Florin Iordache Mergem mai departe. 15. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Satului Românesc; PL-x 68/2020; fără amendamente. Iniţiatorul - domnul Roman? Nu doriţi. Doamna Fădor sau cine prezintă? Vă rog. Raportul Comisiei pentru administraţie. Vă rog, domnule deputat.
Laurenţiu-Dan Leoreanu Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Satului Românesc. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Satului Românesc, transmis cu adresa PL-x 68 din 17 februarie 2020. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 februarie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Satului Românesc. Potrivit expunerii de motive, "Ziua Satului Românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale". Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 martie 2020. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Satului Românesc, în forma adoptată de Senatul României. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul deputat Bulai, la dezbateri generale. Vă rog, domnule coleg.
Iulian Bulai Eu sunt ţăran şi orice lege care ar trebui să aducă plusvaloare satului românesc şi oamenilor de la ţară ar trebui să fie adoptată cu aplauze în Parlamentul României. Dar nu despre asta este vorba astăzi. Forma fără fond nu numai că nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice - este mai bine să nu facem o şcoală decât să facem o şcoală rea; este mai bine să nu facem o pinacotecă decât să o facem fără artă frumoasă; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţie, decât să le facem, pe toate acestea, fără maturitatea ştiinţifică ce le asigură şi ce le dă raţiunea de a fi. Stimate domnule Roman, despre aceasta este vorba. Mihail Kogălniceanu, acum 150 de ani, vorbea despre formele fără fond. Această lege se încadrează perfect în şirul legilor care reglementează oraşe-martir în România, fără să fi rezolvat problema crimelor de la Revoluţie. De asemenea, oraşe care au titlu de capitală istorică, în cele mai sărace zone din România, fără să avem o minimă legătură cu restul ţării. De exemplu, A8, domnule Roman. Legea Satului Românesc, fără ca şcolile noastre să aibă veceu în interior. Despre asta este vorba, despre nevoi reale, nu despre forme fără fond - lucru pe care îl dezbatem astăzi şi care nu s-ar justifica sub nicio formă. Această lege se încadrează perfect în legile menţionate mai sus. Acest festival al formelor fără fond ar trebui să înceteze acum. A spus-o Mihail Kogălniceanu acum 150 de ani, o spun şi eu acum. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, tot la dezbateri generale.
Andrei Daniel Gheorghe Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Da, teoria formelor fără fond. Însă, ca un ţăran care a trecut prin şcoala românească, distinsul coleg ar fi trebuit să ştie că teoria formelor fără fond a fost enunţată de Titu Maiorescu la 1867 şi este fundamentul conservatorismului românesc. Aşadar, aici ar fi trebuit pur şi simplu să verificaţi acest aspect. Şi mă bucur că dumneavoastră veniţi de pe poziţii progresiste să susţineţi nişte principii liberal-conservatoare şi nişte principii tradiţionale. Iarăşi vă felicit! Citiţi-l pe Maiorescu, studiaţi-l pe Carp şi nu-l uitaţi pe Eminescu, domnule coleg! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Da, domnul Bulai, drept la replică. Şi apoi domnul Bacalbaşa. Vă rog. Domnule Bulai, aveţi o problemă de procedură sau...? (Vociferări.) Dar nu v-a pronunţat numele. (Vociferări.) Nu v-a pronunţat numele. (Vociferări.) Haideţi, vă rog, aveţi un minut.
Iulian Bulai Teoria formelor fără fond nu a aparţinut unei singure persoane. Au fost şi Titu Maiorescu, şi Kogălniceanu, şi Eminescu, şi mulţi alţii. Vă mulţumesc mult pentru precizări. Tot liberali aţi rămas. Nu aţi înţeles că critica de acum 150 de ani este bine-meritată şi acum. Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Bacalbaşa, vă rog.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Titu Maiorescu, deşi un germanofil, a ciordit teoria formelor fără fond de la franţuji. Nu mai ţin minte de la cine, că Alzheimer lucrează. (Râsete. Aplauze.) Dar... sigur că avem un festivism al aniversărilor. Totuşi, această Românie, în perioada interbelică şi chiar înainte, a fost o xenocraţie urbană, dezvoltată în dauna şi pe spinarea ţăranului român. Nu mă trag din ţăranii români, mă trag din ceilalţi, moşieri, dar asta e, îmi pare rău. Şi chiar din xenocraţie. Adevărul istoric. Totuşi, această lege propusă de un om pe care eu îl antipatizez, dar care are şi iniţiative bune, are marea valoare că vine într-o ţară în care unii au încercat să instituie portul popular românesc ca o formă de manifestare a unor politici agresive, criminale. Ca să nu zic, ştim cu toţii despre ce vorbim. Ca atare, eu salut această iniţiativă.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Simionca, Grupul PMP.
Ionuţ Simionca Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ziua Satului Românesc - e bine că ne gândim cum să-i sărbătorim pe cei care mai stau la sat şi stau la comune, pe agricultori. Din păcate, satele româneşti sunt tot mai depopulate. Din păcate, cei care stau la sat şi fac agricultură nu sunt sprijiniţi, subvenţiile nu sunt la nivel european. Sărbătoarea ar fi - pentru agricultori, şi pentru fermieri, şi pentru cei care stau la satul românesc - să fie trataţi la nivel european, cel puţin din punctul de vedere al subvenţiilor, nu mai vorbim de condiţii. Atunci putem să sărbătorim. Noi vom susţine acest proiect legislativ, că vrem să-i încurajăm pe cei care au curajul să mai stea la sat. Dar satul românesc este tot mai depopulat. Tot mai puţini tineri au încredere să stea la sat şi îşi mai doresc să stea la sat, pentru că nu sunt măsuri guvernamentale care să ajute, să susţină satul românesc. Mulţumesc.
Florin Iordache Doamna Gavrilă, vă rog, al doilea vorbitor de la Grupul PSD.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că evocarea lui Maiorescu m-a provocat mai mult decât conţinutul dezbaterii. Pentru că întotdeauna când vrem să distrugem ceva invocăm teoria formelor fără fond şi îl invocăm pe Maiorescu. Dar v-aş sugera să punem în contraargumentaţie şi în contrabalanţă o altă teorie, la fel de interesantă şi care este într-o complementaritate cu cealaltă, care este teoria lovinesciană a sincronismului, a faptului că trebuie să fim în timpul veacului, că există un spirit al veacului, că există o evoluţie de care trebuie să ţinem cont. Şi, dacă e să împăcăm cele două aspecte, să ne gândim că civilizaţia rurală - şi satul românesc e un depozitar de valori, de tradiţii, că Blaga vorbeşte de cultura minoră a satului - minoră, în sensul de fundament - şi că este important să ne întoarcem, pentru a o evoca, şi a o dezvolta, şi a o susţine. Cei pragmatici vor vorbi de proiecte, de investiţii, de modernizare, cei mai spirituali se vor gândi la valorile şi la spiritualitatea satului, dar ideea este că o susţinere şi o valorizare a satului este la fel cum în zona educaţiei vorbim de o susţinere şi valorizare a meseriilor. Sunt lucruri care în timp par să se perimeze. Sunt dezvoltări sau deplasări de accente. Şi cred că, şi filosofic, şi antropologic, şi sociologic, vorbind, satul înseamnă valoare. Evocarea satului şi sărbătoarea satului capătă o semnificaţie simbolică pe care nu trebuie să o bagatelizăm trecând-o în teorii de forme fără fond. Pentru că între forme fără fond, şi evoluţionism, şi sincronism, şi spirit al veacului, noi ne dorim un sat al secolului XXI. Deci cam aici ar trebui să gândim, şi spiritul legii, şi evoluţiile, şi atitudinile noastre.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Rămâne la votul final, neavând amendamente.