Ion-Marcel Ciolacu 3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Avem 205 amendamente admise, 4 respinse. PL-x 254/2019. Caracter organic. Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă. Vă rog, domnule preşedinte Halici.
Nicuşor Halici Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate cu PL-x 254/2019. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil. Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi mai ales fizice, a personalului angajat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice , cu amendamentele admise redate în Anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun, şi Anexa 2 cu amendamentele respinse. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Intervenţii? Dacă doreşte cineva la dezbateri generale? Domnul Dobre Victor Paul. Vă rog.
Victor Paul Dobre Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum vă aduceţi aminte, acest proiect de lege a fost retrimis comisiilor pentru dezbatere şi, din păcate, observaţiile pe care le-am avut săptămâna trecută rămân valabile şi azi. În esenţă, acest proiect de lege dă atribuţii suplimentare Inspectoratului General al Poliţiei Române, cât şi Inspectoratului General al Jandarmeriei în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, dar şi o serie de atribuţii suplimentare, în situaţii de intervenţie în forţă. Acest proiect de lege a fost iniţial al Guvernului şi atacat la Curtea Constituţională a fost declarat neconstituţional, a fost reluat ca iniţiativă legislativă sub semnătura ministrului justiţiei, în calitate de parlamentar, şi promovat din nou. Observaţia noastră de fond este că acest proiect de lege necesită dezbaterea şi avizarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Este vorba de prevenirea actelor de terorism, este vorba de combaterea actelor de terorism şi atenţie foarte mare la extinderea atribuţiilor Poliţiei şi Jandarmeriei în situaţii de intervenţie în forţă. Este o întrebare justificată pe care ne-o punem, de ce coaliţia majoritară evită Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de ce face tot efortul să nu fie dezbătut acolo? Mai ales, revin, este vorba de terorism, care este atributul altor instituţii şi, bineînţeles, e sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În această situaţie, vă propunem din nou, în numele Grupului PNL, retrimiterea la comisie şi permiteţi-mi să vă anunţ deja că avem în vedere să atacăm acest proiect de lege, dacă trece în forma actuală, la Curtea Constituţională. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Pentru ce perioadă doriţi retrimiterea?
Victor Paul Dobre Două săptămâni.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni. Vot, vă rog. Cu 50 de voturi pentru, 90 contra, 10 abţineri, nu s-a aprobat. Intrăm pe dezbateri. Domnule Ion Stelian, vă rog.
Stelian-Cristian Ion După tristul episod 10 august, în care Jandarmeria, sub oblăduirea ministrului de interne Carmen Dan, a agresat populaţia paşnică a acestei ţări, PSD a învăţat următorul lucru: ce trebuie făcut. Păi, trebuie să întărim organele de forţă ale statului, trebuie să întărim Poliţia, trebuie să întărim celelalte organe. Şi a venit Guvernul cu un proiect de lege, PL-x 405/2018, pe care, pentru că nu s-au respectat procedurile parlamentare, l-am atacat la Curtea Constituţională cu succes. În urma acestui moment, doamna ministru Carmen Dan a insistat şi a venit cu o altă propunere legislativă, copiată la indigo, e prezenta propunere legislativă, Pl-x 254/2019, şi nu a renunţat la chestiunile pe care le-am considerat cele mai grave, şi anume, s-au mărit sancţiunile pentru o serie de contravenţii, considerăm noi nejustificat. Mai mult decât atât, s-a dat liber la bătut protestatari paşnici, ca să vă comprim, aşa, într-un cuvânt, în sensul în care organul de poliţie are dreptul deja, prin acest proiect de lege, să lovească, să utilizeze forţa fizică împotriva unui protestatar paşnic, fără prea multe detalii. Pur şi simplu, dacă un protestatar se aşază jos şi protestează, fără să prezinte niciun pericol în mod concret, în loc să fie luat pe sus, eventual dacă blochează un drum public important şi se întâmplă ceva extraordinar de rău, este luat la bastoane. Asta, legal, de acum încolo, dacă se va aproba această lege. Este absolut inacceptabil, din punctul nostru de vedere. Am formulat şi amendamente. Dacă veţi avea înţelepciunea să votaţi pentru aceste amendamente, e posibil să ne reconsiderăm votul. Până una-alta, vom vota împotrivă, alături de colegii din PNL, şi USR va contesta la Curtea Constituţională şi noi credem că o vom face şi de această dată cu succes.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Din partea grupurilor, o singură intervenţie. Domnul Halici, preşedintele comisiei. (Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.) Domnule doctor, să lăsăm juriştii, care sunt mai pricepuţi la ordine publică.
Nicuşor Halici Nicidecum mai pricepuţi, doar că am lucrat pe proiect, pe iniţiativă, iar ceea ce au spus antevorbitorii nu doar că este fals, induce o idee că Poliţia va fi împotriva vreunui cetăţean. Hai să o luăm metodic. În primul rând, avizul CSAT este obligatoriu doar în condiţiile în care iniţiativa ar fi fost a Guvernului. Dacă ne ducem în zona asta, ca toate iniţiativele să fie condiţionate de diverse avize, ale diverselor instituţii, în Parlament deja birocraţia care există, legislativă, o multiplicăm şi mai mult. În ceea ce priveşte rolul şi siguranţa cetăţeanului, precum şi rolul poliţiştilor, nu are în vedere nimeni, cel puţin din poliţişti, că depun un jurământ şi pot fi traşi la răspundere, conform procedurilor şi legilor în vigoare, atunci când fac exces de zel sau încalcă vreo normă. Dar acum haideţi să ne imaginăm "n" situaţiile la care sunt supuşi şi pe care le tot evidenţiază, da? Sunt în urmărirea unui infractor sau a unei persoane suspecte. Persoana respectivă la un moment dat părăseşte spaţiul public şi se adăposteşte undeva. Poliţistul nu mai poate interveni. Ce să facă? Să stea, ca infractorul, eventual, să pună viaţa în pericol a altor cetăţeni până are un mandat de... Un mandat de... Ajutaţi-mă! (Râsete.)
Ion-Marcel Ciolacu Percheziţie.
Nicuşor Halici ... un mandat de percheziţie, de intrare şi aşa mai departe, de acces în proprietate. Da, e simplu, ştim să râdem, în momentul în care stăm acolo, în bănci, şi doar gândim aşa, la maniera: totul este criticabil, dar totul este perfectibil, în acelaşi timp. Şi haideţi să venim, dincolo de râsete şi critică, cu o critică constructivă şi cu un aport constructiv, da? Mai mult, sunt persoane care săvârşesc infracţiuni şi ajung, la un moment dat, să fie protejate de alte persoane care nu au săvârşit infracţiuni sau contravenţii. Poliţiştii n-au ce să facă, nici nu se pot atinge de persoanele respective, pentru că ei creează un cordon de protecţie a persoanelor care săvârşesc infracţiuni sau contravenţii. Ce o să facă? O să se uite poliţiştii la persoanele care îi protejează, fără să poată să le îndepărteze sau fără să aibă posibilitatea să ajungă la infractori? Nu trebuie să-i bată şi n-o să ajungă să-i bată decât dacă opun rezistenţă, în cel mai negru scenariu. Dar vrem un stat de drept? Păi, statele de drept cum reacţionează? Instituţiile de forţă din statele de drept, la care tot ne raportăm, cum reacţionează, ce fel de proceduri au? Stau poliţiştii şi se uită, aşa, zâmbitori, candizi, la persoane care împiedică punerea în aplicare a unor proceduri sau neutralizarea unor infractori? Da, dubla măsură, din păcate, ne-o creăm noi, în primul rând, şi de asta ne-o creează şi alte state, pentru că noi, în interiorul României, vrem standarde multiple. Mulţumesc. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Noi aprobăm totuşi intervenţii, nu bătăi, dar... Dacă la titlul legii sunt intervenţii? (Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.) O problemă personală, domnule Bacalbaşa, bineînţeles.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Domnilor, Ca unul care am fost agresat, în parcul din faţa acestei instituţii, pentru ce am votat în această instituţie şi am văzut jandarmii care m-au înconjurat, că erau terorizaţi, înnebuniţi de frică, şi nu le era frică de elementul fizic reprezentat de bătăuşi, ci de cei care erau în spatele lor, forţele obscure, ca unul care am reclamat la Procuratură şi Procuratura, deşi exista filmul cum eram împins, iniţial a spus că nu s-a produs niciun fel de agresiune şi niciun fel de ultraj şi după ce, cu ajutorul domnului Nicolicea, am făcut contestaţie şi mai ales televiziunea a arătat ce s-a întâmplat la Procuratură, au revizuit punctul de vedere, salut această lege care apără ce a mai rămas din instituţiile statului în faţa unor elemente obscure. Şi încă ceva. Un coleg de-al meu, din Galaţi, a ridicat o problemă principială de o gravitate extremă: raportul între CSAT şi Parlament. Domnule, forţa decizională a poporului se exprimă prin Parlament, nu prin CSAT! În ziua în care CSAT va deveni cel care decide tot ce mişcă în ţara asta, statul paralel iese la lumină, înfloreşte. (Aplauze.)
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii? Dacă nu, la titlu. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat. La preambul, intervenţii? Nu. Adoptat. La articole, intervenţii? Nu. Adoptate. (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.) Vreţi să intraţi la amendamente respinse, nu? Vă rog.
Stelian-Cristian Ion S-au făcut nişte propuneri. Acum mă refer la amendamente admise, la Anexa 1, marginal...
Ion-Marcel Ciolacu Haideţi să luăm de la 1 la 50, da? Unde este amendamentul dumneavoastră? Marginal cât?
Ion-Marcel Ciolacu De la 1 la 50 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate. De la 50 la 100? Vă rog, la 61.
Stelian-Cristian Ion 61. Este vorba despre un amendament admis care elimină termenul maxim, durata maximă pentru care poate fi oprită, reţinută o persoană la secţie, durata de 8 ore, lăsându-se în text doar faptul că eliberarea acestei persoane trebuie să se facă de îndată. Din punctul nostru de vedere "de îndată" este un termen destul de evaziv. Întotdeauna trebuie să ai nişte limitări maxime pentru aceste îngrădiri ale drepturilor fundamentale, cum este libertatea persoanei. Acest lucru se întâmplă şi la arestare, şi la reţinere, şi pentru această măsură administrativă de conducere la sediu ar trebui să existe un asemenea termen, o durată maximă. Ca atare, noi vă solicităm eliminarea acestui amendament admis, deci să votaţi împotriva acestui amendament admis în Comisia juridică.
Ion-Marcel Ciolacu Fiind amendamentul domnului deputat Márton Árpád, domnule deputat, vă rog, luaţi cuvântul, şi pe urmă supun la vot.
Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, şi noi de aceea ne-am abţinut la solicitarea de retrimitere şi data trecută am votat pentru retrimitere şi în comisie pentru amânare, pentru că ar fi fost mai bine să avem timpul necesar să dezbatem articol cu articol, virgulă cu virgulă, fiecare prevedere din această lege, nu pentru a da puteri mai mari decât cele prevăzute în Constituţie CSAT-ului, ci ca parlamentarii să se gândească. Referitor la acest amendament, colegii mei din comisie poate îşi aduc aminte că în dezbaterile generale şi pe hol unul din elementele criticate era tocmai această putere discreţionară acordată poliţistului, de a te reţine fără nicio intervenţie 8 ore şi, dacă nu este îndestulător, încă 12 ore, dacă el consideră că tu nu eşti cel care te-ai legitimat. Formula iniţială este "de îndată, dar nu mai mult de 8 ore", care se poate prelungi până la 12 ore, când, în cazul intervenţiei procurorului, instituţia reţinerii poate, conform Constituţiei, să funcţioneze cel mult 24 de ore, după care vine judecătorul şi te arestează preventiv. Dacă vă uitaţi şi citiţi DEX-ul, "de îndată" înseamnă "acum". Era propunere de amendare a colegilor noştri din USR, ca în loc de 8 ore să scriem 6. Eu cred că, din moment ce s-a constatat că cetăţeanul într-adevăr este cutare, cutărică, are actul pe care eventual nu l-a avut la el, de îndată ce s-a constatat că el este cel care s-a legitimat, trebuie să fie pus în libertate de îndată, adică acum, atunci când s-a constatat acest lucru. Altfel, este pericol ca poliţistul să te ţină acolo 8 ore pentru că are dreptul. După ce te-a legitimat, a verificat, soţia ţi-a adus buletinul de identitate sau cartea de identitate, te mai ţine încă 7 ore acolo, pentru că are dreptul să te ţină 8 ore, că aşa vor muşchii lui, dacă poate. Dacă am fi într-o altă ţară aş fi de acord... Este un termen destul de lung. Nu mi se pare corect pentru că, din păcate, constatăm că mai sunt oameni în diferite structuri care abuzează de puterea discreţionară pe care au primit-o printr-o lege. De aceea, am spus să rămânem la "de îndată". Evident, dacă se doreşte să se scrie aici un termen rezonabil redus, o oră, două, acceptabil, dar nicidecum 8 ore, prelungite până la 12 ore, adică jumătate cât are dreptul procurorul. Şi, vedeţi, formularea este "de îndată" sau "ia măsurile necesare". Adică, dacă nu poate să te legitimeze, are nevoie de un timp îndelungat, se adresează procurorului şi curge totul aşa cum este prevăzut în legislaţia actuală.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat. Vă rog. (Vociferări.) De eliminare. Staţi uşor! Supun votului dumneavoastră amendamentul admis aşa cum este. Nu, că USR-ul, aţi votat şi dumneavoastră pentru, de asta am întrerupt. Supun votului dumneavoastră...
Stelian-Cristian Ion De eliminare.
Ion-Marcel Ciolacu De eliminare doriţi? Vă rog.
Stelian-Cristian Ion Nu e un capăt de ţară. S-a mai procedat la reluarea votului şi pentru că nu a fost clar la început ce se votează, pentru că aţi spus: "Se supune eliminarea". În mod normal trebuie supus amendamentul în sine. De aceea, eu vă solicit reluarea votului pe acest amendament, pentru a fi lucrurile clare şi a vota fiecare în cunoştinţă de cauză.
Ion-Marcel Ciolacu Supun votului dumneavoastră amendamentul admis. Vă rog, vot. Eu l-am întrerupt pentru că v-am văzut că aţi votat şi dumneavoastră, de asta... Deci rămâne forma comisiei. 110 voturi pentru, 48 contra. De la 100 la 150. Vă rog. Sau tot între 50 şi 100?
Stelian-Cristian Ion Aş pune în discuţie de la Anexa 2, raportându-ne la numărul articolelor. Avem un amendament respins care se referă la acelaşi articol, adică la art. 32 4 . Este nr. crt. 1 de la Anexa 2, la amendamente respinse, unde noi am propus, în loc de acea durată maximă de 8 ore, o durată maximă de 6 ore. Şi într-o....
Ion-Marcel Ciolacu Păi nu...
Stelian-Cristian Ion Numai puţin! Într-o logică teoretică, aşa, să spun, aş fi de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Márton Árpád.
Ion-Marcel Ciolacu Eu înţeleg, dar noi am trecut de amendamentele de la 1 la 50.
Stelian-Cristian Ion Dar sunt şi respinse şi amendamentul are o altă conotaţie, deci are un alt conţinut, pentru că următoarele amendamente se referă la acelaşi. Dacă se respinge acesta nu mai discutăm niciunul. Sunt legate unele de altele.
Ion-Marcel Ciolacu Bine. OK. Deci rămâne... Propunerea domnului Márton Árpád era o oră, două. Dumneavoastră propuneţi cu 6 ore. OK.
Stelian-Cristian Ion Nu, nu!
Ion-Marcel Ciolacu Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.
Stelian-Cristian Ion Trebuie să susţin un pic!
Ion-Marcel Ciolacu Vă rog.
Stelian-Cristian Ion Un minut cred că e suficient. Eu sunt convins de data aceasta de buna-credinţă a domnului Márton Árpád, în amendamentul Domniei Sale, în sensul că doreşte limitarea acestui timp. Numai că în practică, nu în teorie, în practică "de îndată" nu înseamnă o jumătate de oră, nu înseamnă acum, nu înseamnă într-o oră, două. De foarte multe ori, din păcate spun, "de îndată" înseamnă foarte multe ore şi de aceea legiuitorul, de fiecare dată când s-a vorbit de limitări ale drepturilor fundamentale, a pus o limită maximă. De aceea, insist asupra acestui aspect. Haideţi să punem o limită maximă, pentru că ea nu strică în niciun fel. Ea este o limită maximă faţă de care trebuie să se raporteze organul judiciar, rămânând ca reper principal acel "de îndată", că "de îndată" rămâne în text, dar trebuie să existe o limită maximă, şi aceea să nu fie cea de 8 ore, ci să fie de 6 ore, cum am propus noi în acest amendament.
Ion-Marcel Ciolacu Supun votului amendamentul respins. Cine este pentru amendamentul respins? Cu 54 de voturi pentru, 104 voturi contra, două abţineri nu a trecut. Trecem de la 100 la 150. Dacă sunt intervenţii la amendamente? De la 150 la 200 intervenţii? Nu. De la 200 la ... Vă rog, domnule Stelian. Tot pe respinse sau pe admise?
Stelian-Cristian Ion La respinse.
Stelian-Cristian Ion Nu le mai susţin pe cele deja respinse, că au legătură cu ce am discutat mai devreme. Doar la ultimul punct de la respinse, nr. crt. 4, este vorba de folosirea forţei fizice faţă de persoanele paşnice. Insistăm foarte mult asupra acestui amendament, în sensul în care noi apreciem că folosirea forţei faţă de o persoană paşnică ar trebui să fie acceptată doar în două situaţii excepţionale, şi anume: Atunci când acea persoană, deşi e paşnică, încearcă să fugă, să se sustragă, deci poate fi o persoană bănuită de săvârşirea anumitor delicte, care încearcă să se sustragă şi atunci este nevoit organul de ordine, poliţistul, să intervină în forţă, pentru a-l opri. Şi, în al doilea rând, atunci când acea persoană foloseşte ea însăşi propria forţă pentru a opune rezistenţă. Deci doar în aceste două situaţii ni se pare acceptabilă folosirea forţei împotriva unei persoane. Când îşi foloseşte propria forţă. Chiar dacă această utilizare a propriei forţe nu înseamnă că este o persoană violentă, utilizarea propriei forţe însemnând că se agaţă de anumite obiecte din jur pentru a nu putea fi luată de acolo. Deci amendamentul sună în felul următor: "Prin utilizarea forţei fizice poliţistul nu poate cauza suferinţe fizice unei persoane paşnice, cu excepţia cazului în care aceasta intenţionează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când îşi foloseşte propria forţă fizică pentru a opune rezistenţă acestor măsuri". Acesta este amendamentul pe care vi-l solicit la vot.
Ion-Marcel Ciolacu Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Vot, vă rog. 64 de voturi pentru, 95 de voturi contra, două abţineri. Supun votului dumneavoastră amendamentul în forma comisiei. Vot, vă rog. 101 voturi pentru, 49 de voturi contra, 13 abţineri. Rămâne în forma comisiei. Dacă sunt intervenţii de la 200 la 205, la amendamentele admise? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final. Mai aveţi intervenţii? Nu.