Ion-Marcel Ciolacu Bună ziua! Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună online de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ordinea de zi şi programul de lucru, precum şi modalitatea de desfăşurare a acestei şedinţe comune au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, distribuite şi afişate pe site-urile celor două Camere. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Pe ordinea de zi a şedinţei comune de astăzi avem solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020. Programul de lucru va dura până la finalizare. Doamnelor şi domnilor, Avem o solicitare de la liderul Grupului parlamentar al PNL, pe procedură. Vă rog să faceţi legătura.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Aveţi cuvântul, domnule lider.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Pe procedură este intervenţia mea. În numele Grupului Partidului Naţional Liberal, solicităm adoptarea Decretului privind instituirea stării de urgenţă în forma transmisă de preşedintele Klaus Iohannis, să procedăm în mod similar ca la primul vot, pe primul decret. Pentru că, dacă vă reamintiţi, atunci aţi acceptat ideea că decretul nu poate fi modificat, iar acum aţi schimbat regulile constituţionale peste noapte. Din punct de vedere regulamentar sunt încălcate cel puţin trei articole şi decizia Birourilor permanente reunite de sesizare a comisiilor pentru raport comun. Vorbim de încălcarea art. 22 alin. (1), art. 28 şi art. 29. Nu avem un singur raport comun, avem trei rapoarte comune, şi avem un raport de adoptare în forma decretului la Comisiile pentru apărare şi un fel de raport, cu modificări, la Comisiile juridice. Prin urmare, domnule preşedinte, o să vă rog să supuneţi la vot eliminarea articolelor 2, 3, 4 şi 5 din proiectul de hotărâre care ne-a fost transmis, având în vedere că, aşa cum ştiţi, există un amendament respins la Comisiile juridice.
Ion-Marcel Ciolacu Categoric că, atunci când vom ajunge la vot, voi supune votului propunerea dumneavoastră.
Florin-Claudiu Roman Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţie. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Intrăm în ordinea de zi. Solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020. În cursul zilei de marţi, 14 aprilie 2020, a fost primită solicitarea Preşedintelui României, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, însoţită de Decretul nr. 240/2020. Birourile permanente, reunite în şedinţă comună online, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât ca aceste documente să fie trimise comisiilor juridice, pentru apărare şi pentru sănătate ale celor două Camere, în vederea examinării şi întocmirii rapoartelor, iar pentru elaborarea avizelor comune au fost sesizate comisiile pentru politică economică, pentru afaceri europene, pentru muncă, pentru transporturi şi pentru învăţământ ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Termenul de depunere a rapoartelor comune a fost stabilit la data de 15 aprilie 2020. Toate documentele comisiilor, inclusiv proiectul de hotărâre, au fost afişate pe site-urile celor două Camere. Referitor la procedura de vot, vă reamintesc că exprimarea votului prin mijloace electronice la distanţă se face în intervalul de timp de minimum 5 minute, alocat votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "puteţi vota" fiind afişat pe ecranele dispozitivelor. Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi: În cazul în care nu apăsaţi nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv. Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot. La închiderea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat textul "vot oprit". După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Începem dezbaterile. Avem lista cu înscrierile la cuvânt din partea grupurilor parlamentare, maximum doi reprezentanţi din partea fiecărui grup - Camera Deputaţilor şi Senat -, în total 5 minute pentru fiecare grup reunit, conform înţelegerii liderilor. Vă rog să-l apelaţi pe domnul Titus Corlăţean, reprezentantul Grupurilor PSD. Se pregăteşte reprezentantul Grupurilor PNL, domnul deputat Ioan Cupşa.
Ion-Marcel Ciolacu Bună ziua!
Ion-Marcel Ciolacu Bună ziua, domnule senator! Vă rugăm.
Ion-Marcel Ciolacu Aveţi intervenţia. Domnul Titus Corlăţean?
Ion-Marcel Ciolacu A, vă rugăm să aveţi intervenţie...
Ion-Marcel Ciolacu Nicio problemă!
Ion-Marcel Ciolacu Da, da, nicio problemă!
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Vă rog să-l apelaţi pe domnul deputat Ioan Cupşa. Se pregăteşte domnul senator Daniel Fenechiu, tot de la Grupul parlamentar al PNL.
Ioan Cupşa Bună ziua tuturor!
Ion-Marcel Ciolacu Bună ziua! Vă rugăm, domnule deputat.
Ioan Cupşa Mă auziţi, da?
Ion-Marcel Ciolacu Da, perfect!
Ioan Cupşa Bună ziua tuturor! Cu tot respectul cuvenit, astăzi mă adresez în mod special parlamentarilor din Partidul Social Democrat şi vă rog să mă ascultaţi cu mare atenţie. Voi pomeni doar, fără a intra în amănunte şi fără a argumenta, că hotărârea, aşa cum este redactată în proiect, este neconstituţională, dă naştere unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi preşedintele ţării, abrogă de facto , parţial şi temporar, un act cu putere de lege, Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999, care reglementează starea de urgenţă. Este mult prea mult, chiar şi pentru acest Parlament! Se poate scrie o carte despre felul în care s-a desfăşurat acest proces legislativ şi urmările, efectele viitoare ale acestei hotărâri. Se poate scrie o carte despre raporturile dintre puterile în stat şi nesocotirea principiului echilibrului şi colaborării loiale, despre rolul constituţional al Preşedintelui, al Parlamentului, despre respectarea regulamentelor noastre de funcţionare, despre desfăşurarea procesului de legiferare în sine. Onoraţi parlamentari, Respectul faţă de om şi respectul faţă de lege, ca mijloc de apărare a demnităţii umane, de protejare a intereselor noastre legitime, ar trebui să ne călăuzească în deciziile pe care noi le luăm. Din păcate, trăim zilele unei crize grave, ne luptăm pentru viaţă acum şi ne temem de ce ne va aduce viitorul, din punct de vedere economic şi social. Măsurile pe care le luăm pot face diferenţa între viaţă şi moarte, criza va lăsa urme, ne va afecta viitorul, dar dacă vrem să avem un viitor trebuie să alegem înţelept. Astăzi se iau măsuri care restrâng exerciţiul unor drepturi şi libertăţi, dar se iau pentru a salva vieţile a cât mai multora. Atenţie! Legea de adoptare şi modificare a acestei Ordonanţe de urgenţă nr. 1/1999 a fost adoptată în anul 2004, în vremea Guvernului Adrian Năstase, şi a fost promulgată de către preşedintele vostru, Ion Iliescu. Ordonanţele militare, ordinele reglementate prin această lege, sunt acte normative, acte administrativ-normative necesare, prin care se iau măsuri în vreme de criză profundă, atunci când se restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertăţi temporar, pentru a ne salva vieţile, sănătatea, modul de trai. Nevoia ne împinge, măsurile sunt nediscriminatorii şi restrângerea este proporţională cu nevoia. Hotărârea pe care vreţi s-o adoptaţi, prin prevederile art. 2 şi ale art. 3, interzice practic adoptarea ordonanţelor militare şi a ordinelor - şi subliniez acest lucru -, măsurile specifice care se adoptă prin aceste ordonanţe militare şi ordine restrâng exerciţiul unor drepturi sau libertăţi. Dacă ordinele şi ordonanţele militare nu se pot adopta, nu se vor mai putea lua măsurile necesare. Guvernul va trebui să adopte ordonanţă de urgenţă, după ordonanţă de urgenţă, într-o avalanşă imposibil de controlat şi urmărit, pentru fiecare intervenţie necesară, fie ea necesară la nivel local - Suceava, Cluj, Ţăndărei, Oradea, Bucureşti -, fie necesară la nivel naţional. Activitatea Guvernului va fi paralizată, măsurile nu se vor putea lua la timp. Şi dacă măsurile nu se pot lua, ce se întâmplă cu noi? Criza va fi scăpată de sub control, efectele crizei se vor agrava în scurt timp, oamenii se vor îmbolnăvi, colectivităţi întregi vor fi afectate, numărul de morţi va creşte. Sunt convins că nu doriţi asta! Ordonanţele militare şi ordinele ne câştigă timp, iar timpul înseamnă viaţă. Nu uitaţi câteva nume: Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii! Cu înţelesul - sute de mii de bolnavi şi zeci de mii de morţi. În concluzie, vă rog să votaţi eliminarea art. 2 până la art. 5 din proiectul de hotărâre, dar în mod special votaţi pentru a se elimina art. 2 din hotărâre. Iar pentru a-l parafraza pe un antevorbitor, faceţi acest lucru, votaţi cu dragoste, înţelepciune şi smerenie pentru salvarea altora, pentru că obligaţia noastră este de a legifera pentru alţii, pentru toţi românii. Eu vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi noi vă mulţumim. Domnul senator Daniel Fenechiu.
Ion-Marcel Ciolacu Perfect, domnule senator!
Ion-Marcel Ciolacu Se pregăteşte reprezentantul Grupurilor USR, domnul deputat Dan Barna.
Ilie Dan Barna Bună ziua, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Uniunea Salvaţi România va vota în favoarea decretului de prelungire a stării de urgenţă. O facem pentru că noi considerăm că aceasta este atitudinea raţională şi responsabilă, dacă ar fi să ascultăm şi doar poziţia epidemiologilor. Nu e niciun loc de interpretare aici! Sănătatea şi siguranţa oamenilor sunt prea importante ca să le riscăm, din nerăbdare, cum am văzut zilele acestea, sau pentru că nu reuşim să luăm deciziile corecte, la timpul corect. Vom vota acest decret şi pentru că sperăm că nu va fi nevoie de încă unul, la câteva săptămâni după ce, în sfârşit, sperăm într-o lună, poate ceva mai mult, restricţiile se vor ridica. Însă vreau să avertizez foarte clar Guvernul să înceteze să mai ia aceste voturi ca pe nişte cecuri în alb, că nu sunt nici pe departe aşa. Suntem la o lună, peste o lună de la instaurarea stării de urgenţă, şi Cabinetul se comportă, cel puţin în ultima perioadă, de parcă tocmai a descoperit că a intrat la guvernare. Spun aceasta pentru că vedem miniştri care se contrazic cu alţi miniştri, vedem miniştri care spun total altceva decât spune apoi premierul sau vedem miniştri care încasează scatoalce de la preşedinte. Să mai amintesc oare de ping-pongul cu subiectul şomajului tehnic, o temă dramatică pentru foarte mulţi dintre români, sau joaca la limita responsabilităţii, cu restricţiile impuse şi cerute prin ordonanţă militară şi relaxate apoi prin diverse acorduri semnate de ministrul de interne? Toată această hârjoană se întâmplă pe fondul unor temeri majore pe care le resimte fiecare familie din România: temeri privind locul de muncă, temeri privind perspectivele afacerii din care mulţi dintre ei trăiesc. Noi sperăm că nu putem să continuăm să-i lăsăm pe oameni să ghicească în ce fel de lume se vor găsi peste o lună sau două, când, fără îndoială, situaţia de urgenţă va trebui să fie ridicată. Una din vorbele populare pe care o ştim toţi spune că "omul înţelept îşi face iarna car şi vara sanie". Un guvern înţelept ar trebui să facă acum, în perioada de criză, planul pentru ce urmează după. Aceasta este marea întrebare care se află pe buzele fiecărui cetăţean. Deocamdată vedem doar reacţii, unele mai bune, altele mai puţin inspirate, dar nu vedem niciun fel de strategie. Nu sunt planuri concrete, nu există nicio viziune dincolo de azi. Ştim că nu vor fi bani, dar nu facem nimic să recuperăm sumele pierdute din pensii speciale. Este o temă pe care societatea ne-o cere în mod repetat. Refuzăm să ne ocupăm de acest subiect. Ştim că economia va suferi, dar nu încurajăm nicicum antreprenorii. Din contră, se creează - vedem zilele acestea - noi linii de business medical pentru companiile de stat. Avem peste un milion de contracte de muncă suspendate, sute de mii desfiinţate, dar nici urmă de reducere a cheltuielilor statului. Cum ne uităm noi în ochii acestor oameni dacă statul pare că nu mişcă niciun deget pentru ei? Tocim cuvântul acesta, pe care-l folosim toţi, în toate intervenţiile - solidaritate -, îl golim de sens, dar nu facem nimic ca să arătăm ce înseamnă în termeni concreţi pentru stat acest termen. Da, vorbesc de zona bugetară, pentru că avem o structură instituţională care tolerează din plin - şi în aceste zile presa a arătat foarte clar lucrul acesta - instituţii ineficiente. Noi vorbim de solidaritate doar către mediul privat. Când vine nota de plată, plătesc fix oamenii din economia privată, cei care s-au angajat acolo, cei care au avut curajul să-şi deschidă o afacere. Factura parcă vine - deocamdată aici suntem - întotdeauna către cei care, în vremuri bune, erau motoarele creşterii economice cu care s-a mândrit fiecare Guvern. Singura direcţie care se vede în momentul de faţă pare că urmăreşte să înlocuiască starea de urgenţă cu starea de faliment anunţat pentru foarte multe companii. Această direcţie este una greşită. Vreau să-i reamintesc Guvernului că a preluat o ţară care avea nevoie de reconstrucţie şi dezvoltare, graţie unei guvernări iresponsabile a PSD. Nu-l va ierta nimeni, de fapt pe noi toţi nu ne va ierta nimeni dacă după această criză România va înţepeni la periferia Europei! Aşadar, întrebarea reală, astăzi şi în perioada următoare, este cum va arăta România după pandemie? Se gândeşte Guvernul la asta? Lucrează la aşa ceva? Nu există un răspuns astăzi la această întrebare. Câte crize financiare, sociale, de sănătate publică, cum trăim acum, trebuie să mai suporte România, până când guvernele să îndeplinească nişte aşteptări? Că, deocamdată, perspectivă nu se vede nicăieri! Vedem, în schimb, reglementări confuze, improvizaţii, corecturi - nu mai revin aici. Şi mai vedem şi atitudinea aceasta de ţâfnă, aroganţă absolut nejustificată şi contraproductivă. Dragi colegi din PNL, care guvernaţi în momentul de faţă, e foarte greu de spus astăzi dacă mergem într-o direcţie rea sau bună, pentru că, de fapt, nu vedem o direcţie. Am rugat Guvernul să fie transparent. A auzit puţin, cu o ureche! Am rugat, de asemenea, Guvernul, să asculte ce-i spunem aici, în Parlament, şi ce-i spun oamenii de acasă. A auzit tot puţin, cu cealaltă ureche! Am rugat, de asemenea, Guvernul, să lase la o parte calculele politice, pentru că trecem toţi prin această criză. Aşteptăm să vedem dacă măcar puţin lucrul acesta a fost auzit şi mai ales dacă se înţelege situaţia în care suntem, cu adevărat, noi, ca ţară, în momentul acesta. Închei, spunând că, da, USR o să voteze în favoarea acestui decret, pentru că avem încredere în ştiinţă şi experţi şi în necesitatea ca noi, ca societate, să rămânem sănătoşi, dar nu pentru că am fi convinşi că există o viziune de guvernare pentru România, în momentul de faţă. Poate reuşim să o găsim într-un "împreună" care să aibă şi sens de acum înainte. Sărbători fericite tuturor românilor!
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumim, domnule preşedinte. Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Victor Ponta.
Victor-Viorel Ponta Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi salut pe toţi colegii parlamentari! Aş vrea să spun, de la început, că eu - şi nu doar eu -, colegii mei de la PRO România şi probabil foarte mulţi români ne-am săturat să tot auzim politicieni care nu sunt de acord cu Guvernul, care nu sunt de acord cu ce face domnul preşedinte, care nu sunt de acord cu faptul că nu există un plan de relansare a României, şi totuşi votează. E puţin o chestie ori ilogică, ori de derutare a oamenilor. Noi suntem consecvenţi şi îi reprezentăm pe cei care nu au fost de acord cu Guvernul Orban, de aceasta în luna martie nu că nu voiam Guvern, voiam, dar nu Guvernul Orban, un guvern care s-a dovedit foarte rău, şi am votat împotrivă. Acum, la fel, vom fi singurii care avem şi logică în discursul acesta critic, pentru că vom vota împotriva decretului preşedintelui. Deşi ne dorim şi înţelegem, şi sprijinim toate măsurile sanitare de protecţie, faptul că nu putem reporni viaţa aşa cum era ea înainte, în acelaşi timp noi votăm împotrivă, pentru că domnul preşedinte şi "Guvernul său" refuză să ataşeze la acest decret ceea ce aşteaptă toţi românii, şi anume un plan de repornire a economiei româneşti, pentru că toţi ştim că, dacă nu facem nimic acum, criza economică ne va afecta de o sută de ori mai mult decât pandemia de coronavirus, în termeni de timp, de oameni afectaţi şi de pierderi pentru economia românească. Am cerut un asemenea plan şi nu există! Am cerut, de asemenea, o garantare a dreptului la muncă pe teritoriul României pentru toţi românii. Este absolut inacceptabil ca românii să aibă drept de muncă în Germania, în Marea Britanie, în ţări care au de multe ori mai multe cazuri decât noi, şi să nu aibă dreptul de a munci în România, iar 1 Mai era o zi simbolică, în care toată România trebuia şi trebuie să se întoarcă la muncă. Acest decret face imposibil acest lucru. Am cerut - şi nu există - un pachet fiscal şi financiar cu măsuri concrete pentru firmele româneşti. Pentru că altfel firmele româneşti vor fi distruse chiar mai rău decât în 2009 şi vom pierde 10 ani din viaţa noastră. 10 ani pentru care cineva trebuie să răspundă, de ce a omorât firmele româneşti şi nu a încercat să le salveze, aşa cum fac toate celelalte ţări? Am cerut şi cerem în continuare, la acest decret, o strategie naţională pentru agricultură şi industria alimentară. Din păcate, iarăşi, cu sprijinul Guvernului României, românii produc alimente în alte ţări, după care le importăm în România, la supermarketuri, ca să-i îmbogăţim pe alţii, nu pe români. Am cerut, alături de alte partide, care acum votează pentru decret, transparenţa achiziţiilor publice. N-am primit. Şi nu primim. Citim în presă despre tot felul de afaceri dubioase. Şi totuşi nu vom avea încă 30 de zile această transparenţă. Am cerut, pentru milioane de copii şi de părinţi, un scenariu serios pentru anul şcolar. N-am primit nimic decât bâlbâielile doamnei ministru al educaţiei şi o incertitudine pentru milioane de părinţi şi de copii. Am cerut o reformulare a restricţiilor şi a modului de aplicare a amenzilor. E absolut anormal ca oamenii să nu poată să iasă din casă să-şi plimbe câinele sau să meargă până la ogor, pentru că ordonanţele sunt atât de neclare. Şi am crezut că erau neclare că le citea prost domnul Vela, dar sunt neclare pentru că sunt scrise neclar şi lasă loc la abuzuri. Am cerut un program naţional de testare, de care premierul Orban a încercat să ne convingă că n-avem nevoie. Şi până la urmă o să avem nevoie şi vrem să-l vedem aplicat până la 1 mai. Şi am cerut un program naţional de salvare a companiilor strategice şi investiţii publice în infrastructură. Nu avem aşa ceva. Având în vedere că acest decret nu prevede ceea ce aşteaptă foarte mulţi români, vom vota împotrivă. Pentru că noi, cei de la PRO România, credem că în această perioadă România şi toate ţările lumii au nevoie de conducători, de lideri cu viziune. Nu au nevoie, ca în România, de un paznic care te ţine închis în casă şi-ţi dă amenzi. Au nevoie de conducători. Şi, din păcate, conducătorii, în România, nu sunt capabili să dea o perspectivă, să dea o speranţă, să dea o imagine clară pentru toţi românii, cei care sunt obligaţi să stea în casă, fără să ştie ce urmează în zilele şi în săptămânile următoare. Spre deosebire de toţi ceilalţi politicieni, noi avem curajul să şi votăm ceea ce spunem. Că văd că toată lumea critică şi toată lumea votează pentru. Noi avem curajul să votăm împotrivă şi suntem convinşi că făcând acest lucru reprezentăm ceea ce gândesc foarte mulţi români care nu au, ca noi, posibilitatea să vorbească. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Kelemen Hunor, reprezentantul Grupurilor UDMR.
Hunor Kelemen Bună ziua!
Ion-Marcel Ciolacu Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
Hunor Kelemen Bună ziua, domnule preşedinte. Stimaţi domni preşedinţi, Dragi colegi, Au trecut aproape cinci săptămâni din momentul în care am votat un guvern minoritar propus de Partidul Naţional Liberal. Atunci am avut un singur argument în favoarea acelui vot, şi anume faptul că România se afla la începutul epidemiei de COVID-19. În aceste condiţii, stimaţi guvernanţi, aţi primit un cec în alb. Preşedintele României a decretat imediat starea de urgenţă, pe care din nou am votat-o, şi, prin acel vot dat de Parlament, încă o dată aţi primit puteri sporite. Aţi primit responsabilitatea pe care aţi dorit-o şi toate instrumentele administrative necesare pentru a gestiona ţara, pentru a proteja viaţa oamenilor, pentru a lua decizii în perspectiva postpandemie, pentru a proteja în primul rând firmele mici şi mijlocii, locurile de muncă fără de care România ar risca să fie nu numai o ţară săracă, la periferia Europei, dar ar putea deveni şi foarte vulnerabilă la toate schimbările care vor urma acestei pandemii. Stimaţi colegi, Dacă am evalua activitatea Guvernului din primele 30 de zile ale stării de urgenţă, mai degrabă ar trebui să ne gândim la sancţionarea Executivului. Dar, să fim corecţi, nu declararea stării de urgenţă şi votarea decretului prezidenţial sunt motivele deciziilor greşite şi ezitărilor Guvernului. Sigur, am putea discuta dacă prin decret prezidenţial Preşedintele Republicii poate legifera sau doar stabileşte un cadru general. Dar nu vom face nici acest lucru pentru că avem convingerea fermă că a fost şi este nevoie în continuare de decretarea stării de urgenţă. De aceea vom vota hotărârea Parlamentului prin care încuviinţăm prelungirea stării de urgenţă. Am văzut multe măsuri care nu erau necesare. Am văzut cu toţii că în nicio democraţie mai avansată din Uniunea Europeană - Germania, Franţa, Italia, Spania, ţări care se confruntă cu o situaţie epidemiologică mult mai gravă, nu au cerut derogări de la aplicarea Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, dar a făcut-o Guvernul condus de domnul Ludovic Orban. Am văzut cum unii şefi de instituţii din subordinea Guvernului erau preocupaţi de epurare şi de hăituirea angajaţilor, prefecţi care au rămas în poziţie de război politic şi erau prea puţin preocupaţi de situaţia epidemiologică. Am văzut cum Guvernul se grăbea să renunţe la transparenţa minimă decizională pentru a adopta ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice, deci în mod ilegal. Şi am văzut cea mai sinistră decizie a ministrului de interne, în momentul în care preşedintele a cerut prelungirea stării de urgenţă. O ţară întreagă a primit cu stupoare decizia prin care un membru al Guvernului, în numele Guvernului, semnează o înţelegere cu o entitate privată, prin care anulează efortul milioanelor de cetăţeni, al zecilor de mii de medici şi asistente de a pune stăpânire pe răspândirea pandemiei. Prin acea semnătură, ministrul de interne a ignorat Constituţia, decretul prezidenţial, legile votate în Parlament şi o parte din ordonanţele militare, nemaivorbind de caracterul absolut discriminatoriu la adresa unui segment important al societăţii. La presiunea societăţii şi a politicienilor responsabili, a trebuit să intervină preşedintele. Şi foarte bine a făcut. Am văzut şi lipsa de viziune economică, lipsa de curaj, am văzut nesiguranţă şi multe ezitări, am văzut demisia ministrului sănătăţii. Şi am putea continua la nesfârşit. Dar astăzi nu suntem chemaţi să votăm un Guvern. Vor fi alte momente când se va întâmpla acest lucru. Astăzi, măsurile de siguranţă a cetăţenilor, de protejare a personalului medical şi susţinere a economiei sunt cele mai importante şi rămân prioritare pentru noi. Decretul de prelungire a stării de urgenţă, prin esenţa lui, nu poate fi supus unor modificări. Are unele prevederi, nu puţine, care au fost prevăzute şi în primul decret prezidenţial, deci votate în Parlament, dar nu au fost deloc puse în aplicare. Este nevoie în mod cert de măsuri şi programe curajoase şi coerente pentru a ajuta mediul de afaceri şi pentru a proteja angajaţii. Decretul are şi multe prevederi care nu sunt destul de clare sau care prin formularea lor ar putea determina aplicarea unor măsuri disproporţionate. Văzând comportamentul Guvernului în aceste 30 de zile, considerăm importante prevederile articolelor 2, 3, 4 şi 5 din proiectul de hotărâre, care dau mesaje clare Executivului, privind modalitatea şi limitele gestionării crizei în perioada următoare. Toate aceste prevederi izvorăsc din prevederi şi măsuri necorespunzătoare ale Guvernului, din primele 30 de zile. Şi, nu în ultimul rând, ceea ce a lipsit cu desăvârşire, şi nu din vina Parlamentului, dialogul între Parlament şi Guvern. Acesta trebuie readus în cursul firesc, în logica instituţională. Da, este nevoie ca Executivul să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte cu argumente clare măsurile dispuse pe perioada stării de urgenţă, inclusiv ordonanţele militare. Nu putem şi nici nu trebuie să ne ferim a spune: nu există suficientă încredere în acest Guvern. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să mulţumesc le tuturor celor care au respectat regulile şi măsurile dispuse pentru a încetini răspândirea bolii. Să mulţumim tuturor celor din linia întâi, medicilor, cadrelor sanitare, autorităţilor locale şi forţelor de ordine, inclusiv celor ale Armatei, pentru efortul depus. Şi, prietenilor noştri ortodocşi şi greco-catolici, le doresc Sărbători Pascale binecuvântate, în maximă siguranţă, stând de această dată acasă! Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Urmează domnul lider, domnul Marius Paşcan, reprezentantul Grupurilor PMP. A, domnul Pambuccian. Domnule Pambuccian, vă rog.
Varujan Pambuccian Păi, hotărâţi-vă, domnule preşedinte!
Ion-Marcel Ciolacu Dumneavoastră, domnule...
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dacă ar fi să ne raportăm strict la decretul Preşedintelui României, v-aş spune că grupul nostru parlamentar va vota acest decret din motive foarte limpezi. Nici nu cred că are sens să discutăm de ce este nevoie să prelungim această stare de urgenţă. Motivele sunt în primul rând de ordin medical. Şi atunci când e vorba de vieţile oamenilor, vorbim despre cele mai importante lucruri pe care suntem chemaţi să le apărăm. Or, din punctul acesta de vedere, clar vom vota acest nou decret pentru prelungirea stării de urgenţă. Pe de altă parte, constat că discuţia pe care o aveţi merge şi într-o altă direcţie, şi ea exprimă o nervozitate şi o nemulţumire a Parlamentului în ceea ce priveşte felul în care Guvernul procedează în aceste zile. Şi aici sunt câteva lucruri care sunt deja de domeniul evidenţei. De la dezastrul de la Suceava, la toată lipsa de organizare şi toată povestea care a fost cu aeroportul de la Cluj, cu toate întâmplările care au fost acolo, la bâlbele care au fost, legate de cum trebuie să procedeze populaţia în Noaptea de Înviere. A trebuit să intervină preşedintele, ceea ce nu era necesar, dacă lucrurile acestea ar fi fost discutate raţional, aşa cum am propus, o parte dintre noi, într-o scrisoare pe care am adresat-o prim-ministrului şi la care, din câte înţeleg, nu am primit un răspuns, ca lucrurile importante să fie discutate la nivel politic, între liderii politici care vremelnic sunt în momentul de faţă în conducerile partidelor parlamentare. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Şi faptul că nu s-a întâmplat, după părerea mea, este o foarte mare eroare pe care o face Guvernul. E o mare eroare pentru că îşi asumă o serie de lucruri, care pot fi bune, dar pot fi şi rele şi pot fi şi foarte rele, şi pe care şi le asumă de unul singur. Or, nu ştiu dacă e bine să faci lucrul acesta, într-o perioadă atât de dificilă. Îşi asumă o serie de decizii pe care le ia, iată, şi fără să consulte pe absolut nimeni. Nici măcar pe Preşedintele României, din bâlba pe care am văzut-o ieri, nu l-au consultat. Or, în situaţia aceasta, fac din nou un apel clar, care, din păcate, nu poate fi legiferat. Sigur, el poate să aibă şi consecinţe care să fie la un moment dat legiferate. Haideţi să deblocăm situaţia în care suntem în momentul de faţă! Există un blocaj evident între Parlament şi Guvern, pe care cred că în sinea noastră îl recunoaştem cu toţii şi pe care nu cred că este bine să-l continuăm în felul acesta. Pentru că prin acest blocaj pierdem cu toţii, pierde România, pierde populaţia României şi pierdem şi noi. Nu cred că este bine să continuăm în direcţia aceasta. Şi cred că este bine să începem să avem discuţii raţionale între noi, în legătură cu hotărârile pe care le luăm. Altfel, o să ajungem în situaţia în care ordonanţele de urgenţă o să fie transformate de nerecunoscut în Parlament, legile date în Parlament o să fie atacate la Curte, o să fie... şi, dacă trec până la urmă, o să fie anulate prin ordonanţe de urgenţă. Şi ajungem la un blocaj care poate să dureze cât va dura criza aceasta. Cred, de asemenea, că dacă vorbim de măsuri care ţin de perioada postcriză, iarăşi este foarte important ca aici să existe un consens asupra lor. Sigur, fiecare partid are nuanţe în ceea ce priveşte măsurile. Sigur că dacă ajungem la un consens nu înseamnă că el va fi aplicat ad litteram de cei care vor fi la un moment dat la putere. Dar, după părerea mea, perioada aceasta, de care vorbim, şi consecinţele ei mai ales, vor dura mult mai mult decât am crezut la începutul crizei. Şi faptul că vor dura mult mai mult presupune existenţa unui asemenea consens. Pentru că la un moment dat va fi o anumită formulă politică la putere, în alt moment va putea să fie alta, dar consensul acesta, dacă ajungem la el, trebuie menţinut, repet, cu nuanţele fiecăruia dintre noi. Trebuie menţinut dacă vrem ca ieşirea din toate consecinţele acestei crize să fie făcută raţional şi în folosul poporului român. Cred că e momentul să începem să gândim şi aşa. Chiar dacă până acum precedentele au fost puţine, cred că este bine să evităm erori mari care au fost făcute în crize precedente. Şi nu vreau să vi le amintesc, pentru că le ştim cu toţii. Cred că de data aceasta suntem în faţa unei crize care are o amplitudine mult mai mare decât crizele precedente. Şi, de aceea, fac un apel, din nou. Facem un apel cu toţii, toţi colegii mei. Să ajungem la formule care să permită o gândire pe termen lung, în aşa fel încât să ieşim cât mai lin din toată situaţia aceasta complicată în care ne-a adus un virus nenorocit. Vom vota, evident, decretul preşedintelui. Vom sprijini absolut orice măsură care va duce la salvare de vieţi şi la curmarea cât mai rapidă a acestui moment inflamat de acum. Dar facem, de asemenea, un apel pentru o soluţie comună pentru viitor. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule lider. Domnul lider Marius Paşcan, reprezentantul Grupurilor PMP. Vă rog, aveţi cuvântul.
Emil-Marius Paşcan Bună ziua, domnilor preşedinţi! Distinşi colegi parlamentari, Dreptul la viaţă şi sănătate sunt garantate de Constituţia României. Partidul Mişcarea Populară consideră că sănătatea şi vieţile românilor constituie priorităţi ale statului, care nu pot fi negociate politic. Câtă vreme pandemia nu şi-a atins apogeul şi nu există o curbă descrescătoare a cazurilor şi a deceselor în România, măsurile de distanţare socială instituite prin decretul privind starea de urgenţă şi ordonanţele militare succesive trebuie păstrate. Reprezintă singura cale de a limita proporţiile unui dezastru. În nicio ţară a Uniunii Europene nu s-a ridicat starea de urgenţă, tocmai pentru că pericolul încă nu a trecut. Partidul Mişcarea Populară este prima formaţiune politică din România care a solicitat instituirea stării de urgenţă. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit încă de la sfârşitul lunii februarie despre această necesitate imperativă pentru a opri avansul pandemiei de coronavirus. Dacă măsurile ar fi fost implementate încă de la acel moment, poate că acum nu ne-am mai afla în situaţia de a prelungi starea de urgenţă, poate că urgia ar fi trecut deja pentru români sau ar fi fost aproape de sfârşit. Partidul Mişcarea Populară aşază în prim-plan viaţa şi sănătatea românilor şi, ca atare, votează în favoarea aprobării Decretului Preşedintelui României pentru prelungirea stării de urgenţă cu 30 de zile. Însă susţinerea PMP pentru decretul prezidenţial nu exonerează Guvernul de asumarea măsurilor necesare, concrete şi imediate pentru repornirea economiei. Domnule prim-ministru, domnilor miniştri, acţionaţi hotărât şi responsabil, astfel încât economia României să nu se prăbuşească! Considerăm că se impune elaborarea şi implementarea unui plan coerent şi curajos de restartare a economiei. Să aveţi în vedere decizia Uniunii Europene privitoare la suspendarea temporară a restricţiilor de deficit bugetar. Poate fi asumat, aşadar, cu înţelepciune şi cumpătare, un deficit bugetar mai mare, promovându-se concomitent proiecte importante de infrastructură şi dezvoltare, nefinanţabile prin fonduri structurale, dar care pot fi gestionate la nivel de stat. Investiţiile considerăm că ar asigura locuri de muncă şi totodată ar genera o dinamică benefică a resurselor care se întorc către bugetul de stat. Măsurile economice care considerăm, noi, cei de la PMP, că trebuie promovate imediat sunt: De asemenea, dacă tot vorbim despre drepturile constituţionale la viaţă şi ocrotirea sănătăţii, PMP solicită urgent asigurarea materialelor de protecţie pentru doctori, testarea întregului personal medical şi a personalului auxiliar din spitale, urmată de retestarea săptămânală a acestora. Nu în ultimul rând, domnilor guvernanţi, daţi dovadă de mai multă transparenţă! Renunţaţi la comunicarea strategică şi asumaţi promovarea nestrategică a adevărului în spaţiul public, oricât ar fi acesta de dureros sau neprielnic din perspectivă electorală! Înainte de Sfânta Sărbătoare a Învierii, mă rog să ne dea Dumnezeu putere şi clarviziune politică să votăm prevederile care îi ocrotesc pe români şi le garantează acestora sănătatea, viaţa şi siguranţa locurilor de muncă. Românii au nevoie de nădejde, de solidaritate şi încredere, în această perioadă. Să nu-i deznădăjduim! Vă adresez, în numele Partidului Mişcarea Populară, urarea de sănătate deplină tuturor, să aveţi parte de o Sărbătoare a Învierii pilduitoare, Paşte binecuvântat, pace şi iubire în familii, să auzim numai de bine! Doamne ajută! Vă mulţumesc pentru atenţie.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Călin Popescu-Tăriceanu.
Ion-Marcel Ciolacu Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dau cuvântul domnului preşedinte al Senatului, Robert Cazanciuc.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc mult, domnule preşedinte. În cazul în care sunt intervenţii la dezbateri, vă rugăm frumos să trimiteţi e-mail, aşa cum a făcut liderul Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul Roman. SMS, e-mail, cum se doreşte. Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nefiind obiecţii, adoptat. Dacă la preambul sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. La art. 1. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Aş dori să dau şi citire art. 1: "Se încuviinţează măsura prelungirii stării de urgenţă pe teritoriul României, pentru o perioadă de 30 de zile, instituită de Preşedintele României prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020". Cu alte cuvinte, nimeni nu a intervenit cu nicio modificare la decretul emis de către Preşedintele României. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Am să dau citire articolului 2, articolului 3, articolului 4 şi articolului 5 din proiectul de hotărâre şi pe urmă supun votului propunerea liderului de grup al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman. Daţi cuvântul domnului Roman! Domnule lider, aveţi cuvântul. Da, domnule lider, vă rog.
Florin-Claudiu Roman Bună ziua, domnule preşedinte! Am solicitat cuvântul pe procedură şi eliminarea art. 2, 3, 4 şi 5. Rugămintea este să supuneţi votului fiecare articol în parte.
Ion-Marcel Ciolacu Prima oară aţi solicitat să supunem toate articolele!
Florin-Claudiu Roman Bun, e în regulă şi aşa, ca să fim mai operativi, dar rugămintea e, atunci, să supuneţi votului mai întâi propunerea noastră, de eliminare a articolelor 2, 3, 4 şi 5.
Ion-Marcel Ciolacu Aşa am şi spus! Vom citi toate articolele şi pe urmă voi supune votului exact propunerea dumneavoastră, de eliminare a art. 2, 3, 4 şi 5.
Florin-Claudiu Roman Nu v-am auzit, din cauza decalajelor.
Ion-Marcel Ciolacu Nicio problemă! Dar am reţinut exact conversaţia cu dumneavoastră.
Florin-Claudiu Roman Bine, mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Articolul 2 alin. (1): "Pe durata stării de urgenţă, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se dispune numai prin acte normative cu putere de lege"- lucru prevăzut în Constituţia României. Alineatul (2): "Restrângerea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie determinată exclusiv de prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, temeinic motivată şi cu respectarea strictă a exigenţelor art. 53 alin. (2) din Constituţia României". Alineatul (3): "Durata restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi nu poate depăşi durata stării de urgenţă". Articolul 3: "Modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, a unor dispoziţii prevăzute în acte normative cu putere de lege, motivate de prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19 se dispune numai prin acte normative cu putere de lege". Articolul 4: "Pe durata stării de urgenţă, Guvernul va acţiona pentru deplina respectare şi aplicare a Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicat în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994". Şi nu în ultimul rând, Articolul 5 alineatul (1): "Pe perioada stării de urgenţă, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul prezintă Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19 şi motivele care le-au determinat". Alineatul (2): "În termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport complet privind măsurile adoptate pe perioada stării de urgenţă pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, măsurile care au restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi măsurile cu caracter economic şi social, temeiurile care au determinat luarea măsurilor şi efectele produse, precum şi conformitatea acestora cu exigenţele dispoziţiilor art. 53 şi art. 93 din Constituţia României, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare". Alineatul (3): "În termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Curtea de Conturi va efectua un control al modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgenţă şi va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, concluzii şi propuneri, în condiţiile prevăzute de art. 140 alin. (3) din Constituţia României". Domnul lider Cătălin Drulă, nu? Domnul Cătălin Drulă doreşte să intervină. Vă rog să luaţi...
Cătălin Drulă Bună ziua, domnule preşedinte! Aş dori să solicit şi eu supunerea la vot a amendamentului respins, cu precizarea că acel amendament respins care elimină articolele de la 2 la 5 este iniţiat de colegii mei din USR, deci este un amendament al USR, şi vă solicit, ca lider de grup, supunerea la vot a acestui amendament, înainte de votul pentru proiectul de hotărâre în ansamblu. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Da. Şi hotărâsem deja cu liderul Partidului Naţional Liberal să supunem la vot eliminarea art. 2, 3, 4 şi 5. Vom sta câteva minute, să acoperim decalajul, ca votul să fie în timp real. Mulţumesc mult, domnule lider.
Cătălin Drulă Vă mulţumesc. Cu precizarea că este un amendament al USR. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Da, acesta e dreptul dumneavoastră. Aş dori să intervină domnul senator Titus Corlăţean.
Ion-Marcel Ciolacu Da. Consider că nu e nicio problemă. Stafful tehnic a preluat observaţia dumneavoastră, domnule senator. Pregătim votul. Vă rog, verificaţi decalajul. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului lider Roman, de eliminare din proiectul de hotărâre a articolelor 2, 3, 4 şi 5. Intrăm în procedură de vot. Porniţi votul, vă rog. (Vot electronic la distanţă.)
Ion-Marcel Ciolacu Vă rog frumos să opriţi sesiunea de vot. Dintr-un număr total de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul 441 de deputaţi şi senatori, dintre care: Propunerea de eliminare a articolelor 2, 3, 4 şi 5 din hotărâre a fost respinsă. Vă rog să vă pregătiţi pentru exprimarea votului electronic la distanţă pentru proiectul de hotărâre în ansamblul său. Vă rog să permiteţi votul. Start vot. (Vot electronic la distanţă.)
Ion-Marcel Ciolacu Vă rugăm să opriţi votul. Dintr-un număr total de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul un număr de 439, respectiv pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României: Hotărârea a fost adoptată.