25 februarie 2020 – Dezbaterea Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române (PL-x 573/2019). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache 2.2. Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române; PL-x 573/2019. Este vorba de un raport suplimentar. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Doamna Săftoiu. Vă rog frumos.

Ana Adriana Săftoiu Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Revin cu această lege. Şi vreau să vă spun o poveste, ca să vă daţi seama cât de important e să recunoaştem limba semnelor române ca limba oficială a persoanelor surde din România, indiferent de etnie. Un tânăr care a terminat Liceul de surzi din Craiova, pe nume Petre Dobre, nu a reuşit să-şi ia bacalaureatul în România, la liceul respectiv, din nou, pentru că ei învaţă în limba semnelor, şi în momentul în care îşi dau examenele trebuie să dea examenele în limba română. Acest tânăr nu şi-a luat bacalaureatul, dar într-un schimb de experienţă cu universitatea din Scoţia, a fost remarcat de profesorii din Scoţia şi l-au invitat la universitatea respectivă, la Secţia limba semnelor scoţiene, să devină student. Li s-a explicat profesorilor că acest elev nu a putut să-şi ia bacalaureatul, drept urmare nu are cum să urmeze studii superioare. În Scoţia nu s-a ţinut cont de această regulă din România. Tânărul Petre Dobre termină universitatea din Scoţia, şi în momentul de faţă este profesor la universitatea din Scoţia, primul profesor surd care predă limba semnelor scoţiene. El a devenit subiect de presă în Marea Britanie, fiind primul profesor surd la universitatea din Scoţia. Evident, l-a descoperit şi presa din România şi l-a întrebat - nu vrei să te întorci acasă? Şi a spus - nu, pentru că dacă mă întorc în România, unde nu am putut să-mi iau bacalaureatul, sunt considerat un om anormal. De aceea insist cu această lege, pentru că legea spune următorul lucru - toate instituţiile statului au obligaţia ca în doi ani, din momentul în care ea va fi promulgată, să ia toate măsurile pentru ca persoanele surde să poată învăţa, studia, comunica în limbajul semnelor. Asta înseamnă că avem nevoie să formăm profesori în limba semnelor române, interpreţi, ca aceşti copii - în primul rând, ei - să-şi poată susţine examenele în limba semnelor române. Şi pentru că nu vreau să mai fac o polemică cu bunii mei prieteni de la UDMR, am avut această discuţie cu Domniile Lor, în aceste două săptămâni, cât a fost legea retrimisă, am discutat cu profesorii maghiari de la Şcoala de surzi din Cluj - toţi au confirmat că limba semnelor române este comună şi pentru surzii români, şi pentru surzii de etnie maghiară, şi nu numai. Diferenţele sunt atât de mici încât şi ei pledează şi susţin această lege. Eu vă mulţumesc şi sper ca astăzi, la votul final, această lege să primească un vot pozitiv. Mulţumesc. (Aplauze.)

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Înainte de dezbateri generale, îl rog pe domnul Ibram sau... Vă rog, doamnă deputat, prezentaţi raportul Comisiei pentru drepturile omului. Doamna deputat Venera Popescu.

Mariana-Venera Popescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport suplimentar pentru Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române. În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din data de 11 februarie 2020, retrimiterea Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu adresa PL-x 573/2019, din 11 februarie 2020, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, în data de 28 octombrie 2019, spre dezbatere în fond, pe acest proiect. Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul nr. 4c-6/691 din 27 februarie 2019 şi s-a propus adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare recunoaşterea limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat din nou iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 11 februarie 2020. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu amendamente admise prezentate în Anexa nr. 1 şi cu un amendament respins prevăzut în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Trecem la dezbateri generale. Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum ştiţi, noi am solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege şi am avut şi un amendament pe care, din păcate, comisia nu l-a adoptat, deşi poate dacă exista o astfel de empatie a iniţiatorului faţă de copiii ai căror părinţi au limbă maternă maghiara sau alte limbi, atunci ar fi putut să accepte acel amendament prin care legea ar fi devenit într-adevăr aplicabilă. Şi noi susţinem necesitatea acestei legi. Şi noi susţinem că este nevoie să fie formaţi mai mulţi specialişti. Şi noi susţinem că aceste persoane trebuie să aibă aceste drepturi. Şi, în mod evident, ne vom susţine amendamentul. Vom vota pentru. Şi vom depune proiect de lege de modificare a acestei legi. Pentru că... şi aş fi poate foarte bucuros dacă şi iniţiatorul m-ar asculta. Pentru că, într-adevăr, acum, aşa cum a spus şi Domnia Sa data trecută, există diferite limbi ale surzilor în întreaga lume. Aşa cum a spus şi Domnia Sa, de exemplu, limba engleză nu este identică cu limba surzilor din România. În treacăt fie vorba, există familii de limbi ale semnelor. De exemplu, limba semnelor germane face parte din acea comunitate din care face parte şi limba engleză, deci n-are nicio legătură cu limba română. Limba maghiară, într-adevăr, face parte din aceeaşi familie, însă există şcoală pentru copiii care au părinţi maghiari, în care se învaţă ambele semne - şi cele din Ungaria, şi cele din România. Ei învaţă să citească de pe buze, adică, deşi are acelaşi semn cuvântul "varză", copilul român va învăţa să citească "varză", iar maghiarul va învăţa "káposzta". Deci este o diferenţă. Adoptând fără modificări această lege poate vreţi să desfiinţaţi secţia maghiară de la Cluj, fiind o singură limbă. Şi poate veţi reuşi o asimilare forţată, mascată, prin adoptarea acestei legi. Aşa că noi o să susţinem propunerea noastră ca, pentru acele limbi care au limbi speciale în limba maternă, să poată fi studiată acea limbă şi să-şi poată folosi limba specifică. Încă o dată, amendamentul nostru vorbeşte despre aceia care au o limbă diferită existentă. Şi, evident, dacă se va adopta legea în forma în care se va adopta noi vom vota pentru, vom depune amendamente, de fapt legea de modificare a acestei legi, pentru a pune de acord buna practică din România cu legea care pare, aparent, să strice această bună practică din România. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Când ajungem la amendamentul respins, domnule Márton Árpád, îl voi supune votului amendamentul dumneavoastră, la poziţia 10 1 . Bun. Începem... (Doamna deputat Ana Adriana Săftoiu solicită să ia cuvântul.) Vă rog. Vă rog, doamnă Săftoiu.

Ana Adriana Săftoiu Mai încerc o dată! Limba semnelor române nu este o limbă care înseamnă traducere mot ŕ mot din română sau maghiară. De exemplu, în română spunem mulţumesc, în maghiară - mă iertaţi dacă nu pronunţ chiar corect - köszönöm. Surdul român cu surdul maghiar foloseşte acest semn. În limba română, în limba maghiară topica e: "Cine este Márton Árpád?". Un surd român sau un surd maghiar, dacă vrea să pună această întrebare, ştiţi care e topica şi pentru surdul român, şi pentru surdul maghiar? "Márton Árpád cine?". Domnule Márton Árpád, Mă ocup de acest subiect de doi ani şi jumătate, nu l-am inventat eu! Am încercat să-l înţeleg! Dar până una-alta, o să spun în limba română, în limba maghiară: köszönöm szépen - mulţumesc frumos, adică surzii, şi români, şi unguri, folosesc acelaşi semn. Şi cu asta, basta! (Aplauze.)

Florin Iordache Şi cu barza cum rămâne?! Domnul Szabó Ödön.

Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că acest lucru este un lucru important de a-l susţine. Iniţiativa legislativă, în sine, este o iniţiativă bună, are un element specific pe care noi am vrea, dacă se poate, să-l reglementăm. În momentul de faţă, în România există o singură şcoală a surzilor în limba maternă pentru copiii care au părinţi maghiari şi care formează... Îmi pare rău, vedeţi, acesta este dialogul! Doamna Săftoiu, când a vorbit domnul Márton Árpád, stătea de vorbă cu colegii din sală, fără să-l asculte. Acum, când vorbesc eu, a ieşit din sală! Nu cred că acesta este modul de dialog! Îmi cer scuze! Deci, stimaţi colegi, dacă are dreptate trebuia să stea în sală şi să-l asculte atât pe domnul Márton Árpád, când a vorbit... În toată perioada de pledoarie a domnului Arpád a vorbit cu alţi colegi! Acum a ieşit din sală. De ce oare?! De ce oare?! (Vociferări.) Nu, nu, nu! Copiii de la şcoala respectivă învaţă semnele... (Vociferări.)

Ioan Cupşa Profesori maghiari, da, am înţeles!

Ödön Szabó Domnule Cupşa, puţină decenţă şi cei şase ani de acasă vă lipsesc, se pare, pentru că nu dialogăm cu sala! Voci din sală : 7!

Ödön Szabó Pentru unii trebuie 7, pentru noi ajung 6! (Vociferări.) Deci eu cred că este foarte important să încercăm să ne înţelegem unii pe alţii şi a-l înţelege pe celălalt înseamnă să stai să-l asculţi. În momentul de faţă, această şcoală pregăteşte copiii în limba semnelor române, dar cu topica limbii maghiare. Aceasta este diferenţa! Limba semnelor române este învăţată în această şcoală, dar gramatica limbii este diferită! Şi am vorbit cu specialiştii, care au spus: "Domnule, legea în sine este corectă, dar dacă va duce la desfiinţarea folosirii topicii specifice nu numai a copiilor maghiari, şi a germanilor, şi a celorlalţi care au topică diferită, atunci aceasta este o restrângere de drepturi, şi nu o lărgire de drepturi. Aceasta este propunerea pe care a formulat-o domnul coleg, îl vom susţine, pentru că este un pas înainte, dar, vă rog, acea modificare care este, practic, o topică, susţinerea unei topici diferite şi practica din România, aceea să fiţi de acord să fie introdusă. O să susţină amendamentul colegul meu, Márton Árpád. Vă mulţumesc mult pentru dialog.

Florin Iordache Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea raportului. Avem 13 amendamente admise. La titlul legii... Când ajung la amendamentul respins vă dau cuvântul. Până la art. 10, dacă sunt intervenţii? Nu. Avem un amendament respins la poziţia 10 1 . Vă rog, domnule Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Încep prin a susţine acest amendament, având în vedere Constituţia României şi prevederile din Codul administrativ, care se leagă de o prezenţă de 20%, poate, a unor minorităţi. "În unităţile administrativ-teritoriale unde o minoritate naţională este într-un număr de peste 20% din numărul total al locuitorilor şi există limbă specifică mimico-gestuală a acelei minorităţi, în raport cu persoanele aparţinând acelei minorităţi se va folosi limbajul specific acestora." Deci acesta este amendamentul nostru. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul respins. Să înceapă votul. 15 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendamentul a rămas respins. Alte intervenţii până la final, dacă sunt? Nu sunt. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Mai departe.