Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş fi vrut să fac această declaraţie săptămâna trecută, dar iată că o fac în această săptămână. Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Ieri am sărbătorit din nou 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, le urez sănătate, bucurii alături de cei dragi şi proiecte împlinite tuturor femeilor din România şi celor care le reprezintă azi în Parlamentul României! Dincolo de felicitările potrivite acestei ocazii, este încă un 8 martie în care România este codaşă la combaterea discriminării, la egalitatea de şanse, tratamentul egal pentru femei şi bărbaţi şi, cel mai grav, la prevenirea şi combaterea violenţei asupra fetelor şi femeilor din ţara noastră. Statisticile pe care le aminteam şi anul trecut într-un mesaj similar nu s-au schimbat în mod semnificativ - la fiecare 30 de secunde o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Deşi a intrat în vigoare multaşteptatul ordin de protecţie provizorie, nu au fost reglementate şi bugetate nici anul acesta sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege pentru agresori, care astfel sunt liberi să atace din nou şi chiar să curme vieţi. Nu puţine au fost cazurile mediatizate anul acesta - femei omorâte de actuali şi foşti parteneri, chiar dacă aveau deja un ordin de protecţie emis împotriva acestora. Dar orice nou caz este unul prea mult. Și ar trebui să fie conştienţi toţi cei responsabili de tergiversarea finanţării brăţărilor electronice, de gravitatea inacţiunii lor. Solicit ferm Guvernului interimar să deblocheze proiectul de lege pus în dezbatere publică şi aşa mult prea târziu, abia în iulie 2019, şi rog toţi colegii din Parlamentul României să-l lucrăm în procedură de urgenţă, pentru că este absolut nevoie de acest lucru. Știu că există un proiect la Senat, demarat. Deci cerem procedură de urgenţă pentru aceste demersuri. Și pentru că agresorii de azi nu sunt violenţi doar fizic, ci şi în online, am iniţiat o propunere legislativă pentru reglementarea violenţei cibernetice - un alt domeniu unde nu reuşim să protejăm fetele şi femeile din România. Proiectul a trecut de Senat şi vă cer azi sprijinul, dragi colege şi colegi, pentru un vot favorabil în Camera Deputaţilor, cât de curând. Un alt punct dureros, neschimbat de anul trecut, este faptul că în continuare suntem primii în Uniunea Europeană la numărul de mame minore - 18.000 de adolescente din România au devenit mame anul trecut; 674 au sub 15 ani. Sunt date furnizate de organizaţia "Salvaţi Copiii". Nu e de mirare că suntem primii şi la mortalitatea infantilă şi a mamei la naştere. Cu toate acestea, educaţia pentru sănătate lipseşte încă din curricula obligatorie în şcoli. Și nu există niciun semn că s-ar dori introducerea acestei materii esenţiale în viaţa copiilor României. Este aceeaşi situaţie şi în cazul programei de studiu şi a manualelor şcolare. Nu conţin noţiuni din sfera diversităţii şi a egalităţii de şanse şi de gen; nu spun poveştile eroinelor care au contribuit la România modernă; nu dau voce minorităţilor etnice, religioase, celor cu dizabilităţi. Generaţiile viitoare nu sunt educate în spiritul respectării egalităţii de şanse şi de gen, fundamente ale unei dezvoltări durabile ca stat democratic şi european, deşi România, ştim prea bine, este semnatara unor convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor, cum ar fi Convenţia CEDAW şi cea de la Istanbul. O educaţie prin clişee şi stereotipuri a fetelor de acum va perpetua o condiţie ingrată a femeilor din viitor. Iar efectele se extind asupra întregii societăţi, nu doar asupra celor 52 de procente de cetăţeni români de sex feminin. Copiii au nevoie de modele, ştim foarte bine, iar fetele din ţara noastră nu află mai nimic pe băncile şcolii despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din lume cu un doctorat în drept; sau despre Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg; şi Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume; despre Smaranda Gheorghiu, prima femeie care a călătorit spre Polul Nord; sau despre Smaranda Brăescu, campioană europeană şi mondială la paraşutism. Nu află prea multe nici despre Alexandrina Cantacuzino, despre Marina Ştirbey, despre reginele României sau despre Elisabeta Rizea şi partizanele din munţi. Portretul acestor femei merită să fie prezent atât în manuale, cât şi în spaţiul public, în instituţiile din România, inclusiv în Camera Deputaţilor. Vă invit, dragi colege şi dragi colegi, ca până la finalul lunii martie să mergeţi să vedeţi expuse la nivelul P, pe traseul circuitului turistic, cele 20 de portrete feminine care au schimbat istoria României şi a lumii. O expoziţie pe care am organizat-o în Parlament cu ajutorul Fundaţiei Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă amintesc că ne aflăm în an electoral şi legislaţia aferentă încă nu garantează o participare egală şi echitabilă a femeilor la nivel decizional, politic, administrativ. În Parlament avem una din cele mai slabe reprezentări ale femeilor din Comunitatea Europeană - circa 18%, faţă de o medie de 35%-37%, europeană. Putem schimba acest lucru împreună. Pentru a sărbători un viitor 8 martie cu un pas mai aproape de o reprezentare paritară, vă invit să lăsăm orgoliile şi interesele de partid la o parte şi să modificăm legislaţia electorală în spiritul egalităţii de şanse şi de gen, pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiilor viitoare şi implicit condiţia femeilor pe care le reprezentăm. Mulţumesc.
Florin Iordache Și eu vă mulţumesc.
Cristina-Ionela Iurişniţi Vă urez o zi bună! Și nu uitaţi de expoziţia de la P, unde 20 de femei reprezentative, care au schimbat România, sunt prezente acolo! Și puteţi să duceţi mai departe acest mesaj în rândul Grupului dumneavoastră parlamentar sau în alte medii. Mulţumesc.
Florin Iordache Și eu vă mulţumesc. Continuăm.