3 iulie 2019 – Supunerea la votul final:

Ion-Marcel Ciolacu Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe votul final. Am solicitare de la lideri, încă două minute. Oricum, avem plen comun la ora 14,00. Haideţi, vă rog, pregătiţi-vă cartelele de vot. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Începem şedinţa de vot final. Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Nu am spus să daţi drumul, am zis să pregătească cartelele de vot. Vot, vă rog. 223 de voturi. Suntem în cvorum. Liderii de grup, sunt probleme, disfuncţionalităţi sau începem votul final? Vă rog. OK? Legi ordinare. Adoptări. 1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 207 voturi pentru, 40 de voturi contra, 5 abţineri, adoptat. 2. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului; PL-x 315/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 142 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 29 de abţineri, adoptat. 3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 316/2019; procedură de urgenţă. Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 140 de voturi pentru, 42 de voturi contra, 72 de abţineri, adoptat. Legi organice. Adoptări. 4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 277/2019; lege organică. Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog. Cu 224 de voturi pentru, 30 de abţineri, adoptată. 5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; PL-x 254/2019; lege organică. Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Cu 173 de voturi pentru, 82 de voturi contra, 6 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat. Doamna lider de grup, doamna Turcan Raluca, explicarea votului. Vă rog.

Raluca Turcan Doamnelor şi domnilor, Acest proiect de lege a trecut la limită. Şi, dacă ar fi existat voinţă politică, putea să fie respins, neîntrunind numărul suficient de voturi pentru lege organică. Aş vrea să cunoască toată lumea ce s-a votat astăzi. Un proiect de lege în favoarea grupării din majoritatea parlamentară care favorizează infractorii. Un proiect de lege care oferă pretext pentru abuzuri ale poliţiei, cum s-a întâmplat la Topoloveni. Şi, în acelaşi timp, un cadru legislativ pentru viitoare abuzuri, cum au fost cele din Piaţa Victoriei, din 10 august. Cu acest proiect de lege fiecare dintre dumneavoastră, care aţi votat, daţi o palmă usturătoare unor oameni cinstiţi care mai speră că, în România, dacă decid să protesteze paşnic împotriva unor abuzuri ale instituţiilor statului, poliţia nu-i saltă de pe stradă şi îi bagă în dubă. Acest proiect de lege consfinţeşte faptul că, în continuare, prin majoritatea parlamentară, abuzul instituţional al poliţiei şi folosirea armelor din subordinea Ministerului de Interne sunt instrumente la comandă politică. Partidul Naţional Liberal va contesta la Curtea Constituţională acest proiect mizerabil, acest proiect care sfidează oameni... (Vociferări.) ... cinstiţi din această ţară.

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. ( Aplauze.) Din partea Grupului Social Democrat, domnul Halici Nicuşor.

Nicuşor Halici Manipulări, dezinformări, aceeaşi notă. În primul rând, că n-a trecut la limită. Limita e de vreo 166, deci mai sunt vreo câteva voturi. (Aplauze.) În al doilea rând, iniţiativa legislativă, susţinută de Coaliţia majoritară, are în vedere protecţia cetăţeanului. Are în vedere corelarea dreptului cetăţeanului de a trăi în siguranţă şi în securitate cu dreptul cetăţeanului de a fi protejat sau de a-i fi respectate drepturile. De aici şi până a spune că o iniţiativă legislativă care are în vedere legitimarea unor persoane, controlul corporal atunci când se impune şi conducerea la sediul poliţiei, solicitarea de asistenţă medicală, în cazul în care poliţistul constată sau observă că persoana care este sub protecţia poliţistului are nevoie şi i se solicită acest sprijin, sau solicitarea de sprijin din punctul de vedere al dreptului fundamental de a fi apărat, adică să-i cheme un avocat - asta înseamnă abuzuri? Nu, asta înseamnă un stat de drept - la care ne raportăm unii doar cu emfază, dar fără să facem nimic. Şi trebuie să mai spunem ceva. Că avem în vedere interesul fundamental al cetăţeanului, în majoritatea sa, al cetăţeanului de bună-credinţă. Şi mai avem în vedere ca instituţii ale statului, fără să poată să le fie permise, cel puţin prin iniţiative legislative, derapaje, să aibă totuşi posibilitatea să creeze siguranţa şi securitatea cetăţenilor acestei ţări, aşa cum o au toate instituţiile de ordine şi siguranţă publică din toate democraţiile la care, doar aşa, enumerativ, ne raportăm. (Aplauze.)

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Domnul deputat Ion Stelian-Cristian.

Stelian-Cristian Ion Această propunere legislativă, a doamnei Carmen Dan şi a domnului deputat Florin Iordache, nu face decât să dea liber la bătut protestatarii paşnici. Am exprimat, prin amendamente, pe larg, cu argumente, care sunt aceste probleme în acest proiect legislativ. Este păcat de câteva reglementări care sunt pozitive. Şi, pe partea de tehnicieni de la Ministerul de Interne, erau de aşteptat aceste reglementări. Din păcate, la pachet cu unele reglementări bune, aţi pus şi aceste chestiuni care vă interesează foarte mult. Ceea ce este păcat este faptul că încercaţi să daţi impresia acum că v-aţi schimbat discursul, că sunteţi cei mai mari apărători ai luptei împotriva infractorilor şi împotriva corupţiei. Dintr-o dată, veniţi cu discursul acesta, la 180 de grade, diferit faţă de ceea ce aţi susţinut până acum. Aţi venit şi cu acea iniţiativă "Fără penali în funcţii publice!". Dar ştiţi ce? Nu sunteţi credibili. Dacă vă interesa efectiv această zonă a apărării drepturilor şi libertăţilor, aţi fi făcut ordine în propria ogradă, aţi fi înlăturat, dintre deputaţii cu condamnări penale, înainte să veniţi cu acest discurs, pe colegii care au condamnări penale definitive, şi, astfel, puteaţi fi credibili. Acum nu sunteţi credibili, nu putem să vă credem că intenţiile dumneavoastră sunt bune, mai ales când vedem şi textul de lege în faţă, negru pe alb - liber la bătut protestatarii paşnici. Aşadar, alături de colegii noştri, vom contesta şi noi, cei din USR, la Curtea Constituţională, acest proiect. Şi sperăm ca el să nu intre în vigoare în actuala formă. (Vociferări.)

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Domnul deputat Vosganian Varujan, vă rog.

Varujan Vosganian Stimaţi colegi, Am ascultat aici discursurile înflăcărate ale celor care până acum au tunat şi au fulgerat împotriva dreptului Parlamentului de a opri cercetări penale, care s-au delimitat categoric de toţi penalii. Nu s-au delimitat categoric şi de greşelile filologice, pentru că în România cuvântul "penal" nu este substantiv, ci este doar adjectiv. Dar, pentru dânşii, gramatica are mai puţină relevanţă. Stimaţi colegi de la USR, înainte de a-mi spune concluzia, vreau să vă pun două întrebări dumneavoastră şi celor care, în naivitatea lor, v-au votat. Dumneavoastră spuneţi că poliţia din România a făcut abuzuri împotriva protestatarilor paşnici. E adevărat, în ultimii 30 de ani, a fost o singură dată când jandarmeria a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Repet, o singură dată, în 30 de ani. Prietenul dumneavoastră, Emmanuel Macron, şi Guvernul francez sunt campionii gazelor lacrimogene din Europa. Am numărat, în ultimii ani au fost utilizate gazele lacrimogene de cel puţin 150 de ori. Au fost utilizate gloanţe de cauciuc. În afară de jandarmerie, a fost utilizată armata împotriva protestatarilor. Au fost proteste - cum a fost cel de la Toulouse, din aprilie - cu totul paşnice. Cei care transmiteau în direct spuneau că Toulouse-ul arată ca după un bombardament nuclear. Şi erau arătaţi oameni care mergeau cu măşti de gaze pe stradă şi care nu erau protestatari. Şi dumneavoastră sunteţi aliaţii lor, la Bruxelles. Deci, stimaţi colegi, dumneavoastră sunteţi sau nu sunteţi împotriva violenţelor? Pentru că văd că la Bruxelles sunteţi aliaţi cu campionul violenţelor. Şi acum, a doua temă, care e mult mai delicată. Ne-aţi tot împuiat capul că parlamentarii nu trebuie să decidă în legătură cu cercetarea penală şi că Legea răspunderii ministeriale este derizorie. Poate vreţi să ştiţi pe cine susţine USR pentru Banca Centrală Europeană - pe doamna Christine Lagarde. Doamna Christine Lagarde.... (Aplauze.) ... a fost ministrul finanţelor, în acelaşi timp cu mine. Doamna Christine Largarde nu a folosit...

Ion-Marcel Ciolacu Încercaţi să finalizaţi...

Varujan Vosganian ... o clipă... nu a folosit... (Vociferări.) apelul Guvernului pentru a apăra statul de o pagubă de aproape jumătate de miliard de euro. Doamna Lagarde a fost găsită vinovată de neglijenţă şi pasibilă de închisoare. Curtea de Justiţie din Franţa, care este alcătuită din parlamentari...

Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc mult.

Varujan Vosganian ... 12 parlamentari şi 3 judecători, a exonerat-o de pedeapsă. Şi a spus, această pedeapsă nu va fi trecută niciodată în cazier. Şi doamna Lagarde a devenit idolul USR. În timp ce, cu ceva timp înainte... (Aplauze.)

Ion-Marcel Ciolacu Haideţi să finalizăm.

Varujan Vosganian Şi am să închei acum. Deci, după ce am demascat această duplicitate, avem USR Bucureşti şi USR Bruxelles, eu vreau să vă întreb, stimaţi colegi de la PNL şi USR, aveţi ceva de gând pentru 10 august? Că sunteţi atât de îngrijoraţi de soarta protestatarilor. Aveţi ceva de gând, ce nu ştim noi? Şi sunteţi foarte îngrijoraţi că s-ar putea ca protestele să găsească o oarecare împotrivire din partea forţelor de ordine? Repet, aveţi ceva de gând, la 10 august...

Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc, domnule deputat.

Varujan Vosganian ... şi nu ştim noi? Mulţumesc. (Aplauze.)

Ion-Marcel Ciolacu 6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019; lege organică; procedură de urgenţă. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Adoptat. 228 de voturi pentru, un vot contra, 19 abţineri. Membrii Biroului permanent... Domnul Benga, vă rog. Vă rog, domnule deputat.

Tudor - Vlad Benga Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau doar să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat la acest proiect, care au votat acest proiect şi care au susţinut acest proiect. Eu cred că este un pas important înainte şi sper ca, cumva, de aici să începem să facem un pas semnificativ înainte în repararea relaţiei ţării cu diaspora. Şi cred că acest prilej este un bun punct de plecare. Mulţumim frumos.

Ion-Marcel Ciolacu Domnul Leoreanu Laurenţiu-Dan, vă rog.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Da. Stimaţi colegi, Considerăm că adoptarea acestui proiect legislativ reprezintă un pas înainte pentru consolidarea dreptului de a vota, pentru cetăţenii români din diaspora. Pentru că până acum au avut asigurată doar posibilitatea de a vota. Dar vorbim de un drept constituţional - dreptul de a vota. Partidul Naţional Liberal a avut mai multe propuneri, iar cele mai importante au fost adoptate în acest proiect. Vorbim de votul prin corespondenţă. Vorbim de votul anticipat, pe parcursul a 3 zile. Vorbim de prelungirea timpului de vot, pentru cetăţenii care se află la secţie, în aşteptare, pentru a vota şi au depăşit ora 21,00 - până la ora 23,59. Vorbim de multiplicarea secţiilor de vot, acolo unde experienţele precedente ne arată că este necesară multiplicarea acestora. De asemenea, creşterea numărului cabinelor de vot, al ştampilelor. Aceste lucruri fiind cuprinse în acest proiect de lege, acum deja adoptat, deputaţii Grupului liberal au votat acest proiect de lege, având prin iniţiativă, având prin dezbatere şi prin vot sentimentul soluţionării unei probleme pe care şi-au asumat-o ca soluţionare pentru cetăţenii români din diaspora. Vă mulţumesc.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În convingerea noastră, din păcate, această lege, aşa cum a ieşit, nu va rezolva problema votului din diasporă. Probabil, la alegerile prezidenţiale o să se dovedească faptul că, din păcate, am avut din nou dreptate. Avem însă speranţa ca, în următoarea sesiune de primăvară, să modificăm legea şi să nu aşteptăm două legislaturi, cum a fost cu legea uninominală. Vă mulţumesc.

Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul Halici.

Nicuşor Halici Mulţumesc, domnule preşedinte. Da, e un proiect de lege, ca toate celelalte, perfectibil. Este, cu siguranţă, mult mai bun şi, cu siguranţă, nu va mai crea blocajele care au fost create la ultimele scrutine în diaspora. Da, creăm posibilitatea românilor din diaspora să voteze pe parcursul a 3 zile. Creăm posibilitatea românilor din diaspora să voteze prin corespondenţă. Creăm posibilitatea românilor din diaspora să poată să-şi exercite dreptul fundamental. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte corecţi şi să subliniem încă o dată că orice ar face şi ambasadorii, şi consulii, dacă nu ştiu câte scrutine electorale vor avea la o anumită dată, şi se vor mai trezi iar, cu două săptămâni înainte de un scrutin electoral, că li se triplează scrutinul, şi nu vor mai avea posibilitatea să înfiinţeze secţii pentru aceste scrutine, există acest risc. De aceea, cei care au în vedere sau, ştiu eu, măcar ca viziune pe termen lung să organizeze scrutine paralele, în acelaşi timp, totuşi să se hotărască din timp, pentru ca ambasadorii şi consulii din ţările respective să-şi poată dimensiona secţiile şi personalul necesar aferent secţiilor de votare, în aşa manieră încât românii să-şi poată exercita dreptul de vot. Da, românii din diaspora au drepturi mai multe din acest punct de vedere, cel electoral, de a vota, decât românii din România. Da, au aceste drepturi, pentru că diaspora, din păcate, nu este evidenţiată cu reşedinţă, cu domiciliu, precum cetăţenii care se află în interiorul ţării. Da, pentru cetăţenii din diaspora am făcut 3 zile, deşi sunt 3-4 milioane, în comparaţie cu 15 milioane, câţi sunt în România, şi au 14 ore la dispoziţie, tocmai pentru a le permite să-şi exercite dreptul fundamental.

Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Mulţumesc tuturor liderilor că am reuşit să facem o lege într-un timp record şi, până la urmă, votată de noi, toţi. Bună ziua! Şedinţa s-a încheiat la ora 12,59.