Vasile-Daniel Suciu Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți de ședință, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Dragi colegi senatori și deputați, O să dau în continuare citire moțiunii de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democrației românești". Dincolo de politică, în viaţă este vorba și de priorităţi. Când vine vorba de alegeri şi opţiuni, Partidul Național Liberal a introdus și confirmă o vorbă - banii sau viața?! Pentru Partidul Social Democrat, în schimb, viaţa oamenilor este cea mai importantă. Pentru Guvernul Orban profitul privat este mai important decât viaţa oamenilor. Spun asta pentru a vă reaminti că datoria Guvernului pe care îl conduceţi ar trebui să fie viaţa românilor. În momentul în care un stat reuşeşte să protejeze viaţa cetăţenilor săi, se poate îndrepta şi spre îmbunătăţirea ei. Dumneavoastră însă nu aveţi nici viziune şi nici priorităţi compatibile cu nevoile reale ale României în anul 2020. Decizia de asumare a răspunderii pe modificarea legislaţiei electorale nu are legătură cu viaţa românilor, în niciun fel, ci doar cu calculele dumneavoastră electorale, o speranţă goală că veţi capitaliza electoral în timp util. Să ştiţi că, spre deosebire de încredere, care creşte sau scade, în democraţia de tip european, democraţia liberală, spre care tindem cu toţii, legitimitatea nu are nuanţe. Este sau nu este, o ai sau ai pierdut-o. Şi vă îndemn, așadar, să analizaţi ce se întâmplă cu o ţară, cu imaginea ei şi cu legitimitatea guvernanţilor atunci când aceştia calcă în picioare principiile de la baza democraţiei - să schimbi regulile în timpul jocului, să calci în picioare Comisia de la Veneţia şi recomandările ei. Şi vă dau un exemplu - în anul 2018, Uniunea Europeană a tăiat integral finanţarea europeană pentru Republica Moldova pentru că, la Chişinău, au modificat legislaţia electorală, fără consultări, nu cu 3 luni înainte, cum faceţi dumneavoastră, ci cu un an înainte. Indiferent de partidul din care facem parte, legitimitatea, integritatea şi grija sinceră faţă de vieţile românilor reprezintă mai mult decât simple concepte - sunt priorităţi reale, comune, pe care avem datoria să le respectăm indiferent de culoarea politică sau de numele partidului nostru. Și să le luăm pe rând, dragi colegi. Legitimitatea deciziei politice stă la baza democraţiei liberale de tip european, şi vă spun direct, pe înţelesul dumneavoastră. Decizia de a modifica legislaţia electorală cu patru luni înainte de alegeri aruncă România la marginea Europei. Când o decizie politică calcă în picioare un principiu fundamental al democraţiei, drumul duce spre Est și nu spre Vest. Integritatea , alături de consecvenţă, este calitatea esenţială pentru a avea curaj să te uiţi în ochii oamenilor care te votează. Dar dumneavoastră, care de trei luni de zile refuzaţi să guvernaţi şi aveţi un singur program - "Anticipate" - e clar că nu ştiţi ce înseamnă integritate şi nici demnitate în funcţia publică! Despre grija dumneavoastră faţă de români , din păcate, nu sunt foarte multe de spus. Ar fi de spus, în schimb, despre "grija" PNL faţă de sectorul privat, şi nici măcar aceasta nu este benefică tuturor din acest sector. Doar unora! Stimați colegi, Guvernul Orban trebuie demis de urgenţă nu doar pentru că această măsură de modificare a sistemului electoral în prag de alegeri încalcă standardele europene, dar - mai ales! - pentru că adoptarea acestor modificări se face în mod unilateral, fără consultare şi dezbatere, prin angajarea răspunderii de către partidul aflat la putere. Standardele europene electorale au fost stipulate exact pentru combaterea unor astfel de tentaţii ale partidelor, de a schimba regulile în timpul jocului şi de a-şi crea un avantaj în competiţia electorală. PSD sancţionează azi, prin moţiunea de cenzură, tocmai încălcarea gravă a acestor standarde! Cu fiecare angajare de răspundere, ordonanţă după ordonanţă, Guvernul PNL vrea să demonstreze tuturor că este groparul democraţiei româneşti! V-am avertizat public, în repetate rânduri, că există o linie roşie peste care nu se poate trece şi că modificarea legilor electorale cu atât de puţin timp înainte de alegeri este un abuz de democraţie. Aţi ignorat cu bună-ştiinţă toate aceste avertismente, aţi călcat în picioare normele constituţionale şi aţi trecut cu tancul peste standardele europene doar pentru a vă satisface setea electorală de putere! Curtea Constituţională v-a spus deja, prin cele două decizii din 29 ianuarie, că mergeţi pe un drum greşit. Că este un abuz de putere să vii cu angajări de răspundere pe proiecte aflate deja în procedură parlamentară. Că Partidul Național Liberal încalcă grav Legea fundamentală! Domnule Orban, aţi deschis o cutie a Pandorei care poate avea repercusiuni tragice pe viitor asupra tuturor românilor. Regulile democratice nu sunt facultative, domnule premier! Încetaţi să vă comportaţi ca un vătaf la conducerea ţării! Încetaţi să vă mai bateţi joc de această ţară, mai bine fiţi curajos și aveți o singură soluție, daţi-vă demisia! Stimaţi colegi, Partidul Național Liberal vrea azi, din raţiuni pur politice, să schimbe din temelii sistemul electoral. Dar actualii lideri PNL, aflaţi în cele mai înalte funcţii din Guvern - vicepremieri, miniştri -, au fost vârfurile de lance care în 2011 au făcut legea pentru alegerea primarilor într-un singur tur. Aceşti lideri PDL-işti, vopsiţi astăzi în liberali, sunt cu adevărat părinţii alegerilor într-un singur tur, iar acum tot ei spun că nu e bine şi vor să revină la două tururi. În realitate, vor doar să "aranjeze" regulile aşa cum le convine. Acum. Mâine, schimbă tot! Și nu, nu este niciun apropo la un ministru. Dacă aşa le convine, așa faceți! Printre votanţii din 2011 ai alegerilor locale într-un singur tur se numără membri de vază ai Partidului Național Liberal de astăzi - doamna Raluca Turcan, domnul Cezar Preda, domnul Tinel Gheorghe, domnul George Ionescu, domnul Ioan Balan, domnul Lucian Bode, doamna Roberta Anastase, domnul Gabriel Andronache. Acest lucru demonstrează foarte clar faptul că PNL nu vrea să modifice legea electorală pentru că aşa e mai bine pentru români, ci pentru că aşa le convine acum. Dacă a fost bine cu un tur în 2011, de ce nu mai e bine cu un tur în anul 2020? Dar cel mai bine este să lucrăm cu materialul clientului și să auzim argumentele pentru un singur tur chiar din vocea doamnei Raluca Turcan, în anul 2011 - "Pe lângă simplificarea votului şi reducerea cheltuielilor din banii statului, al doilea argument e legat de punerea în acord a procedurilor de vot pentru funcţiile alese. Avem vot într-un singur tur la preşedinţii de consilii județene, avem un vot pentru Parlament, e bine să avem vot într-un singur tur şi la primari. Al treilea argument e legat de interesul pentru eficientizarea şi simplificarea scenei politice. De asemenea, votul într-un singur tur duce la guvernări stabile - fie că vorbim de guvernări locale, fie de guvernări naţionale". Doamnă Raluca Turcan, vă aduceți aminte spusele dumneavoastră de atunci! Doamnelor şi domnilor, Din punct de vedere statistic, noua reglementare nu modifică substanţial procentele prin care partidele ar obţine alte scoruri în alegeri. În anul 2008 a avut loc în România ultimul scrutin electoral cu alegerea primarilor în două tururi. Prezenţa la vot de atunci a fost de 48%. Din cele 3.183 de primării, 1.708 primari au câştigat alegerile din primul tur, cu un scor de peste 50%, respectiv 54% din totalul primarilor. Iar în cel de-al doilea tur, în 1.475 de localităţi, 1.049 au câștigat, tot cei care au fost pe primul loc în primul tur. Așadar, 2.757 de primari ar fi câştigat mandatul indiferent dacă alegerea primarilor ar fi fost într-un singur tur sau în două tururi - și asta înseamnă 87% din totalul primarilor. În anul 2016 am avut ultimele alegeri cu un singur tur de scrutin pentru primari, prezenţa la vot fiind, de asemenea, de 48%, deci o prezenţă egală cu cea din 2008, când au fost două tururi de scrutin. Astfel, argumentul conform căruia două tururi ar asigura o prezenţă mai mare la vot nu se mai susţine. În 2016 s-au desfăşurat alegeri în 3.186 de primării, dintre care 2.275, adică 72% dintre primari au câştigat alegerile cu un scor mai mare de 50%. Deci ar fi fost câştigători şi dacă ar fi fost alegeri în două tururi. Doar 911 primari au câştigat alegerile cu un scor mai mic de 50%, iar dintre aceştia 604 au obţinut scoruri între 40% şi 50%. Prin urmare, afirmaţia că într-un singur tur de scrutin foarte mulţi candidaţi ar deveni primari cu scoruri de sub 20% nu este adevărată. Doar unul singur a fost în această situaţie la ultimele alegeri. Mai mult, dacă extrapolăm şi aplicăm acelaşi calcul matematic ca în 2008, observăm că din cei 911 aproximativ 650 ar fi câştigat alegerile şi dacă ar fi fost în două tururi. Practic, peste 91% dintre primari ar fi câştigat alegerile, indiferent de sistemul de vot, deci şi argumentul referitor la legitimitate şi reprezentativitate nu se susţine. Doamnelor şi domnilor, Constituţia României arată la art. 114 alin. (1) că: "Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege". Prin decizii multiple, Curtea Constituțională a stabilit că la această modalitate simplificată de legiferare "trebuie să se ajungă in extremis " şi că "acest lucru nu poate fi absolut". Instanţa de control constituţional a subliniat că Guvernul nu îşi poate asuma răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții. Curtea Constituțională a arătat că trebuie să existe, în primul rând, o urgență în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea. Aşadar, interesul Partidului Național Liberal, de a obţine avantaje electorale, nu reprezintă o urgență. Acest lucru arată, în schimb, doar disperarea acestui partid, incapabil să guverneze şi să asigure cetăţenilor bunăstare. Disperarea că, în toamnă, vor fi sancţionaţi de electorat pentru că efectiv nu au făcut nimic! Comisia de la Veneţia a arătat, în repetate rânduri, că "modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului" - pct. 63, respectiv că "ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite -, ci modificarea lor frecventă sau cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic" - și citez din pct. 65 - Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare, la Veneţia, în 2002. În plus, recomandările Comisiei de la Veneţia vizează trei aspecte esenţiale ale legii electorale care nu trebuie modificate intempestiv, pentru că ar putea crea un avantaj competitiv celor care sunt astăzi la putere: 1. Sistemul electoral în ansamblul său - respectiv condiţiile de participare la vot, modul de atribuire a mandatelor. Şi exact aici se încadrează trecerea de la un tur la două tururi, pentru că se modifică modul de stabilire a câştigătorului şi atribuirea mandatelor. 2. Delimitarea circumscripţiilor electorale și 3. Componenţa birourilor electorale. Altfel spus, Comisia de la Veneţia este preocupată ca cei care sunt la putere să nu schimbe regulile în timpul jocului doar pentru a-şi crea un avantaj electoral. Recomandarea aceleiași Comisii este ca modificările ce vizează cele trei aspecte să se aplice la alegerile de la finalul următorului ciclu electoral, nu la cel în cursul căruia se fac modificările. Cu alte cuvinte, Comisia de la Veneţia nu spune nicăieri că alegerile într-un singur tur ar fi mai puţin sau mai mult democratice decât cele în două tururi. Aşadar, invocați un argument fals atunci când spuneți că în două tururi s-ar asigura mai multă democraţie, şi atunci poate fi modificată legea oricând înainte de alegeri! Doamnelor si domnilor senatori și deputați, Vă supun atenţiei alte două decizii relevante ale Curții Constituționale în acest domeniu. Prin Decizia nr. 1.557 din 2009, Curtea a statuat că la această modalitate simplificată de legiferare "trebuie să se ajungă in extremis doar atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedură uzuală sau de urgenţă". Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai statuat că "angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. [...] Prin urmare, chiar dacă, la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă nici unei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului", în schimb "acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, nu şi Curţii Constituţionale, ca garant al supremaţiei Legii fundamentale". În plus, prin Decizia nr. 1.431 din 2010, Curtea a subliniat că "acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând și în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte această atribuție". În considerarea acestor raţiuni, Curtea a stabilit, pe cale jurisprudenţială - Decizia nr. 1.655 din 2010 -, tocmai criteriile a căror respectare este impusă de art. 114 din Constituţie, și anume: - existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea; - necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate; - importanţa domeniului reglementat și - aplicarea imediată a legii în cauză. Considerăm că toate acestea sunt argumente juridice extrem de importante care susţin că ceea ce vrea să facă PNL nu este doar un imens abuz de putere, ci şi o încălcare flagrantă a tuturor standardelor şi principiilor europene. Stimaţi colegi, Problema principală nu e dacă alegerile sunt într-un singur tur, în două sau în zece. Partidul Social Democrat a spus deja că este deschis oricăror discuţii privind modificarea legislaţiei, pentru că, spre deosebire de PNL, nouă nu ne este frică de alegeri. Important este însă ca orice modificare legislativă să ţină cont de toate standardele enumerate mai sus. Nu poţi să fii la putere şi să modifici legea electorală din interes conjunctural, cu câteva luni înainte de alegeri, doar pentru a-ţi crea un avantaj propriu. Acesta este un abuz de putere evident. Este un abuz care încalcă în mod flagrant Constituţia şi standardele de bună practică definite de Comisia de la Veneţia şi împărtăşite de toate statele membre ale Uniunii Europene. Niciunul dintre dumneavoastră nu cred că îşi doreşte să fie părtaş la un asemenea abuz. Problema principală nu e dacă alegerile sunt într-un singur tur, în două. Discuţii privind modificarea legislaţiei se pot realiza, dar nu aşa, încălcând toate normele și cutumele legislative. Nouă nu ne este frică de alegeri, cei care schimbă legea cu patru luni înainte de scrutin sunt cei care cred că dacă nu schimbă regulile vor avea într-adevăr o problemă, dar nici acesta nu este un argument democratic. Aşadar, stimaţi colegi, având în vedere dorinţa PNL de a privatiza democraţia din România, vă rog să susţineţi această moţiune de cenzură! Drumul României nu este spre Est! Nu-i lăsaţi să ducă România pe acest drum! Vă mulţumesc! (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Doamnelor și domnilor deputați, Domnule prim-ministru, Declar închisă ședința comună de astăzi. Domnilor deputați, la ora 16,00 alegerea Biroului permanent. Ședința s-a încheiat la ora 14,31.