Carmen-Ileana Mihălcescu Poziţia 8. Avem o respingere. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 278/2019. Din partea Comisiei pentru muncă, doamna Gavrilă.
Camelia Gavrilă ... pentru învăţământ.
Carmen-Ileana Mihălcescu ... pentru învăţământ, mă scuzaţi! Vă rog, prezentarea raportului.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Comisia pentru învăţământ a fost sesizată, pentru raport în fond, cu adresa Pl-x 278, referitoare la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea se referă la ideea ca directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar să nu poată deţine, pe perioada exercitării mandatului, funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean, naţional. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii, comisia a propus, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: - regimul incompatibilităţilor care pot surveni în exercitarea funcţiilor de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar ar trebui reglementat prin completarea Legii nr. 161/2003; - intrând pe legislaţia specifică domeniului educaţiei, deja există la nivelul articolului respectiv precizarea că directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, pe durata mandatului, la nivel local, judeţean sau naţional, în cadrul unui partid politic. Aceeaşi prevedere este completată şi pentru directorii de la Palatul Naţional al Copiilor, deci pentru alte categorii de funcţii de conducere; - de asemenea, în cadrul Regulamentului de funcţionare a învăţământului preuniversitar, deci legislaţie secundară, sunt foarte bine precizate interdicţiile de a desfăşura orice fel de activităţi politice sau religioase, interdicţii referitoare la implicaţii politice în contextul parteneriatelor pe care unităţile de învăţământ le au la nivelul administraţiilor publice locale. Deci e vorba de a nu exista conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi alte interdicţii de acest tip, dar implicit cele referitoare la activităţi politice. În acest sens, comisia, cu majoritate de voturi, a respins propunerea legislativă respectivă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Doamna Iurişniţi? Da.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Este o iniţiativă legislativă care vine să lărgească cumva această arie a incompatibilităţilor politice. Adică ce ne dorim de la învăţământ? Ne dorim management educaţional de calitate sau ne dorim politizare excesivă? Trăim în România, stimate colege şi stimaţi colegi, ştim foarte bine ce se întâmplă în şcolile noastre, ştim foarte bine cum sunt numiţi directorii, interferenţa politicului, care există în şcoli, şi accesul la resurse în funcţie de culoarea politică. Până la urmă, dezideratul pe care ar trebui să-l aibă fiecare parlamentar, fiecare om responsabil care reprezintă o comunitate este acesta - fără culoare politică în învăţământ, depolitizare maximă, pentru această situaţie specială din România! În situaţii speciale trebuie să ne gândim şi la intervenţii speciale. Pentru că nu putem să ne comparăm cu alte state membre ale Uniunii Europene, din această perspectivă. Iar iniţiativa legislativă asta aducea, o lărgire a acestui cadru. Şi, într-adevăr, există funcţia de director, care nu este compatibilă cu o funcţie politică la nivel local, judeţean şi naţional, dar iniţiativa legislativă tocmai asta aducea, lărgirea acestui spectru, tocmai pentru ca nicio funcţie politică să nu interfereze cu funcţia de manager educaţional, director şi director adjunct. Până la urmă, dependenţa politică a şcolilor la ce duce? La o lipsă a investiţiilor şi a gestionării optime a resurselor financiare, în interesul comunităţii şcolare. Culoarea politică decide de foarte multe ori şi dictează investiţiile în şcoală. Şi, de aici, avem o lipsă de autonomie, o lipsă de responsabilitate, numiri pe criterii politice sau demiteri pe criterii politice. Deci, pentru toate aceste motivaţii, Uniunea Salvaţi România susţine o depolitizare a sistemului de învăţământ. Şi această iniţiativă legislativă trebuie să fie un semnal de alarmă, nu ştiu a câta oară, pentru întreaga clasă politică de până acum, ca toate aceste guverne care din 2005 clamau descentralizare, prin strategie asumată, sau prin Pactul educaţional din 2008, sau multe şi multe iniţiative, la nivel guvernamental, care au rămas la sertar. Până la urmă, educaţia este prioritatea maximă a fiecărui stat. Mulţumesc. (Aplauze.)
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamnă Gavrilă, doriţi să interveniţi?
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Am vrut să intervin pentru că este important, pe lângă semnalele de alarmă pe care le lansăm din perspectiva unor interpretări, abordări politice sau legislative. Şi, cu toată preţuirea pentru colega noastră de comisie şi pentru iniţiativele dumneaei, care sunt de bună-credinţă, cred că permanentizăm nişte stereotipuri legate de politica în şcoală, de politica în universităţi. A mai existat la nivelul comisiei şi o iniţiativă prin care rectorii, prorectorii primeau interdicţie de a avea funcţie politică şi, de asemenea, au existat dezbateri şi am ajuns la concluzia că există multă seriozitate, că există multă decenţă, că primesc votul unei comunităţi academice şi că de puţine ori sunt asemenea ingerinţe. Intervenţia mea, deci, pe de o parte, subliniază faptul că nu trebuie nici să permanentizăm aceste stereotipuri, nici să demonizăm politica şi ideea de a face politică, pentru că se poate face politică şi la nivel general şi politică sectorială, din perspectiva unor specialişti. Şi ne dăm seama în Parlament că avem nevoie de specialişti în comisii şi de oameni competenţi. Iar, pe de altă parte, nici nu aş vrea să spunem că şcolile din România presupun o situaţie specială. Nu este nicio situaţie specială, ca în orice altă parte, există derapaje care trebuie sancţionate. Trebuie să avem o legislaţie care să interzică interferenţa politicului în activitatea educaţională sau activitatea curriculară sau extracurriculară la nivel de şcoli, dar de aici şi până la a interzice dreptul persoanelor de a avea o anumită activitate deja este prea mult. Mai mult decât atât, există o prevedere şi o limitare de a nu fi preşedinte sau vicepreşedinte, ceea ce din start limitează, pentru că aceste poziţii înseamnă vizibilitate şi putem vorbi de un transfer de influenţă, dar în condiţiile altor activităţi deja este prea mult. Şi cred că este bine să subliniem şi faptul că la acest moment chiar putem vorbi, în educaţia românească, de seriozitate, de măsură şi de reacţia comunităţilor educaţionale, în momentul în care sunt derapaje de un asemenea tip. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Dragoş Zisopol, vă rog.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Am fost, sunt şi voi rămâne o persoană care am susţinut independenţa şcolii faţă de orice ingerinţă politică, dar cu toate acestea cred că există şi pericolul dublei reglementări. Este un lucru foarte important, pe care vreau să-l susţin, raportat la ceea ce s-a discutat până în prezent. Şi aş vrea să dau nişte citate efective. Alin. 4 al art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011: "Directorul şi directorul adjunct - subliniez, şi directorul adjunct - din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional". În plus, cred că regimul incompatibilităţilor care pot surveni în exercitarea funcţiilor de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar ar fi trebuit să fie reglementat prin - ideea foarte bună, de altfel, a colegei noastre -, prin completarea Legii nr. 161/2003. Un alt argument pe care aş vrea să-l aduc la cunoştinţa dumneavoastră este cel legat de Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5079/2016: "Unităţile de învăţământ de organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică" - am încheiat primul citat. Cel de-al doilea citat: "Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional". Şi exemplele ar putea continua. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Nu mai sunt alte intervenţii. Propunerea merge la votul final.