3 aprilie 2020 – Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială (PL-x 131/2020). ( rămas pentru votul final )

Ion-Marcel Ciolacu 3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 131/2020. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor, minimum 165 de voturi pentru. Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Începem dezbaterile de la punctul 3 al ordinii de zi - Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 131/2020. Reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Solomon Adrian. Vă rog.

Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem, astăzi, bucuria de a discuta, în procedură de urgenţă, PL-x 131/2020, cel referitor la reglementarea generală din Codul muncii a şomajului tehnic, astfel cum rezultă el în urma unor situaţii excepţionale, precum cea pe care o traversăm astăzi. După instaurarea stării de urgenţă, un grup de colegi de la PSD a iniţiat acest proiect care preia în mare parte prevederile Ordonanţei nr. 28/2009 şi care a fost îmbunătăţit după apariţia Ordonanţei nr. 32 a Guvernului, de săptămâna aceasta, prin nişte amendamente făcute în comun cu colegii de la USR şi de la Partidul Naţional Liberal, cărora le mulţumesc pentru interesul arătat. De asemenea, trebuie spus că, dacă Guvernul ar fi fost puţin mai atent în momentul elaborării Ordonanţei nr. 30, nu ar fi fost nevoie de Ordonanţa nr. 32, care preia multe dintre doleanţele patronatelor şi sindicatelor, pe care noi deja le scrisesem deja în iniţiativa noastră pe care o dezbatem acum. Vorbim despre un cadru general de reglementare în Lgea nr. 53/2003 - Codul muncii, prin introducerea unui nou articol, art. 53 1 , care reglementează pentru viitor, în situaţiile excepţionale, fără să mai fie nevoie de astfel de ordonanţe de urgenţă, date pe picior şi cu multe, multe greşeli, după cum am văzut. Se reglementează modul de impozitare a acestor indemnizaţii care sunt de 75% din salariul primit, se reglementează procedura de decontare, stagiile de cotizare la sistemul de pensii şi, totodată, se introduce şi o interdicţie de desfiinţare a acestor locuri de muncă, după trecerea perioadei de şomaj tehnic, pentru o perioadă cel puţin egală cu această perioadă. Îi rog pe toţi colegii noştri să susţină iniţiativa Partidului Social Democrat, care este una cerută de toţi partenerii sociali, şi de aceea cred că este o iniţiativă foarte bună. Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte...

Ion-Marcel Ciolacu Vă rog, domnule preşedinte.

Adrian Solomon Aş vrea să fac referire la o eroare materială care, din cauza acestor proceduri, a fost introdusă la alin. (11) al art. 53 1 , unde, în loc de trimiterea către alineatul anterior, alin. (10), se vorbeşte tot despre o trimitere la alin. (11). Rog stafful tehnic să îndrepte această eroare materială. Mulţumesc.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că nu aveţi niciun amendament respins. Vă felicit că aţi găsit un acord comun cu toate forţele politice! Reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Mara Calista.

Mara-Daniela Calista Bună ziua, domnule preşedinte. Bună ziua, dragi colegi. Aşa cum, de altfel, domnul preşedinte Adrian Solomon a prezentat proiectul, Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest proiect, însă vă rog să-mi permiteţi să fac câteva completări şi câteva remarci. Nu pot să nu felicit Guvernul României pentru faptul că într-o situaţie de criză, cu care toată Europa, şi nu numai, se confruntă, a reuşit să aducă în atenţia dumneavoastră şi atenţia cetăţenilor, într-adevăr, două ordonanţe de urgenţă care să reglementeze o problemă destul de importantă, respectiv cea a şomajului tehnic. Nu suntem nici prima ţară, nici ultima care se confruntă cu asemenea situaţie, într-adevăr, repet, nouă, şi atunci, da, poate au mai existat câteva modificări care au trebuit făcute. De asemenea, trebuie precizat faptul că la orice fel de document, pe care Guvernul l-a lucrat, s-a ţinut cont de prevederile patronatelor şi sindicatelor, astfel încât, la finalul zilei, angajatorul, dar şi angajatul să nu aibă de suferit, iar economia să poată funcţiona, într-un ritm într-adevăr scăzut, până reuşim să depăşim această criză.Şi acesta este motivul pentru care Partidul Naţional Liberal a apreciat faptul că domnul Solomon, ca iniţiator al legii, a preluat o parte dintre amendamentele şi prevederile care există în Ordonanţa nr. 32. Ne bucurăm că a existat această înţelegere la nivel de partide, pentru că nu mai discutăm, dacă vreţi, despre stânga sau despre dreapta, ci în momentul de faţă trebuie să lucrăm cu toţii pentru cetăţenii Românii, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat în cadrul Comisiei pentru muncă, ieri. Nu cred că mai are rost să precizez prevederile din proiectul de lege, pentru că domnul Solomon a făcut-o deja. Închei prin a vă spune încă o dată că PNL va vota pentru acest proiect, pentru că reglementează o serie de acţiuni pe care Guvernul, Parlamentul, instituţiile statului român ar trebui să le ia pe viitor, într-o situaţie de urgenţă, care sper din suflet să nu se mai întâmple, dar dacă se va mai întâmpla, să fim pregătiţi din punct de vedere legal. Vă mulţumesc frumos.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Este corect ce spuneţi dumneavoastră. Domnul Solomon a preluat lucrurile bune din ordonanţă, cum, de altfel, este corect că şi Guvernul a dat ordonanţele pe baza proiectului de lege al domnului Solomon. Domnul deputat Seidler Cristian Gabriel, vă rog. Vă ascultăm, domnule deputat. Bună ziua!

Cristian-Gabriel Seidler Bună ziua! Referitor la Proiectul de Lege nr. 131/2020, cred că în perioade dificile, precum acestea, trebuie să gândim măsuri legale, în termeni de solidaritate, dar şi de responsabilitate. Felul în care acest proiect de lege a ajuns la Camera Deputaţilor, de la Senat, cuprindea nişte măsuri pe care le-aş caracteriza, pe scurt, ca fiind populiste, la limita iresponsabilităţii. Am reuşit, într-adevăr, în comisie, să corectăm aceste chestiuni, astfel încât proiectul, pe care îl votăm astăzi,reia, într-adevăr, generalizând pentru orice situaţie similară, prevederi care se regăsesc deja în Ordonanţele nr. 30 şi nr. 32 din 2020. Cu toate acestea, măsura curpinsă în acest proiect, la care s-a făcut referire şi de antevorbitorii mei, referitoare la păstrarea locurilor de muncă de către angajator, dincolo de perioada aceasta de criză, i-ar putea pune pe unii dintre ei, cei de bună-credinţă, într-o situaţie extrem de dificilă, în contextul în care economia nu-şi va reveni în proporţie de sută la sută la starea anterioară crizei existe, imediat după ce starea de urgenţă va fi ridicată din punct de vedere legal. Cred că, raportat la măsura prevăzută la art. IV din acest proiect de lege, Guvernul va trebui să adopte o serie de măsuri, astfel încât mediul de afaceri să fie şi el protejat, la fel cum prezentul proiect de lege protejează - şi foarte bine că o face -, îl protejează pe angajator. Aşadar, acest proiect de lege trebuie completat cu măsuri care să echilibreze lucrurile din perspectiva angajatorilor de bună-credinţă, dar care ar putea întâmpina dificultăţi economice. Mulţumesc.

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PRO Europa, acelaşi domn deputat, Cătălin Nechifor, de la Suceava.

Cătălin-Ioan Nechifor Bună ziua, dragi colegi! Vreau să-l felicit şi eu pe domnul Solomon, a fost înţelept şi a preluat foarte multe iniţiative, foarte multe propuneri de la toţi. Iată că avem şi primul consens pe ziua de astăzi, în prima şedinţă în care decidem lucruri concrete pentru România. Este un proiect de lege care se referă la Codul muncii şi la reglementarea unor măsuri de protecţie socială, în special a celor care dintr-o situaţie neprevăzută de forţă majoră, cea legată de pandemie, se află în situaţia de a fi în şomaj tehnic. Mă bucur că şi PNL votează şi sper să-şi reconsidere poziţia pentru celelalte două proiecte de lege dezbătute mai devreme, referitoare la credite, contribuţii şi utilităţi, dar nu pot să fiu de acord cu felicitările care s-au transmis Guvernului - şi vă spun că felicitările cred că le primiţi de la firme. Aţi bulversat totalmente această zonă, referitoare la şomajul tehnic, nimeni nu a mai înţeles nimic timp de câteva zile bune! Aţi venit cu modificări de etapă, aţi venit cu informaţii incoerente. Întrebaţi-i pe angajatori, pe contabili, pe toţi cei care şi-au bătut capul zile în şir să afle despre ce este vorba, pentru că la un moment dat nimeni nu mai ştia nimic. Şomajul tehnic, cine îl aplică, cui se adresează, cine plăteşte contribuţia - angajatul, angajatorul, statul, în cât timp o recuperează şi aşa mai departe. Este foarte bine că s-a pus, până la urmă, un proiect pe hârtie, care are toate elementele necesare, inclusiv corecţia despre care amintea domnul deputat Solomon, ca eroare materială. Lucrăm la distanţă, într-adevăr în condiţii mai dificile, şi se întâmplă, dar important este că s-a corectat, important este că se introduce un proiect de lege în viaţa firmelor, în viaţa oamenilor, pentru că se adresează şi angajaţilor, şi angajatorilor. Dăm, dacă vreţi, o brumă de speranţă şi un sprijin celor care sunt cei mai afectaţi, astăzi, de viaţa socială, din cauza pandemiei. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat la acest proiect de lege, vreau să spun că şi PRO Europa va susţine necondiţionat acest proiect şi va vota pentru. Vă mulţumesc.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc şi vă aşteptăm şi la celelalte intervenţii. Reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea. Vă rog, doamnă deputat.

Éva-Andrea Csép Bună ziua! Bună ziua, domnule preşedinte. La mai bine de 30 de ani de la Revoluţie şi la mai bine de 20 de ani de la adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, sunt convinsă că mulţi dintre noi nu mai credeau că vom avea de-a face vreodată cu o asemenea situaţie de criză. Legea fundamentală a ţării noastre, ai cărei factori de decizie suntem şi noi, ne-a însărcinat pe noi să reglementăm regimul acestor stări şi, implicit, măsurile menite a fi aplicate în cazul în care sunt decretate astfel de stări. După cum aţi putut observa, Executivul a avut nevoie de aproape o jumătate de lună pentru a elabora, a clarifica şi a aplica măsurile introduse, pentru a facilita activitatea angajatorilor şi a celorlalţi profesionişti din România.Două săptămâni în care nu exista nimic concret pentru angajatori şi pentru angajaţi, totul era în ceaţă, ceea ce crea o situaţie de panică în plus, într-o perioadă care oricum nu este uşoară pentru niciunul dintre noi. Bineînţeles, este greu ca în asemenea situaţii, rar întâlnite, să stabileşti deîndată o procedură care să poată fi aplicată din primul moment. Deci, nu doresc să fac reproşuri Guvernului, dar încerc să motivez de ce este nevoie să introducem şi să reglementăm aceste măsuri şi prin lege organică, Codul muncii, în speţa de faţă. Şi îl felicit pe colegul meu, preşedintele Comisiei pentru muncă, domnul deputat Adrian Solomon, dar şi pe echipa dumnealui pentru această iniţiativă. Astfel, prin reglementarea şomajului tehnic în Codul muncii, cu toate specificaţiile prezente în momentul de faţă, dorim să creăm o stare de siguranţă angajatorilor şi angajaţilor, în aceste momente, şi dorim, totodată, să nu lăsăm loc unei interpretări multiple a textului legii. Vorbim despre relaţii de muncă, despre executarea contractului individual de muncă, mai precis, astfel, Codul muncii este şi trebuie să rămână Biblia acestora. Totodată, după cum putem concluziona pe baza numerelor comunicate aseară de ministrul muncii, numărul contractelor individuale de muncă suspendate a ajuns la 863.000, în doar două zile de la aplicarea noilor reglementări privind şomajul tehnic. Este clar că numărul acestora va depăşi numărul preconizat de Executiv, respectiv un milion, ceea ce atrage după sine şi un impact bugetar imens, peste cel prevăzut. Trebuie să înţeleagă toată lumea că aceste măsuri sunt gândite şi sunt puse în practică pentru cei care cu adevărat trebuie să reducă sau să întrerupă temporar activitatea, ca urmare a epidemiei COVID-19, în cazul de faţă. Şi înainte de a solicita sprijinul, toţi angajatorii şi cei din categoria alţi profesionişti trebuie să privească puţin în viitor, real şi solidar cu toţi concetăţenii şi cu ceilalţi angajatori. Într-adevăr, avem nevoie de aşa ceva, într-adevăr după trecerea epidemiei o să mai avem nevoie de posturile respective? Deci, într-un cuvânt, măsurile de sprijin ale Guvernului trebuie cerute cu responsabilitate şi cu bun-simţ. Din acest motiv, consider că este temeinică introducerea unui articol potrivit căruia angajatorii care beneficiază de prevederile prezentei legi nu pot desfiinţa locurile de mucă ocupate de persoane ale căror contracte au fost suspendate pe o perioadă egală cu cea pentru care a beneficiat de plata indemnizaţiilor din bugetul de stat. Deci, printr-o corelaţie simplă, angajatorul responsabil şi preventiv este beneficiarul măsurilor de sprijin ale Guvernului, şi, pe de altă parte, salariatul şi familia acestuia sunt în siguranţă. UDMR va susţine acest proiect de lege şi vom vota în favoarea lui. Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Reprezentantul Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Petru Movilă.

Petru Movilă Alo?

Ion-Marcel Ciolacu Da, domnule deputat, vă ascultăm!

Petru Movilă Bună ziua! Bună ziua, stimaţi colegi! Referitor la PL-x 131/2020, în urma raportului Comisiei pentru muncă, din 2 aprilie 2020, acestui proiect de lege i-au fost aduse o serie de amendamente, dar nu suficiente, Astfel, înainte de acest raport al Comisiei pentru muncă, iniţiativa legislativă prevedea un termen de 90 de zile pentru scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi la aplicarea impozitului pe venit asupra indemnizaţiei de 75%, primite în cazul stării de urgenţă sau de asediu, dar şi menţinerea stagiului de cotizare pentru pensii şi şomaj, pe perioada scutirii, având ca bază de calcul salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Pentru toate aceste facilităţi, iniţiativa prevedea inclusiv indemnizaţii acordate în cazul suspendării contractului individual de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. După dezbaterea amendamentelor în Comisia pentru muncă, care aplică o parte dintre contribuţiile sociale şi impozitarea pe venitasupra indemnizaţiilor de 75% primite în cazul stării de urgenţă sau de asediu, contribuabilii trebuie să le declare şi să le plătească. Este o sarcină fiscală pentru salariaţi şi o povară birocratică pentru angajatori, care nu se justifică în această perioadă. Din banii primiţi de la bugetul de şomaj, banii se întorc la bugetul de pensii, bugetul sănătăţii şi la bugetul de stat. Practic, plimbăm banii de la stat la stat. Apoi, ministrul muncii şi prrotecţiei sociale va trebui să emită un ordin pentru implementarea acestei măsuri a indemnizaţiei de 75%, în maximum 15 zile. Din punctul nostru de vedere, al PMP, acest Ordin, practic, trebuie emis în cel mult 3 zile de la data constatării. Trece starea de urgenţă până este emis ordinul. Şi, nu în ultimul rând, angajtorii care beneficiază de prevederile prezentei legi nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate, în cazul stării de asediu sau stării de urgenţă, şi pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe o perioadă de cel puţin egală cu perioada suspendării, pentru care au beneficiat de plata indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Sigur că este o măsură în beneficiul angajaţilor, totuşi, în esenţă, este o obligaţie pentru angajator. Prevederea este incompletă, deoarece trebuia să se precizeze ce se întâmplă dacă angajatorii desfiinţează locurile de muncă, care este sancţiunea nerespectării obligaţiei. Cu toate aceste neajunsuri, PMP va vota iniţiativa legislativă, pentru că aduce totuşi o gură de oxigen, în special angajaţilor afectaţi profund de starea de urgenţă, dar şi pentru măsurile care se pot aplica.

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Am încheiat dezbaterile generale. Votul va fi exprimat la sfârşitul şedinţei.