18 septembrie 2019 – Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.i) a alin.(1) al art.260 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii (Pl-x 399/2018). ( rămasă pentru votul final )

Carmen-Ileana Mihălcescu Poziţia 5, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. i) a alin. (1) al art. 260 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 399/2018. Avem un singur amendament respins. Are un caracter organic. Din partea comisiei, domnul preşedinte. Domnul Silviu Vexler. Prezentarea raportului. Vă rog.

Silviu Vexler În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 399/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea lit. i) a alin. (1) al art. 260 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, propunându-se ca nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată contravenţional cu amendă de la 1.500 de lei la 3.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative în forma depusă de iniţiatori. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale... Doamna Violeta Răduţ. Vă rog.

Violeta Răduţ Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Protejarea angajaţilor reprezintă o preocupare constantă pentru parlamentarii Partidului Social Democrat, iar în acest sens au fost implementate mai multe măsuri cu acest obiectiv. Am participat la dezbaterile din comisie, iar proiectul de act normativ pe care-l dezbatem acum în plen are un impact pozitiv asupra tuturor persoanelor care, sub o formă sau alta, au fost determinate să presteze munca suplimentară. Numeroase studii demonstrează că asigurarea unui raport armonios între orele petrecute la locul de muncă şi viaţa personală are efecte benefice asupra fiecărui individ. Majorarea sancţiunii pentru munca suplimentară neremunerată şi modificarea modalităţii de aplicare va descuraja prestarea orelor suplimentare dincolo de limita legală şi, aşa cum am precizat anterior, va avea consecinţe benefice deopotrivă pentru sănătatea angajaţilor, cât şi pentru angajatori, având în vedere că sunt date certe în acest sens. De aceea, Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna Andrea Csép. Vă rog.

Éva-Andrea Csép Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Vorbim despre angajaţi. Angajaţi din care România are prea puţini şi ajungem în faza în care nu mai putem să executăm lucrări, nu mai putem să lucrăm la dezvoltarea comunităţilor, pentru că nu mai avem destui angajaţi. Din acest proiect de lege, pe care-l discutăm astăzi, reiese faptul că foarte multe unităţi nu oferă remuneraţie pentru munca suplimentară prestată de către angajaţi. Pe de altă parte, avem o problemă mult mai mare, problema de expunere la accidentele de muncă, deoarece aceşti oameni lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână şi, pe lângă acestea, dacă chiar ar fi dispuşi să mai lucreze două, trei ore în plus pentru nişte bănuţi în plus pentru familia lor, acestea nu sunt remunerate. Potrivit modificărilor pe care le veţi vota astăzi, stimaţi colegi, acea amendă pe care o primea până acum angajatorul, în cazul în care au venit inspectorii de la inspecţia muncii şi au constatat că nu este în regulă şi au oameni care prestează muncă suplimentară, amenda a fost între 1.500 şi 3.000 de lei. Potrivit acestui proiect de lege, pe fiecare persoană care a fost identificată că lucrează ore suplimentare neremunerate va fi aplicată această amendă. De exemplu, o firmă cu 10 angajaţi ar fi primit o amendă între 1.500 şi 3.000 de lei, potrivit acestui proiect de lege va primi între 15.000 şi 30.000 de lei. Grupul UDMR va sprijini această iniţiativă. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Seidler Cristian.

Cristian-Gabriel Seidler Dragi colegi, În primul rând, ţin să apreciez faptul că a fost prima discuţie substanţială de politică publică în materie de muncă, pe care am trăit-o în Comisia pentru muncă, după trei ani de zile. Pe fond, expunerea colegei noastre de la UDMR este reală, adică ar urma ca amenda pentru nerespectarea orelor suplimentare să fie per persoană. Dincolo de faptul că acest lucru se întâmplă doar în cazul în care inspectoratul teritorial de muncă, prin ai săi inspectori, constată că aceste ore au fost trecute în pontaj, plătite ca atare, s-au plătit taxe şi contribuţii pe orele respective şi că dacă amenda ar creşte substanţial ar încuraja angajatorul ca, dimpotrivă, în timp ce în continuare beneficiază de munca suplimentară a angajatului său să nu plătească aceste ore sau să le plătească în sens informal, cred, uitându-mă la celelalte puncte din acelaşi articol, că ar trebui limitată valoarea maximă a amenzii. Dacă vă uitaţi, peste tot în Codul muncii, la art. 260, la toate literele sale, acolo unde amenda este per angajat, există o limitare a valorii maxime la de 10 ori valoarea maximului amenzii, acolo unde este trecut un interval. Aşadar, din intervalul 1.500 la 3.000 de lei urmează, prin acest proiect de lege, să se ajungă de la 1.500 la 3.000 de lei per persoană, dar proiectul, aşa cum a trecut de Comisia pentru muncă, nu prevede o limitare, ceea ce înseamnă că în cazul a 100 de persoane s-ar plăti nu de 10 ori valoarea, ci de 100 de ori valoarea, lucru neîntâlnit în niciun alt punct al Codului muncii. De aceea, doamnă preşedinte, o să vă rog să-mi daţi cuvântul şi la susţinerea amendamentelor respinse, pentru a-l susţine, în sensul de a limita valoarea amenzii la maximum de 10 ori valoarea superioară a intervalului. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Doamna Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu Stimaţi colegi, Nu ştiu ce se întâmplă cu mine astăzi, dar sunt de acord cu opoziţia. A doua oară. De data aceasta, cu USR-ul, pentru că, într-adevăr, amendamentul domnului Seidler este pertinent. Aşa este, trebuie să descurajăm patronii să îi mai cheme la serviciu suplimentar, fără să îi plătească, pe angajaţi. Aşa este, însă trebuie să înţelegem că sunt unele cazuri, cum sunt cele pentru sudori, de exemplu, când nu găsesc personal calificat şi atunci acceptă şi sudorii să facă muncă suplimentară şi să fie plătiţi suplimentar, bineînţeles. Aici se pune problema amenzilor. Eu cred că dacă nu introducem un cuantum maxim al amenzilor, cei care vor avea foarte mult de plătit vor fi firmele mici, de fapt. Adică, o firmă mică, unde vii şi îi dai o amendă de, nu ştiu, 600-700 de milioane de lei vechi, e clar că faliment scrie pe ea. Deci amendamentul este pertinent şi am rugămintea şi la colegii mei de grup, dacă se poate, să-l susţinem, pentru că până la urmă efectul legii este acelaşi, doar că protejăm şi noi IMM-urile. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Avem un amendament respins. Domnule Seidler, doriţi să-l mai susţineţi?

Cristian-Gabriel Seidler Da.

Carmen-Ileana Mihălcescu Da? E dreptul dumneavoastră.

Cristian-Gabriel Seidler Mulţumesc. Aş dori să-l susţin doar pentru a-l citi. Nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară..., cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei - spune punctul i) al art. 260, care începe, de fapt, spunând: "Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte...". Amendamentul meu spune: "pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi suma de 30.000 de lei". Practic, fără a depăşi suma de 30.000 de lei. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al colegului nostru de la USR. Vot, vă rog. Amendamentul a fost respins cu 72 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Rămâne propunerea pentru şedinţa de vot final.