Florin Iordache 2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 607/2019. Domnule Vexler, vă rog, sunteţi iniţiator. Vă rog. Și apoi Comisia pentru muncă. Domnule Solomon, vă rog să prezentaţi raportul.
Silviu Vexler Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. 10-11 decembrie 1922, o zi dificilă, când un grup masiv de studenţi, la influenţa profesorului A.C. Cuza de la Iaşi, năvăleşte în Universitatea din Bucureşti şi solicită imperativ introducerea numerus clausus , excluderea studenţilor evrei din toate universităţile din ţară. Seara a fost finalizată într-un mod "tradiţional" atunci, cu un pogrom îndreptat împotriva cartierului evreiesc Văcăreşti. Am menţionat acest moment istoric nu doar pentru legătura între datele istorice, cât şi pentru faptul că rezultatul..., influenţa acelor idei care au pornit de la profesorul A.C. Cuza, în Iaşi, va fi văzută câţiva ani mai târziu. Astfel, în perioada Holocaustului, între 280.000 şi 380.000 de evrei români au fost arestaţi, deportaţi şi, într-un final, ucişi în masă, potrivit unui document oficial asumat de statul român - Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România. În aceste cifre nu au fost incluşi cei care au reuşit să supravieţuiască, dar care au îndurat aceleaşi suferinţe. Cu toate acestea, după toţi anii care au trecut, de multe ori memoria victimelor Holocaustului încă luptă cu nepăsarea şi indiferenţa, lucru care poate fi văzut foarte uşor prin tentativele de idealizare ale mişcării legionare, găsirea de explicaţii pentru acţiunile criminale ale lui Ion Antonescu, rescrierea istoriei şi uneori prin răspândirea unor teorii ale conspiraţiei care îi au în centru pe evrei. Astfel, evenimentele, comemorările, discursurile pe acest subiect au un rol foarte important, în general, de suflet, dar sunt cu totul insuficiente dacă nu sunt dublate de nişte măsuri efective şi practice. Proiectul de lege pe care-l avem în dezbatere astăzi este o astfel de măsură reparatorie şi cred că sprijinul acordat supravieţuitorilor Holocaustului este şi trebuie să rămână o prioritate esenţială. Am mai spus acest lucru, dar suntem ultima generaţie care îi are pe aceşti oameni alături de noi, poate să discute cu ei şi să încerce să înţeleagă, deşi limitat, gestul prin care au trecut. Vreau să le mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru susţinerea acordată acestui proiect în comisii şi la Senat, iar în mod evident domnului Solomon care de fiecare dată, nu doar datorită numelui, a fost alături de acest subiect. Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Florin Iordache Șalom! Și eu vă mulţumesc. Domnul preşedinte Solomon. Vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, fiind vizată majorarea indemnizaţiei lunare pentru persoanele deportate sau private de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2019. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Florin Iordache Domnul Raeţchi, vă rog. Din partea Grupului PNL.
Ovidiu Alexandru Raeţchi Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect şi aş vrea să spun că România face paşi importanţi, în ultimii ani, pe calea asumării memoriei şi chiar vinovăţiilor trecutului şi aş vrea să-l felicit pe domnul deputat Vexler pentru activitatea lui în acest sens. Mulţumesc.
Florin Iordache Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 6 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. De la 2 până la 6 dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.