, ca urmare a concluziilor acestei evaluări din 2019, printr-un ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost constituită deja o reţea naţională de procurori specializaţi. De asemenea, s-au stabilit bazele unor oportunităţi de formare profesională. Subliniez încă o dată: Comisia Europeană, prin evaluarea din 2019, nu recomandă înfiinţarea unei astfel de structuri autonome cu competenţă exclusivă. Soluţia legislativă nu este funcţională şi, de asemenea, nu este necesară în forma propusă. Ea nu poate să producă efectele declarate de către iniţiator, din contră, va avea un efect perturbator al bunei funcţionări a Ministerului Public, adică va produce, probabil, un efect contrar celui dorit, creând probleme de funcţionare parchetelor, prin indisponibilizarea unor resurse umane şi a unor resurse materiale. La sfârşit, sunt dator să vă spun că este posibil să dea naştere unor probleme de stabilire a competenţei materiale a parchetelor. Odată cu aceste probleme de stabilire a competenţei materiale a parchetelor se vor crea conflicte de competenţă care vor genera instabilitate judiciară. Va favoriza această instabilitate legislativă şi judiciară, va favoriza, eventual, bineînţeles, chiar făptaşii, care vor putea invoca nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, în considerarea acestei necompetenţe materiale, şi astfel va avea un efect, cum vă spuneam ceva mai devreme, favorizator pentru aceşti făptaşi. PNL se va abţine de la vot pentru toate argumentele pe care eu le-am expus ceva mai devreme. Eu vă mulţumesc tuturor.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, liderul Grupului minorităţilor. Vă rog.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale se va abţine de la vot şi am să vă spun de ce. Sigur că aici am auzit foarte multe argumente juridice foarte tehnice, cu care suntem de acord, dar există, dincolo de ele, un lucru care ţine de cum este structurată o ţară în democraţie. Rolul Parlamentului nu este să stabilească în cel mai mic detaliu ce are de făcut fiecare om din ţara asta. Rolul Parlamentului este să dea regulile generale ale jocului. Aici CSM-ul are dreptate. Până la urmă aceasta este o chestiune care ţine de cum stabileşte Ministerul Public că trebuie puse în practică regulile acestea ale jocului. Şi cred că Ministerul Public ar trebui să ştie cel mai bine cum trebuie puse în practică. Pe mine m-ar fi bucurat foarte mult dacă aş fi văzut un proiect de lege ca amendamentul acela pe care n-a vrut nimeni să-l treacă, cu un moratoriu pe o perioadă suficient de mare de timp pentru tăierea pădurilor sau un proiect de lege care să aloce bani pentru oprirea deşertificării. Da, acestea sunt chestiuni care ţin de Parlament. Dar cum se organizează intern o instituţie sau alta... eu nu cred că e bine să mai facem intervenţii de genul ăsta! Am făcut în trecut şi, după părerea mea, n-am făcut bine că am făcut lucrul ăsta. Aici trebuie lăsată la latitudinea conducătorilor instituţiilor respective să stabilească cum trebuie organizată activitatea instituţiei - şi mă refer la orice instituţie - şi până la urmă să răspundă pentru cum au hotărât că trebuie să facă lucrul ăsta. Că dacă au organizat bine activitatea instituţiei respective, evident, toată lumea o să fie mulţumită de ceea ce au realizat. Rolul Parlamentului este să stabilească regulile jocului, şi aici avem carenţe foarte multe în ceea ce priveşte mediul. Şi toate carenţele acestea va trebui, la un moment dat - şi sper să se întâmple cât mai repede, să le discutăm foarte serios. Eu aş aloca chiar o zi de dezbatere în care să vedem ce idei au unii, ce idei au alţii, şi cum putem să ieşim odată din toată mizeria asta pe care am creat-o mediului în toţi aceşti ani - şi când spun "toţi aceşti ani" mă refer la foarte mulţi ani, inclusiv la perioada comunistă. Va trebui să facem lucrul acesta, pentru că este o chestiune şi de ordin moral, dar şi de ordin practic. Şi atunci, da, atunci putem să vorbim despre reguli pe care instituţiile care trebuie să le aplice, le vor aplica, sper bine, dacă nu, va trebui să le cerem socoteală de ce nu le aplică bine, şi până atunci nu ne rămâne nimic altceva decât să ne abţinem de la iniţiative de tipul acesta şi să încercăm să promovăm iniţiative care ţin de regulile jocului. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Domnul Petru Movilă, PMP. Vă rog.
Petru Movilă Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege. Poate nu este modul cel mai bun de rezolvare a problemei pentru protejarea mediului înconjurător şi a pădurilor. Poate nu este soluţia corectă pe care puteam s-o agreăm cu toţii, partidele parlamentare, într-un consens, pentru crearea unei legislaţii pentru protejarea pădurilor şi a mediului înconjurător. Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect, cum spuneam, din principiu, pentru că pădurile şi mediul înconjurător trebuie protejate. Au fost foarte multe încercări de-a lungul timpului, proiecte de lege bune, sănătoase, amendamente la legi, cum a spus antevorbitorul nostru, Varujan Pambuccian, care nu au fost luate în calcul. Acum suntem în situaţia în care putem adopta o soluţie extremă care trebuie aşezată, pusă în practică de Executiv, de Guvern, pentru că într-adevăr, în România, din ce în ce mai des şi din ce în ce mai mulţi români ne semnalizează zilnic jaful din pădurile româneşti. Este foarte important de spus că una dintre soluţiile pentru protejarea pădurilor a fost lansată de Traian Băsescu, Guvernul o aplică, aceea de a aduce gaz în casele românilor, de a alimenta locuinţele românilor cu gaz, pentru că la acest moment aproximativ 30% din locuinţele românilor sunt alimentate cu gaz, restul sunt cu lemn sau alte sisteme de încălzire. Credem că dacă va trece acest proiect de lege şi va putea fi aplicat va avea rezultate, dar, oricum, noi, parlamentarii de la toate partidele, trebuie să avem un consens pe această problemă foarte importantă pentru România, pentru români, salvarea pădurilor şi a mediului înconjurător. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Şi ultimul vorbitor, din partea Grupului PSD, liderul grupului, domnul Simonis. Vă rog.
Alfred - Robert Simonis Mulţumesc, domnule preşedinte. În urmă cu două săptămâni, o iniţiativă a Parlamentului, depusă de parlamentari, o iniţiativă a Partidului Social Democrat, depusă în Parlament, cea care presupunea interdicţia, interzicerea de a se face export de buştean, a trecut de Parlamentul României, criticată fiind de cei de la putere. Astăzi, avem în faţă o iniţiativă a USR, care a avut susţinerea în comisia de specialitate, susţinerea Partidului Social Democrat, iar astăzi, la votul final, vom vota pentru înfiinţarea acestei instituţii. Ce este interesant, în schimb, este faptul că PNL, atunci când se afla în opoziţie, acuza pe toată lumea, mai ales guvernele PSD, de faptul că se taie 20 de milioane de metri cubi de pădure în fiecare an, iar astăzi se opune de fiecare dată, cu fiecare ocazie, oricărui demers prin care încercăm să limităm acest tip de tăieri ilegale, care afectează foarte mult sănătatea oamenilor. E suspect faptul că Guvernul şi Parlamentul, mă rog, Partidul Naţional Liberal se opune acestui demers, acestei iniţiative, şi nu este de acord ca un organism dedicat investigării infracţiunilor din domeniul forestier să fie înfiinţat. Când vă pasă de oameni, stimaţi colegi de la PNL? Atunci când sunteţi în opoziţie şi criticaţi pe toată lumea că nu ia măsuri, sau atunci când ajungeţi la putere şi vă opuneţi fiecărei măsuri iniţiate de opoziţie? Astăzi, împreună cu cei de la USR şi alte grupuri parlamentare, vom vota această iniţiativă legislativă. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Când ajungem... Domnul Varga. Înţeleg că este o intervenţie din partea comisiei. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. Domnule Varga, la ce articol spuneţi că este dublat? Vă rog.
Vasile Varga Articolul 4 alin. (4). Şi aş vrea să dau citire unui text care aş dori să fie eliminat şi să rămână celălalt text, care are aceeaşi numerotare. "În cadrul ori în afara secţiilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu se pot înfiinţa sau desfiinţa, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, servicii, birouri, departamente ori compartimente conduse, după caz, de un procuror-şef ori de către un specialist sau personal auxiliar de specialitate, personal economico-administrativ ori ofiţeri de poliţie detaşaţi". Acest text aş dori, din partea comisiei, să fie eliminat şi să rămână în continuare celălalt text care e numerotat cu articolul 4, aşa cum este în raport.
Florin Iordache Bun. Invit liderii grupurilor parlamentare la tribună, pentru a susţine sau nu propunerea Comisiei juridice, de eliminare a acestui articol. Grupul PSD, vă rog. Invit la prezidiu liderii grupurilor parlamentare, că poate avem consens şi atunci nu mai e nevoie de un vot. (Consultări.) Deci avem consens. Mergem mai departe. Nu mai e nevoie de vot. A fost eliminat. Deci apărea de două ori. A fost eliminat. Mergem mai departe. Dacă mai sunt alte intervenţii? De la 4 la 25? De la 26 la 34? Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic.