Ion-Marcel Ciolacu 3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 şi art. 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 233/2019. Din partea iniţiatorului dacă sunt intervenţii? Din partea comisiei sesizate, doamna preşedinte. Iniţiatorul? Da. Este doamna preşedinte, este din partea iniţiatorului. Vă rog, doamnă Iurişniţi.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc. Este vorba de un proiect de lege care readuce pe făgaşul normal ceea ce înseamnă depolitizarea şi o mai bună coordonare a activităţii universitare, din perspectiva faptului că un mandat al rectorilor nu poate depăşi opt ani. Două mandate succesive trebuie să aibă opt ani şi nu mai mulţi ani, şi nu avem acea perioadă prin care unii dintre rectori îşi dădeau demisia şi se reinvesteau în funcţie şi constituiau adevărate feude şi monopol de influenţă. Nu putem fi de acord cu acest lucru, de aceea am avut această iniţiativă legislativă să reveniţi la textul iniţial al Legii educaţiei din 2011. În 2014 a fost modificată de Guvernul Ponta. Este important să revenim la un text de lege normal, care să promoveze ceea ce trebuie să existe în univeristăţile noastre din România, adică o democratizare a votului, studenţii să poată participa la votul democratic universal secret cu 25% pondere din corpul electoral. Profesorii titulari, cercetătorii să participe cu 75% pentru alegerea rectorilor, iar aceşti rectori nu au de ce să stea mai mult de opt ani de zile. După opt ani de zile este nevoie de un alt tip de leadership, de un alt management profesional care să aducă o prospeţime şi o revigorare a universităţilor, pentru că ştim foarte bine în ce situaţie se află universităţile din România, în raport cu calitatea învăţământului european. Pentru aceasta, USR va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege şi vă rugăm să daţi curs unui vot favorabil. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Vă mulţumesc. Domnul Szabó Ödön. Vă rog. Pe procedură? Ca iniţiator?
Ödön Szabó La dezbateri.
Ion-Marcel Ciolacu La dezbateri, după ce ne citeşte doamna preşedinte raportul. Mulţumesc mult tare. Doamnă preşedinte, vă rog frumos, aveţi cuvântul.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu adresa Pl-x 233/2019, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 şi art. 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolelor menţionate - art. 207 şi art. 213 -, cu referire la modalităţile de alegere a decanilor facultăţilor în universităţi, precum şi la limitarea clară a mandatelor rectorilor, indiferent de întreruperile sau suspendările implicate pe traseu. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din raportul de faţă. Mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Dezbateri? Domnule deputat, vă rog.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiativa legislativă pe care o aveţi în faţă a avut câteva amendamente în comisie, amendamente adoptate. Unul dintre aceste amendamente se referă la rolul studentului în ceea ce priveşte alegerea rectorului. În momentul de faţă, în legislaţia în vigoare există posibilitatea ca să alegi rectorul prin două moduri: printr-un mod direct, prin votul direct al profesorilor, al tuturor profesorilor din unitatea de învăţământ respectivă, şi cu participarea studenţilor care au calitate în forurile universităţilor, respectiv prin cercuri mai restrânse, unde există o reprezentare de 25% a studenţilor. Modificarea pe care am agreat-o în comun propune ca să existe o prezenţă de 25% a studenţilor, în momentul în care se realizează un scrutin direct. Şi eu cred că este un lucru benefic ca cei care sunt beneficiari ai actului de învăţământ în sistemul universitar să poată participa la decizii. Nu am susţinut - şi le mulţumesc colegilor din comisie - nu am susţinut ca decanii să fie aleşi prin acelaşi vot, dintr-un motiv foarte simplu. Trebuie să existe un act managerial coerent la nivelul universităţilor, deci rectorul ales trebuie să poată să-şi construiască o echipă prin care va conduce universitatea respectivă. În schimb, da, am susţinut revenirea la forma din 2011, şi anume, ca rectorul să aibă posibilitatea să fie ales pentru două mandate de maximum patru ani şi în total maximum opt ani. Pentru că legea în vigoare astăzi dă posibilitatea ca cineva care a fost ales rector să deţină această poziţie 7 ani, 11 luni şi 3 săptămâni, să-şi întrerupă pentru o săptămână mandatul de rector în al doilea mandat şi să reînceapă şi să fie reales rector pentru 7 ani, 11 luni şi 3 săptămâni, din care din nou întrerupe pentru o săptămână mandatul de rector şi aşa se ajunge să fie cineva 24 de ani rector pe legislaţia actuală, ceea ce nu mi se pare corect. A fost o iniţiativă bună aceea ca managementul instituţional să fie pentru un mandat limitat. Eu cred că această iniţiativă - şi am introdus şi mulţumesc şi pe această cale, a fost făcută pentru a nu avea subterfugii pentru anumite persoane, ca şi în cazul în care se realizează o unificare, o dezlipire, o reorganizare a universităţii, pentru universitatea care este continuatoarea dreptului acelei universităţi legislaţia să rămână constantă, pe acelaşi palier de 8 ani, în acest context. Sper să fie susţinută iniţiativa legislativă în plen. Este clar că sunt adversari ai acestei iniţiative cei care sunt în funcţie şi sunt lezaţi de această iniţiativă, dar eu cred că este o iniţiativă benefică. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Zisopol.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Pentru început, doresc să vă spun că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative. Iar pentru transparenţă şi în ceea ce priveşte modul în care noi am respectat ceea ce doresc cadrele didactice universitare din România, aş dori să dau citire celor două amendamente la care am şi participat în mod direct în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi pe care, sigur, le susţin şi astăzi. La art. 209 alin. (1) lit. b) am modificat, şi acest articol va avea următorul cuprins: "Prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii, care reprezintă - subliniez ceea ce au specificat şi colegii mei, anterior - 75% din corpul electoral, şi al reprezentanţilor studenţilor, în proporţie de 25% din corpul electoral". Menţionez că am avut prezent în comisie şi un reprezentant al studenţilor care ne-a adus la cunoştinţă că în majoritatea universităţilor din ţară acest procent de 25% nu se respectă, un motiv în plus pentru a face această modificare. "Metodologia de desemnare a reprezentanţilor studenţilor este prevăzută în Carta universitară". Iată că ne-am raportat şi la independenţa fiecărei universităţi de a hotărî, din acest punct de vedere. La art. 213 alin. (7) am făcut o modificare: "Durata mandatului de rector este de 4 ani", aşa cum spunea şi colegul meu de la UDMR. "Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată," - aici a apărut modificarea esenţială - "în urma unui nou proces de desemnare conform art. 209 alin. (1) lit. a) şi b) şi prevederilor" - subliniez încă o dată - "Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior sau al instituţiei succesoare în drepturi ale acesteia pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora". Acestea sunt argumentele pentru care am susţinut şi anterior şi susţin încă o dată faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.
Ion-Marcel Ciolacu Şi eu vă mulţumesc. Domnul Buicu, Grupul PSD. Vă rog.
Corneliu-Florin Buicu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Aş vrea, totuşi, să vin şi să vă prezint şi o altă părere. Este vorba de faptul că în Constituţie avem prevăzută în momentul de faţă autonomia universitară, iar universităţile sunt cele care, sub o formă sau alta, îşi hotărăsc destinul. Vă mai aduc la cunoştinţă faptul că procesul electoral în curs pentru următorul mandat deja a fost demarat la nivelul universităţilor din România. Modificarea legislativă va putea avea efect doar pentru următorul scrutin la nivel universitar. Reprezentarea studenţilor la nivelul structurilor de conducere şi al modalităţilor de stabilire a rectorului, indiferent că vorbim de scrutin general, indiferent că vorbim de concurs, se face în urma aprobărilor de către senatele universităţilor în care sunt votaţi de către tot personalul de cercetare şi de învăţământ reprezentanţii la nivelul senatului. Aşa că, personal, nu sunt de acord cu această modificare legislativă.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc, domnule deputat. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat. Preambul, obiecţii? Nu. Adoptat. Intrăm pe amendamentele admise. Le luăm pe fiecare în parte. La primul amendament, obiecţii? Nu. Adoptat. Al doilea amendament, obiecţii? La al doilea amendament, domnul Szabó Ödön.
Ödön Szabó Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul despre care vorbim este tocmai acea iniţiativă - şi domnul Buicu avea dreptate - orice legislaţie, mai ales legislaţia în ceea ce priveşte învăţământul, se aplică din anul şcolar următor. Deci este foarte clar că procesul care a fost demarat va fi aplicat pentru viitor, deci nu poate perturba ceea ce a fost pornit. Dar acest lucru nu înseamnă că acea iniţiativă care presupune ca un mandat să fie limitat - şi cu care cu toţii am fost de acord - să nu poată fi susţinută şi eu sper foarte mult ca cel puţin această parte, având în vedere faptul că legislaţia este pentru viitor, iar Legea educaţiei naţionale spune foarte clar că se aplică din anul şcolar următor, aceasta să fie o garanţie prin care, totuşi, să susţineţi această iniţiativă legislativă, pe de o parte. Pe de altă parte, autonomia universitară nu înseamnă că este în afara statului. Deci autonomia universitară înseamnă că trebuie să respecţi legile pe care le votează acest Parlament. Senatul universitar poate să-şi adopte propria Cartă, în limita Legii educaţiei naţionale. Deci acest lucru este foarte important să îl spunem, că nici universităţile nu sunt deasupra Constituţiei şi deasupra statului, adoptat de către Parlament şi cu referire exactă, acolo unde credeţi dumneavoastră, la Târgu Mureş.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc. Amendamentul marginal 3. Obiecţii? Nu. Adoptat. 4. Obiecţii? Nu. Adoptat. 5. Obiecţii? Nu. Adoptat. Propunerea legislativă rămâne pentru votul final. Dau vot şi la amendamentele admise? Nu.