Ion-Marcel Ciolacu 11. Propunerea legislativă pentru completarea art. 214 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 334/2019; caracter ordinar. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna Iurişniţi. Vă rog, doamnă.
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este o iniţiativă legislativă...
Ion-Marcel Ciolacu Sunt chiar preşedinte, să ştiţi, nu numai de şedinţă.
Cristina-Ionela Iurişniţi ... şi al Camerei, da, ambele funcţii. Vreau să spun că această iniţiativă legislativă vine în întâmpinarea unor nevoi pe care le resimţim cu toţii, de 30 de ani de zile, în sistemul de educaţie, fie el preuniversitar, fie el universitar. Această iniţiativă vine exact să vorbească despre ceea ce ne frământă în sistemul de educaţie - o politizare excesivă. Şi la aceste situaţii de politizare excesivă trebuie să venim cu iniţiative legislative care să aducă o igienizare absolut necesară. Ştim că în momentul actual sistemul educaţional se confruntă cu o puternică politizare în ceea ce priveşte funcţiile de conducere a universităţilor din România. Ştim, de asemenea, că depolitizarea funcţiilor de rector şi prorector este imperioasă, în contextul în care, în ultimul timp, fondurile publice necesare au fost alocate discriminatoriu, inechitabil şi în contradicţie vădită cu criteriile meritocratice şi de performanţă care ar trebui să stea la baza mecanismelor legate de finanţare. Şi să ne reamintim, stimate colege şi stimaţi colegi, că, nu mai departe de 2018, Ministerul Educaţiei a schimbat complet modalitatea de alocare a fondurilor pentru cifrele de şcolarizare în universităţi. Şi ne reamintim de fostul ministru, Valentin Popa. Pe baza unor argumente inexplicabile din punct de vedere legal şi etic, sumele alocate spre universităţi au fost îndreptate pe criterii... afinităţi politice şi nicidecum pe performanţe academice. Vă reamintesc de acele opt universităţi, cele mai cunoscute din România, care au rămas cu mai puţini bani, în urma repartizării cifrelor de şcolarizare. Şi această listă a fost publică. A fost un subiect mediatizat în spaţiul public. Din acest motiv, actuala modificare legislativă vine în sprijinul combaterii unor astfel de practici, protejând comunitatea academică de astfel de ingerinţe politice care pot pune sub semnul întrebării legitimitatea finanţărilor de la stat. Un argument în plus pentru actuala modificare legislativă este conferit chiar de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat că incompatibilitatea funcţiei de rector cu deţinerea de către aceeaşi persoană a unei funcţii de conducere într-un partid politic nu are rolul de a limita dreptul constituţional de a fi ales - art. 37 din Legea fundamentală, ci de a institui o garanţie pentru evitarea ingerinţelor de natură să afecteze autonomia universitară. Totodată, Curtea menţionează faptul că legiuitorul, adică noi, Parlamentul, avem libertatea de a stabili oportunitatea oricărei măsuri venite să ferească mediul universitar de subiectivismul care caracterizează, nu-i aşa, viaţa politică. Ce urmărim? Care este finalitatea acestei iniţiative? Sunt trei lucruri majore pe care aş dori să le amintesc: transparenţă decizională, creşterea gradului de autonomie, creşterea gradului de profesionalizare a managementului universitar, toate acestea ducând la o creştere a responsabilităţii decizionale şi la o creştere a gradului de profesionalizare în mediul academic, la nivelul managementului. Mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc mult, doamnă deputat. Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, vă rog, prezentarea raportului.
Camelia Gavrilă Comisia pentru învăţământ a fost sesizată pe dezbaterea în fond cu adresa Pl-x 334, cu propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare completarea art. 214 din Legea educaţiei, în sensul că rectorul şi prorectorul să nu poată deţine pe perioada exercitării mandatului funcţii de conducere în cadrul unui partid politic la nivel naţional, judeţean, local. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii, comisia a propus, cu majoritatea voturilor, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente. În primul rând, regimul incompatibilităţilor care pot surveni în exercitarea funcţiilor de conducere ar trebui reglementat prin completarea Legii nr. 169/2003. Intrând pe fondul propunerii, de precizat că la art. 207 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că funcţiile de conducere în zona universitară sunt: rector, prorector, director general administrativ, la nivel de universitate. La nivel de facultăţi sunt: decan, prodecan. Deci există mai multe categorii de funcţii de conducere. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă instituie nişte restricţii doar pentru anumite categorii. Al treilea argument de respingere se referă la autonomia universitară, precizată în multiple articole - sunt menţionate în raportul nostru - şi care la un moment dat subliniază faptul că toate universităţile, instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională care face parte din Carta universitară şi în care sunt stabilite situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţi. Deci, conform autonomiei universitare, care e un principiu extrem de important, asemenea reglementări pot fi luate la nivel de universitate. Mai mult decât atât, la acest moment procesul electoral pentru alegerea funcţiilor de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ superior, pentru mandatul 2020-2024, a fost deja demarat. Deci, pe cale de consecinţă, prevederile legale care reglementează acest proces nu pot fi modificate pentru momentul de faţă. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, vă reamintesc faptul că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă rămâne... (Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.) Vă rog, vă rog, n-am văzut. Vă rog, doamnă deputat.
Camelia Gavrilă Nu am mai avut timpul să ajung ca să marchez intervenţia. Vreau doar să precizez câteva chestiuni. Aşa cum şi în săptămânile anterioare ne-am confruntat tot cu o propunere de limitare a dreptului la activitate politică şi de conducere, în cazul directorilor, şi argumentele au fost şi atunci în atenţia noastră, de data aceasta se revine pe o argumentaţie pe care o putem accepta în zona dezbaterii politice, morale, implicaţii, ipoteze, dar în realitatea faptică de fapt se întâmplă ce? Se întâmplă faptul că ajungem să punem un semn de echivalenţă, de sinonimie între politică şi aspectul negativ, ca şi cum ar fi un stigmat. Ca şi cum a face politică înseamnă automat că oamenii sunt şi în situaţii de incompatibilitate şi de eventuale atitudini incorecte la nivelul funcţiilor profesionale pe care le obţin. Să subliniem faptul că universităţile au comunităţi universitare, academice extrem de serioase, care limitează excesele şi care le sancţionează imediat, după cum şi Carta universitară prevede în majoritatea situaţiilor asemenea intervenţii. Pe de altă parte, credem că o monitorizare a eventualei ingerinţe a aspectelor politice, a unor eventuale subiectivităţi, fie la nivel de universităţi, fie la nivel de învăţământ preuniversitar, deci o asemenea monitorizare este un aspect important. Dar în niciun caz interdicţia nu rezolvă. După cum nici argumentele date de fostul ministru al educaţiei, Popa, cu nenumăratele lui limitări, sau inconsecvenţe, sau inadvertenţe de un anumit tip... Pe de altă parte însă era pe o funcţie politică, deci nu putem comenta deciziile unui ministru şi să le generalizăm la nivelul deciziilor unui rector sau prorector. Deci e o fractură de logică în acest demers. De aceea cred că este bine să monitorizăm, să fim atenţi, să observăm fenomenul, dar în niciun caz să perpetuăm în această demonizare a politicii.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. (Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.) Domnule Roman, presupun că doriţi intervenţie la următorul proiect, nu? Sau la acesta? Nu, că n-am terminat cu acest proiect. La următorul doriţi. OK. Domnul... da, domnul Zisopol, vă rog.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, De peste 30 de ani îmi desfăşor activitatea într-o universitate din România, în calitate de cadru didactic. Şi de peste 10 ani sunt şi parlamentar, membru în Camera Deputaţilor. Întotdeauna am luptat pentru depolitizarea învăţământului românesc, dar de data aceasta vreau să abordez această problemă sub o altă formă. Mi-am desfăşurat şi îmi desfăşor în continuare activitatea în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. Şi vreau să vă spun că existenţa unor asemenea personalităţi - mă refer la cei din conducerile universităţilor: rector, prorector, decan, prodecan şi exemplele pot continua - a adus întotdeauna valoare adăugată acestei comisii din Camera Deputaţilor. Să ştiţi că şi invers este valabil. Este valabil pentru că, în momentul în care aceste personalităţi s-au întors în universităţile noastre, au adus valoare adăugată din punct de vedere legislativ. Nu sunt vorbe mari, este o realitate pe care eu însumi am trăit-o şi o trăiesc în continuare. Este un lucru foarte important pe care am vrut să-l aduc la cunoştinţa dumneavoastră, în sensul în care avem nevoie de oameni valoroşi în toate domeniile. Vă mulţumesc pentru amabilitate.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul Bacalbaşa, vă rog.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Stimaţi colegi, Şi în cadrul Parlamentului, şi în cadrul conducerii vieţii universitare, ar trebui să existe o manifestare a meritocraţiei. Oamenii realmente capabili sunt relativ puţini, iar, în viaţa universitară, încă, cu toate limitările existente, pe care le cunoaştem, cei care provenim din mediul universitar, există libertatea de a alege. Ca atare, a încerca să limitezi accesul la conducerea vieţii universitare, la diverse trepte, numai pe baza faptului că un cadru didactic desfăşoară şi activitate politică, unde iarăşi este ales, mi se pare o îngrădire a democraţiei şi a accesului oamenilor realmente capabili în domenii de mare importanţă. Pe de altă parte, ieri, jucându-mă pe tabletă, am aflat că un aşa-zis filosof, rector al unei celebre universităţi, om de dreapta, a fost turnătorul Securităţii. Şi, mare moralist. Cred că problema care trebuie să existe este să nu ne legăm de aspectele formale, ci de aspectele de fond. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.