26 iunie 2019 – Reexaminarea Legii privind sistemul public de pensii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.138 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.375 din 14 mai 2019 (PL- x 725/2018/2019. ( rămasă pentru votul final )

Carmen-Ileana Mihălcescu Punctul 9, reexaminarea Legii privind sistemul public de pensii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 138 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 14 mai 2019; PL-x 725/2018/2019; caracter organic; procedură de urgenţă şi 216 amendamente admise. Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului domnul preşedinte Solomon şi apoi Guvernul, domnul ministru.

Adrian Solomon Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Legea adoptată de Parlament în data de 19 decembrie 2019 are ca obiect de reglementare adoptarea unui nou act normativ în domeniul sistemului public de pensii, care îşi propune eliminarea din sistemul de pensii din România a inechităţilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categorii de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. La data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate. Prin Decizia nr. 138 din 13 martie 2019 a constatat că prevederile art. 25 alin. (1) şi ale art. 63 lit. a) şi b) sunt neconstituţionale. În urma reexaminării, legea a fost respinsă de către Senat, în şedinţa din 19 iunie 2019. Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma reexaminării legii, membrii comisiilor pentru muncă şi juridică propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente, redate în anexa care face parte din prezentul raport. Şi dacă-mi permiteţi să fac o corectură pe care am observat-o acum?

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog.

Adrian Solomon Legea pensiilor a fost adoptată în 19 decembrie 2018, nu cum eronat apare în raport, 2019.

Carmen-Ileana Mihălcescu Am reţinut. Vă mulţumesc.

Adrian Solomon Timp de dezbateri: 5 minute dezbateri generale, 5 minute pe amendamente.

Carmen-Ileana Mihălcescu La dezbaterea pe articole 5 minute aţi spus. Supun votului dumneavoastră propunerea preşedintelui de comisie: 5 minute dezbateri. Vot, vă rog. Aprobată cu 92 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă. La dezbateri generale, doamna Lia Olguţa Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în postura să revotăm cea mai importantă lege din această legislatură, Legea pensiilor, cea mai importantă pentru că nu priveşte doar pensionarii, ci până la urmă priveşte toată populaţia României, pe toţi cei care sunt la ora actuală angajaţi şi vor deveni la rândul lor pensionari. Dumneavoastră ştiţi foarte bine ce prevede această lege a pensiilor şi cât este de importantă. În primul rând că reduce toate inechităţile sau mai bine zis elimină toate inechităţile din sistem. Este vorba de inechităţile între femei şi bărbaţi, aşa cum, din păcate, se întâmplă acum, pe actuala legislaţie. Este vorba de inechităţile între persoane de acelaşi sex dar care au ieşit în ani diferiţi la pensie. Este vorba, de asemenea, de introducerea masteratului şi doctoratului, ca şi perioade contributive. Se creează condiţii mai avantajoase pentru mamele cu mai mulţi copii, se schimbă formula de calcul, se iau şi acordul global şi alte drepturi de natură salarială în calcul la pensie şi apare un ajutor în plus pentru soţul supravieţuitor. Ce se modifică, la cererea Curţii Constituţionale? Insist să spun că această Curte Constituţională a declarat legea constituţională în ansamblul său. Este vorba doar de cererea de clarificare la trei paragrafe din cele 183 de articole, cât are Legea pensiilor. Se cere, aşadar, să fie mai bine explicate. La ce se referă aceste paragrafe? Este vorba de pensiile de invaliditate, care vor rămâne ca în actuala legislaţie, deşi din punctul de vedere al iniţiatorului, atunci când s-a lucrat această lege a pensiilor, era bine ca cei care beneficiază de pensii de invaliditate să intre într-o altă formulă de legislaţie, mai precis în cea din domeniul social, pentru că, aşa cum se cere în decizia Curţii, o persoană care a lucrat o zi, o lună sau şapte ani este în situaţia de a primi pensie de invaliditate. Dar, pentru că aşa a fost decizia Curţii, aşa rămâne în această lege. Al doilea lucru care se cere, ca şi modificare, de către Curtea Constituţională, sau de explicare, este o definiţie mai riguroasă în ceea ce priveşte contribuabilul. Ei, bine, vreau să vă spun că după ce am făcut transferul contribuţiilor şi s-a modificat Codul fiscal nu am avut situaţia în care vreun angajator din România să nu fi înţeles ceea ce venim să clarificăm şi în această lege - deci se aplică deja aceste lucruri - şi anume că salariatul datorează contribuţia la bugetul asigurărilor, dar cel care o plăteşte efectiv, care o varsă în bugetul asigurărilor sociale este angajatorul. Practic aceste lucruri s-au modificat faţă de varianta iniţială. Din punctul meu de vedere nici nu trebuia neapărat să fie aceste clarificări, adică nu erau esenţiale, nu făceau în niciun caz inaplicabile legea, dar pentru că aşa a fost decizia Curţii Constituţionale suntem astăzi în situaţia în care să votăm din nou Legea pensiilor. De asemenea, aş vrea să mai fac nişte precizări, pentru că tot s-a discutat în ultima perioadă despre faptul că nu ar exista bani pentru aplicarea acestei legi. Aş vrea să pornim de la nişte calcule foarte simple, şi anume că în doi ani de guvernare PSD-ALDE, din 2017 până acum, vorbim despre venituri în plus în PIB de 266 de miliarde. Şi, dacă comparăm cu faptul că în alţi şapte ani de guvernare, pe Guvernele Boc, Ponta şi Cioloş s-au strâns doar 234 de miliarde venituri în plus la PIB, o să înţelegem că fiind venituri mai mari la bugetul de stat aceste venituri trebuie să se regăsească şi în veniturile populaţiei. Cred că este lucrul pe care îl promitem de fiecare dată noi, politicienii...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi.

Lia Olguţa Vasilescu ... şi în foarte puţine cazuri ne ţinem de cuvânt. Vă mulţumesc. Am încheiat.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna Schelean. Vă rog.

Valeria-Diana Schelean-Şomfelean Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Vreau să vă spun că nici cu ocazia reexaminării acestui proiect de lege, după decizia Curţii Constituţionale, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi a dreptului la proprietate privată. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul. Astfel, obţinerea pensiei este raportată la contribuţia datorată de angajat şi plătită de angajator. În cazul în care, de exemplu, angajatorul nu plăteşte efectiv contribuţia datorată de către angajatul său, atunci dreptul la pensie al persoanei respective este afectat, beneficiind de o pensie mai mică. În Legea pensiilor nu trebuia să existe sintagma "plătită de angajator", întrucât este responsabilitatea statului de a se asigura că toţi operatorii economici respectă legea şi achită toate datoriile, obligaţiile fiscale prevăzute de Codul fiscal. Practic, este o formă prin care statul încearcă să nu-şi asume o responsabilitate faţă de cetăţean, aceea de a garanta dreptul la pensie şi dreptul la proprietate privată. Legea pensiilor pune angajatul în situaţia de a fi privat de dreptul său la pensie şi de contribuţiile la Pilonul II de pensii. Nu are nicio vină cetăţeanul care munceşte că o parte din munca sa, adică contribuţiile, nu este direcţionată acolo unde ar fi fost obligatoriu să fie direcţionată potrivit legii, la fondul de pensii. În plus, aş vrea să vă spun că această Lege a pensiilor încalcă şi o altă decizie a Curţii Constituţionale. În anul 2018, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 387, a statuat faptul că sintagma "condiţii de vârstă standard" este constituţională în măsura în care nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Am avut la acel moment un proiect de lege prin care am încercat să corectez această problemă din actuala Lege nr. 263/2010, respinsă şi în Senat şi ulterior şi în Camera Deputaţilor, cu precizarea că, pe de o parte, acest nou proiect va ţine cont de decizia Curţii Constituţionale, iar, pe de altă parte, că există anumite reglementări specifice, în legi speciale, care permit extinderea acestei perioade pentru femei, pentru anumite categorii socio-profesionale. Vă rog să verificaţi art. 48 alin. (1) din legea pe care o dezbatem astăzi şi veţi vedea că dispoziţiile Curţii Constituţionale nu au fost transpuse în acest proiect de lege. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Cristian Seidler.

Cristian-Gabriel Seidler Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dragi cetăţeni români, Această Lege a pensiilor este o farsă. Să-ţi propui creşterea punctului de pensie cu 40% cu doar trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 2020 este o folosire în scopuri evident politice a fondului de pensii. Pretindeţi că aceasta era în Programul de guvernare, deşi nu era în forma aceasta, ştiţi, în cartea aceea colorată cu poveşti dar, chiar dacă ar fi fost, nu face altceva decât să denote premeditare de utilizare în scopuri politice. Bani oricum nu există şi asta pentru că, doamnă Lia Olguţa Vasilescu, chiar în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde de lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale. În plus, să folosiţi încă o dată fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensionari este cumplit imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. Domnule deputat şi ministru Budăi, ieri, în şedinţa de Guvern nu doar că aţi lăsat pensii speciale trecute în Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ pentru aleşii locali, dar să ştiţi că în acest proiect, deşi noi, cei de la USR, am propus abrogarea pensiilor speciale, inclusiv ale parlamentarilor - şi aici o includ şi pe doamna Lia Olguţa Vasilescu, deputat şi mereu ministru - Coaliţia majoritară PSD-ALDE a respins acest amendament. Aşa cum spunea domnul Iordache, probabil că aveţi această concepţie cum că pensiile speciale sunt bune, trebuie să rămână şi trebuie extinse. Noi considerăm asta a fi profund imoral! Acum 30 de ani ţara aceasta a mai fost condusă de nişte politicieni care, în disperare de cauză, şi-au propus şi au anunţat că vor creşte pensia minimă cu 12,5%. Povestea atunci s-a sfârşit prost, pentru că alţii erau cei care deţineau parola la Târgovişte. Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale! (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Csép Éva. Vă rog.

Éva-Andrea Csép Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Iarăşi ne aflăm în faţa Legii pensiilor. O lege prea mult aşteptată de către cetăţeni, deoarece am ajuns ca chiar în ultimii 30 de ani să mai modificăm câte ceva. Până la urmă am ajuns la faza în care nu mai ştiau cei care aplică cum să aplice aceste reglementări. Totuşi, ţin să vă atrag atenţia dumneavoastră asupra faptului că articolul despre care discutăm astăzi, care a fost reexaminat, la cererea Curţii Constituţionale, era o modificare, un amendament depus de către UDMR şi care viza în special persoanele cu dizabilităţi şi pensia de invaliditate. Acel amendament a fost supus votului dumneavoastră şi tot dumneavoastră aţi fost cei care aţi respins acest amendament. Şi iată că istoria se repetă! Ne aflăm în faţa dumneavoastră tot cu aceste modificări despre care v-am spus din primul moment că nu vor putea trece. Nu se poate face economie în ţara aceasta pe spinarea nevoiaşilor, pe spinarea acelor persoane care sunt cu dizabilităţi, acele persoane care au pierdut parţial sau total capacitatea de muncă. Nu se pot face economii! Deci şi ei au dreptul de a beneficia de o pensie de invaliditate. Da! Şi mai punem întrebarea ce fac comisiile care evaluează stadiul medical al acestor persoane. Ele sunt cele care trebuie să-şi facă treaba şi să facă verificările, organele care sunt competente. Deci cred că, cu aceste modificări, totuşi avem o lege care este aşteptată şi UDMR va sprijini în continuare. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Marius Paşcan. Vă rog.

Emil-Marius Paşcan Bună ziua, stimaţi colegi. Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Partidul Mişcarea Populară afirmă răspicat: până acum, cei de la PSD şi ceilalţi care compun guvernarea au reuşit să creeze, prin inechităţi grave în sistemul salarial, în sistemul de pensii, au creat această categorie nouă de privilegiaţi pe care au tot adăugit-o cu pensiile speciale, ignorând deliberat, cu bună ştiinţă, principiul contributivităţii şi iată, astăzi, din nou, avem un proiect legislativ privitor la pensii, iar creşterea punctului de pensie şi a pensiilor, în general, trebuia să se petreacă, aşa cum a promis PSD în Programul de guvernare, încă din luna ianuarie. Or, vedeţi că nu este aşa! Pe de altă parte, eu cred că aţi creat grave dezechilibre în sistemul salarial, un simulacru de mărire a salariilor la profesori, aţi promis mari proiecte de infrastructură, implicit legate de autostrăzi. Astăzi noi ar trebui să avem în lucru cei 180 de kilometri de autostradă pe care i-aţi promis la nivel naţional. Ar fi trebuit să înceapă lucrările la autostrada pe care am promovat-o noi, prin lege, Târgu Mureş - Iaşi. Nu se întâmplă nimic din toate acestea! Deci sunt grave aceste populisme, această demagogie cu care defilaţi triumfalist la nivel naţional! (Vociferări.) Atenţie, nu vă pripiţi! Partidul Mişcarea Populară este de acord cu creşterea salariilor, cu creşterea pensiilor, este de acord ca românii să trăiască mai bine, să aibă venituri, să prospere, dar toate acestea să se întâmple într-un temei realist, într-un temei legat de venituri, şi nu de împrumuturi, pentru că astăzi România se împrumută cu 4,7 milioane de lei pe oră. Deci sunt împrumuturi nesustenabile, la fel ca şi aceste creşteri. Cu toate acestea, Partidul Mişcarea Populară transmite un semnal politic la nivel naţional, în sensul că noi susţinem acest proiect de lege. Şi sperăm ca românii să aibă parte într-adevăr de aceste creşteri, şi nu de inflaţie, şi nu de devalorizarea leului, şi nu de venituri în mod real mai puţine, în ce priveşte propriul buzunar. Aşadar, vom susţine acest proiect de lege, cu aceste precizări absolut necesare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Drept la replică, doamna Lia Olguţa Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu Am înţeles. Nu e bine că dăm bani de pensii şi de salarii, că e populism. Nu e bine că vrem ca cei care au pensii de invaliditate să treacă într-o legislaţie specială, unde să primească o sumă fixă, mai mare decât ce le revine lor pe contributivitate. Dar în ceea ce priveşte partea de pensii speciale cred că sunt importante nişte precizări. Şi anume: Suntem singurul Guvern care a plafonat pensiile speciale încă din iunie 2017. Şi asta ne-a costat la vot. În acelaşi timp, ne dorim ca prin această lege să ajungem cu pensiile publice pensiile speciale. Şi vă rog frumos să vă uitaţi pe simulări. Şi o să vedeţi acolo că un profesor universitar va ajunge cu o pensie de 8.000 de lei. Atenţie, raportat la salariul pe care îl avea în 2017, nu la salariile pe care le au acum în plată! Un doctor, la fel, ajunge cu o pensie de 5.000 de lei. Raportat, din nou, la salariile pe care le aveau în 2017, nu la megasalariile pe care le au acum în plată. Asta, ca să ştim despre ce vorbim. În ceea ce priveşte sistemul acesta de pensii, noi credem că în 3 ani de zile el se va aşeza, la modul în care va fi mai avantajos să mergi pe această lege a contributivităţii, decât să rămână în vigoare legile speciale de pensii. Şi asta va înţelege toată lumea. Dacă citiţi legea şi vedeţi simulările care s-au făcut la Casa Naţională de Pensii veţi înţelege. Şi mai vreau să spun un lucru. Despre Legea USR-ului. Ni se tot spune că există o lege a USR-ului care vrea să taie pensiile speciale. Greşit! Este o mare minciună. M-am uitat şi eu, şi domnul Buican, pe care nu puteţi să-l suspectaţi, pentru că este din opoziţie, este de la PNL, pe această lege a dumneavoastră. În primul rând că tratează diferit pensiile speciale. De unele se leagă, de altele nu, că acolo e mai complicat, aşa, şi e mai bine să nu. În al doilea rând, vreau să vă spun că dumneavoastră mergeţi pe principiul: "Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!". De ce? Pentru că acum în legile speciale de pensii se prevede un lucru - că se iese cu o pensie de 85% din ultimele salarii, deci din ultimele luni. Ce spune legea dumneavoastră? Că se iese cu 85% din ultimul salariu, ceea ce e chiar mai avantajos, dragii mei. Ipocrizia ucide! (Aplauze.)

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Trecem la dezbaterea pe... (Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.) Domnule, nu v-a invocat numele, nu v-a ofensat, n-a făcut nicio afirmaţie ofensatoare . (Vociferări.) Domnule Seidler, nu există a doua intervenţie, este procedură de urgenţă, avem câte un reprezentant de fiecare grup. (Vociferări.) Vă mulţumesc. (Vociferări.) Merg mai departe. Nu v-a ofensat sub nicio formă. Vă rog frumos să fiţi... (Vociferări.) Bun. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 100. Sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la 101 la 216. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Legea merge la votul final.