Florin Iordache Invit colegii să ia loc să putem continua dezbaterile. 2. Avem înscrisă pe ordinea de zi numirea unui judecător la Curtea Constituţională. Potrivit art. 5 din Legea nr. 47 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii, numirea judecătorilor la Curtea Constituţională se face la propunerea Biroului permanent, pe baza recomandărilor Comisiei juridice, în urma audierilor candidaţilor în comisie şi a constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 143. Îl invit pe domnul preşedinte Halici. (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) Da, vă rog. Procedură. Vă rog, doamnă.
Raluca Turcan Domnule preşedinte de şedinţă Florin Iordache, Stimaţi colegi, În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Partidul Naţional Liberal vă solicită ca şi în plenul Camerei Deputaţilor persoanele propuse de grupurile parlamentare pentru a ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională să fie audiate şi în plen. Textul legii este unul extrem de clar. Candidaţii sunt audiaţi în Comisia juridică şi, de asemenea, în plenul Camerei Deputaţilor. Aşadar, pentru ca o ţară întreagă să nu aibă suspiciunea că în Comisia juridică a fost un simulacru de audiere, că majoritatea parlamentară doreşte politizarea Curţii Constituţionale, prin persoanele propuse să ocupe funcţia de judecător, vă solicităm ca şi în plenul Camerei Deputaţilor persoanele propuse să ocupe această funcţie extrem de importantă în arhitectura statului român să poată să se prezinte, să spună câteva cuvinte despre parcursul profesional, criteriile pe care le îndeplinesc în temeiul legii. Vă avertizăm că dacă nu veţi respecta textul legal, Partidul Naţional Liberal va sesiza Curtea Constituţională, pentru că practic dumneavoastră, astăzi, dacă nu daţi curs solicitării noastre, încălcaţi legea şi faceţi numiri de judecători la Curtea Constituţională, încălcând legea, sfidând Constituţia României, cu o singură dorinţă, de altfel, pe care o ştie toată lumea, să politizaţi această instituţie extrem de importantă.
Florin Iordache Da, doamnă, noi... Da, domnule Stelian, bănuiesc că tot pe procedură, după care vă voi da cuvântul şi continuăm. Fără îndoială, respectăm legea, doamnă.
Stelian-Cristian Ion Legea este foarte clară şi o să citez din acest art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care spune în felul următor: "Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei Deputaţilor. Raportul Comisiei juridice se va referi motivat la toţi candidaţii". Deci legea, în mod expres, fără niciun dubiu, prevede această obligaţie a audierii, inclusiv în plenul Camerei Deputaţilor. Candidatul propus de Uniunea Salvaţi România se află prezent, este în faţa plenului, aşteaptă să fie invitat de dumneavoastră pentru audiere. Vă solicităm ca toţi candidaţii să fie audiaţi conform legii, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că, în caz contrar, vom proceda asemenea colegilor noştri şi vom contesta la Curtea Constituţională orice astfel de numire, fără respectarea legii. Este un lucru de la care nu putem face rabat, pentru că legea nu are nicio altă interpretare. Este foarte clară în acest sens.
Florin Iordache Fără îndoială, domnule... V-aţi grăbit şi dumneavoastră, şi colegii de la PNL. Ne dorim, fără îndoială, respectarea în integralitate a Legii nr. 47 şi, în consecinţă... Le mulţumesc reprezentanţilor Guvernului. Doamnă secretar de stat, vă rog... Mulţumim reprezentanţilor Guvernului. Îi invit pe cei trei candidaţi, care, potrivit art. 5 alin. (5), se vor prezenta plenului în ordinea în care şi-au depus candidatura şi se regăsesc şi pe buletinul de vot, astfel încât cei trei candidaţi să-şi poată prezenta în două minute... domnul Cupşa, domnul avocat şi domnul Stan, fără îndoială. Apoi... (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.) Vă rog, doamnă Turcan. Sesiunea de audieri... Deci audierea înseamnă prezentarea candidaţilor. Vă rog.
Raluca Turcan Domnule preşedinte de şedinţă, Noi cunoaştem deja că există o nouă reinterpretare a DEX-ului de către majoritatea parlamentară şi sperăm, totuşi, ca în această zi să vă abţineţi de la această reinterpetare a DEX-ului, şi cuvântul "audiere" să rămână la sensul de bază. Audiere înseamnă, pe de o parte, prezentare şi, pe de altă parte, posibilitatea ca, într-un interval pe care îl agreăm în plenul Camerei Deputaţilor, să existe enunţarea unor întrebări. Altfel, audierea, de fapt, o reinterpretaţi şi rămâne o prezentare a unor lucruri care de multe ori pot fi cosmetizate, aşa cum am mai văzut, din partea reprezentanţilor majorităţii de guvernare PSD şi ALDE. Deci, Partidul Naţional Liberal vă solicită explicit ca această procedură să aibă două componente: una de prezentare scurtă, şi a doua de posibilitate de întrebări din partea grupurilor parlamentare, astfel încât să se vadă, la modul cel mai transparent, dacă: 1) sunt respectate criteriile din lege pentru ocuparea acestei funcţii atât de importante; 2) dacă într-adevăr candidaţii respectă condiţia de profesionalism, imparţialitate şi de capacitate de judecare corectă a respectării Constituţiei în România. Altfel, nu ajungem...
Florin Iordache Da, doamnă! Mulţumesc.
Raluca Turcan ...decât la o procedură de faţadă pe care dumneavoastră, cu adevărat, doriţi să o faceţi.
Florin Iordache Procedura e regulamentară, o să vedeţi! Domnul Márton Árpád, după care îi invit pe toţi liderii grupurilor parlamentare să agreăm procedura de audiere. Nu avem niciun fel de problemă. Domnule Andronache, finalizăm intervenţia, după care invit toţi liderii de grup la consultări. Discutăm când veniţi aici. Domnule Márton Árpád, vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Nu aş fi intervenit dacă n-aş fi auzit lucruri foarte interesante de la acest microfon. Adică, singurul grup parlamentar care propune un politician spune că alţii doresc să politizeze Curtea Constituţională. (Aplauze.) 2) Pentru prima dată se propune ca audierea în plenul Camerei Deputaţilor să aibă şi elemente de întrebări din partea deputaţilor. Timp de 30 de ani eu n-am asistat la o astfel de procedură. E o noutate. Nu e prevăzută această noutate în regulamentul nostru. Ca atare, ar fi foarte interesantă această procedură, dacă 300 de parlamentari ar pune câte două întrebări. Această procedură se realizează, cum, poate, bine ştiţi, doamnă preşedinte, fostă preşedinte de comisie, se realizează în comisiile de specialitate. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu, după care ... (Vociferări.) Vă rog. Liderii grupurilor parlamentare? (Consultări.) Drept la replică un minut şi după aceea vă prezint ceea ce am discutat cu liderii grupurilor.
Raluca Turcan Drept la replică pentru deputatul UDMR Márton Árpád, ca să fie foarte clar. 1) Persoana propusă de către Partidul Naţional Liberal, domnul Cupşa, este avocat de profesie, membru al Baroului, şi respectă în integralitate condiţiile privind Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. (Rumoare.)
Florin Iordache Rog linişte în sală!
Raluca Turcan 2) Domnul deputat Márton Árpád, în toată procedura de siluire a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi de transformare a acestor legi în favoarea infractorilor care au băgat spaima în cetăţenii cinstiţi şi au adus fericire corupţilor, în România, a făcut apel la profesionalismul Domniei Sale şi imparţialitatea pe care o are pentru a face aceste legi şi a le pune în slujba cetăţenilor. Înseamnă că fie a minţit, fie acum este de o demagogie crasă.
Florin Iordache Domnul Márton Árpád, şi apoi vă voi prezenta procedura convenită cu toate... (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.) Da, doamnă Prună, staţi puţin! Domnul Márton Árpád, drept la replică, şi apoi doamna Prună. Vă rog.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu n-am nimic cu profesionalismul domnului deputat, avocat Cupşa, pe care-l stimez şi cred că, într-adevăr, este un bun profesionist. Am o problemă cu o declaraţie. Unele partide invocă mai tot timpul politizarea unor instituţii, şi tocmai ei propun politicieni. Eu n-am nimic împotrivă să propuneţi politician. Doamnă deputat, Domnul Cupşa corespunde întocmai prevederilor constituţionale, numai că am observat o contradicţie între susţinerile dumneavoastră. Şi încă o treabă. Astăzi se pare că vom avea o procedură foarte interesantă şi mă gândesc cum va fi atunci când această procedură va fi aplicată pentru numirea Consiliului director la TVR, la Radiodifuziune sau la CNA, când vor fi vreo 30 de candidaţi şi îi audiem tot plenul pe toţi? Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Doamna Prună, vă rog. Şi apoi vă voi prezenta procedura perfect regulamentară şi perfect legală.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Înainte să începem procedura, înainte să începem audierile, aş vrea să vă rog să desfăşurăm aceste audieri în mod corect pentru Parlamentul României. Anume, propunerea PSD pentru Curtea Constituţională, domnul pe care l-aţi propus dumneavoastră să fie prezent la audieri. Din câte vedem cu ochiul liber, avem doar doi candidaţi din partea opoziţiei prezenţi astăzi.
Florin Iordache Toţi vor fi prezenţi, doamnă!
Cristina-Mădălina Prună Da, dar vă rog să nu începem...
Florin Iordache Nu încep, doamnă!
Cristina-Mădălina Prună ...dezbaterile înainte să-i avem pe cei trei candidaţi aici, în plenul Camerei Deputaţilor.
Florin Iordache Doamnă deputat, vă mulţumesc. Nu vom începe procedura până nu vom stabili lucrurile şi nu voi prezenta lucrurile stabilite cu Comitetul liderilor. Vă rog.
Cristina-Mădălina Prună Sigur că da, domnule preşedinte, dar totuşi e o lipsă de respect să avem doi candidaţi aici prezenţi... (Vociferări.)
Florin Iordache Da, doamnă, vor veni toţi trei!
Cristina-Mădălina Prună Nici măcar nu a început bine... (Vociferări.) Vă rog să faceţi linişte şi să ascultaţi, că poate mai învăţaţi câte ceva! (Rumoare.) Şi ce înseamnă respectul pentru Parlamentul României, pe care dumneavoastră l-aţi pierdut demult!
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Cristina-Mădălina Prună Deci vă rog să-l invitaţi...
Florin Iordache Doamnă, nu voi începe! Vă mulţumesc. Mai aveţi altceva?
Cristina-Mădălina Prună Dar, faceţi acest lucru, domnule Iordache! Invitaţi-vă candidatul...
Florin Iordache Da, doamnă!
Cristina-Mădălina Prună ...în plenul Parlamentului, să fie prezent!
Florin Iordache Nu vom începe procedura până nu vor fi prezenţi cei trei candidaţi, doamnă! Cu aceasta suntem de acord. Nu vom începe procedura, doamnă! Vă mulţumesc.
Cristina-Mădălina Prună Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, În primul rând, vă rog să luaţi loc în bancă. Nu vom începe procedura până când cei trei... (Vociferări.) Te rog şi pe tine să iei loc în bancă! Imediat! Nu vom începe procedura până când cei trei candidaţi nu vor lua loc în banca Guvernului, de aici. Unu. Deci am stabilit următoarea procedură: preşedintele Comisiei juridice, domnul Halici, va prezenta raportul; pentru două minute, fiecare dintre cei trei candidaţi îşi va prezenta CV-ul şi va face câteva considerente personale. Apoi, fiecare grup parlamentar are la dispoziţie cinci minute pentru a-şi exprima poziţia. La final, dacă cei trei candidaţi doresc să aibă o anumită poziţie, şi-o vor exprima. Nu începem până când cei trei candidaţi nu vor lua loc în bancă. Vă mulţumesc mult. Câteva secunde, să ia loc cei trei candidaţi. Vă mulţumesc. Domnule Bontea, vă rog să luaţi loc. Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc să putem continua dezbaterile la acest punct. Sunt cei trei candidaţi prezenţi? Da. Preşedintele Comisiei juridice, domnul Halici. Vă rog să prezentaţi raportul dumneavoastră.
Nicuşor Halici Raport privind audierea candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 15 din 15 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, domnul Mircea Ştefan Minea a fost numit judecător la Curtea Constituţională pentru un mandat de nouă ani, începând cu 15 iunie 2010. Având în vedere că, potrivit tezei a doua a alin. (2) al art. 63, care spune că: "Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului" - nouă ani - se constată că, în temeiul dispoziţiilor art. 67 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, că mandatul domnului judecător Mircea Ştefan Minea expiră la data de 15 iunie 2019. În raport cu regulile stabilite de art. 68 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numirea noului judecător la Curtea Constituţională trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, în baza dispoziţiilor art. 142 alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Biroul permanent a stabilit următorul calendar pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională, aferent Camerei Deputaţilor: - Grupurile parlamentare vor înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi propuneri nominale de candidaţi până la data de 6 mai 2019; - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi va audia candidaţii propuşi şi va depune raportul până la data de 7 mai 2019, inclusiv. Astfel, Grupul Partidului Naţional Liberal, cu Adresa nr. 3 din 6 mai 2019, a transmis comisiei candidatura domnului Cupşa Ioan pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România, cu adresa nr. 3b-16/3231 din 6 mai a transmis Comisiei juridice propunerea de candidatură a domnului Vlad Ştefan. De asemenea, şi o a doua candidatură a domnului Mircea Ovidiu Ursuţa Daraban, propunere însă pe care Grupul USR a retras-o astăzi în plenul şedinţei comisiei. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a transmis propunerea de candidatură a domnului Gheorghe Stan. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, întruniţi în şedinţa din data de 7 mai 2019, au procedat la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 143 din Constituţia României, republicată, precum şi la art. 61 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, de către candidaţii propuşi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Candidaţii au prezentat membrilor comisiei CV-urile, activitatea desfăşurată în legătură cu cariera profesională, precum şi motivele care îi determină să candideze la ocuparea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională şi au răspuns, în ciuda acelui simulacru aşa-zis de către unii membri ai comisiei, la întrebările membrilor comisiei. Cu această ocazie, s-a constatat că toate dosarele depuse de către candidaţii Cupşa Ioan, Ştefan Vlad şi Gheorghe Stan cuprind documentaţia prevăzută de dispoziţiile legale menţionate mai sus, precum şi cele prevăzute de Constituţie şi Legea nr. 47. Faţă de cele considerate anterior, precum şi menţiunile arătate, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile statuate prin art. 143 din Constituţia României, republicată, şi art. 61 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, validează toate cele trei candidaturi şi înaintează plenului Camerei Deputaţilor Raportul privind audierea candidaţilor în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională. Mulţumesc.
Florin Iordache Bun. Conform Regulamentului şi procedurii acceptate, îl invit pe domnul deputat Cupşa, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, să se prezinte. Vă rog, domnule deputat. Aveţi două minute.
Ioan Cupşa O să vă rog să fiţi îngăduitori, şi cele două minute să fie ceva mai multe minute, pentru că totuşi este vorba despre audieri în legătură cu posibila numire a mea în calitate de judecător la Curtea Constituţională a României. Astfel, am o experienţă profesională relevantă. Sunt de peste 21 de ani, sunt de aproape 22 de ani avocat, înscris în Baroul Bihor. Se alătură acestei experienţe profesionale experienţa mea practică, de asemenea relevantă, de peste 6 ani, aproape 7 ani. Sunt membru sau am fost membru în comisii importante, de asemenea relevante pentru funcţia viitoare eventuală pe care o voi ocupa. Am fost membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. Am fost şi sunt membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Am fost şi sunt membru al Comisiei speciale comune de unificare, sistematizare a Legilor justiţiei. Aşadar, se alătură experienţei mele profesionale relevante şi o experienţă practică deosebită în ceea ce priveşte problemele specifice de drept constituţional. Aş sublinia faptul că am participat la redactarea a zeci de sesizări de neconstituţionalitate, sesizări de neconstituţionalitate care, de asemenea, cu zecile au fost admise de către Curtea Constituţională a României. Şi acum permiteţi-mi să-mi exprim crezul meu vizavi de ce ar trebui să fie un judecător de Curte Constituţională. Cred în om, ca o persoană care este definită de relaţiile sociale pe care le are. Cred în om, nu ca recipient al unor drepturi şi libertăţi fundamentale, ci cred în acel om, în acea persoană care este definită de drepturile şi libertăţile fundamentale pe care le are. De vreme ce suntem definiţi astfel, în sensul în care relaţiile sociale sunt esenţiale pentru noi, ca oameni, organizarea socială este deosebit de importantă. Organizare socială înseamnă lege care generează această organizare socială şi o face eficientă. O organizare socială eficientă nu înseamnă nimic altceva decât protejarea drepturilor şi intereselor noastre legitime, ale drepturilor noastre fundamentale. Înţeleg că legea, în mod special legea scrisă cu caractere mari, adică Constituţia, ne garantează aceste drepturi, ne protejează ca persoană, ne defineşte ca om. Înţeleg că, odată cu prevalenţa normelor constituţionale, a acestor norme care se regăsesc în Constituţie, este esenţial să apară o activitate specifică de control a constituţionalităţii. Acest control al constituţionalităţii, ca activitate esenţială pe care o desfăşoară Curtea Constituţională a României, este o activitate prin care se constată încălcarea sau nu de către normele juridice a normelor constituţionale. Se constată respectarea sau nu de către puterile în stat a principiului separaţiei echilibrului şi a colaborării între aceste puteri în stat, aşa cum, prin acest control de constituţionalitate, vom constata că sunt încălcate sau nu normele constituţionale privitoare la funcţionarea instituţiilor şi autorităţilor de rang constituţional. Asta face Curtea Constituţională a României. Curtea Constituţională a României. Nu o să intru în amănunte care ţin strict de norme juridice, de legi, regulamente, pentru că nu este cazul. Este o luare de poziţie la nivel de principiu. Curtea Constituţională a României nu este putere legislativă. Curtea Constituţională a României nu este putere judecătorească. Curtea Constituţională a României nu este putere legiuitoare. Curtea Constituţională a României protejează această supremaţie a Constituţiei, protejându-ne pe fiecare dintre noi, ca oameni. Ne protejează drepturile şi libertăţile care ne definesc pe noi ca oameni. Aceasta face Curtea Constituţională a României. Demnitatea, integritatea, precum şi competenţa profesională sunt fundamentul integrităţii, fundamentul independenţei judecătorului de Curte Constituţională. Nu m-aş caracteriza drept un teoretician al dreptului constituţional, mai degrabă sunt un practician, dar în cursul acestor ultimi ani am dobândit cunoştinţele teoretice necesare, esenţiale pentru a putea fi un bun judecător al Curţii Constituţionale a României. Alătur la această pregătire teoretică experienţa mea profesională, despre care vă vorbeam ceva mai devreme. Dacă voi ajunge judecător la Curtea Constituţională a României, voi fi reprezentantul fiecăruia dintre cetăţeni, voi fi reprezentantul omului, cetăţean în Republica România, pentru că sunt dator să protejez, dacă am respect faţă de om, să protejez...
Florin Iordache Vă rog, concluzionaţi, domnule coleg. Domnule coleg!
Ioan Cupşa Voi concluziona. ...sunt dator să protejez drepturile şi libertăţile sale fundamentale, aşa cum se regăsesc în Constituţie şi aşa cum cred eu că am înţeles noţiunea de stat de drept. Vă mulţumesc tuturor. Vă mulţumesc şi celor care îmi veţi acorda încrederea şi mă veţi vota, aşa cum vă mulţumesc în mod special celor care mă veţi vota şi cum mulţumesc Partidului Naţional Liberal care mi-a făcut onoarea să fiu astăzi candidat la o astfel de demnitate publică. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule Cupşa. Îl invit în continuare pe domnul Vlad Ştefan, propunerea Grupului parlamentar al USR. Vă rog, domnule avocat, aveţi cuvântul.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc, domnule avocat. Şi, în final, îl invit pe domnul Gheorghe Stan, propunerea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Am finalizat. Începem luările de cuvânt. Grupul PNL. Doamna Turcan. Vă rog. Şi apoi domnul Stelian, Grupul USR.
Raluca Turcan Doamnelor şi domnilor deputaţi, Când Partidul Naţional Liberal i-a făcut propunerea domnului Cupşa de a fi propus şi a ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională, prima reacţie, cât se poate de firească şi de naturală, a fost aceea să nu ceară partidului niciodată ceva, în calitatea de judecător la Curtea Constituţională, ceea ce într-adevăr merită apreciat. (Rumoare.) Iar cei care aţi lucrat cu el în Comisia juridică, cei care l-aţi auzit în plenul Camerei Deputaţilor, cred că v-aţi putut convinge că este un om cu adevărat imparţial şi care pune legea mai presus de orice. În acelaşi timp, imparţialitatea, profesionalismul sunt criterii fundamentale şi plec de la premisa că toţi cei trei candidaţi sunt buni profesionişti. Aş vrea să cred că domnul Stan, propus de către PSD şi ALDE, nu are nicio legătură cu politica, în favoarea infractorilor pe care PSD şi ALDE au dus-o în ultimii doi ani. De aceea, ca membru al Partidului Naţional Liberal, ca mamă a unui copil de 11 ani, ca om care îşi doreşte ca în România Constituţia să prevaleze şi legea să fie aceeaşi pentru toată lumea, am două întrebări: 1) Dacă există vreo legătură între preluarea dosarului TelDrum la Secţia specială de investigare a magistraţilor de la DNA şi nominalizarea domnului Stan în funcţia de judecător la Curtea Constituţională? Am dori noi, Partidul Naţional Liberal, să auzim răspunsul la această întrebare, pentru că este o întrebare pe buzele tuturor românilor care îşi doresc ca dacă un om în ţara aceasta greşeşte, să plătească, iar dacă o persoană este coruptă, indiferent de demnitatea pe care o ocupă, să ajungă să plătească. A doua întrebare este aceea în care vă propunem un exerciţiu de imaginaţie, şi anume dacă decizia din 20 mai, de la Curtea Constituţională, va fi amânată, şi domnul Stan va fi în situaţia să judece, în calitate de judecător la Curtea Constituţională, solicitarea făcută de domnul Florin Iordache în favoarea domnului Liviu Dragnea, privind completurile de cinci judecători, care va fi evaluarea domnului Stan pe această speţă? Este, de asemenea, o întrebare pertinentă care este pe buzele şi în gândul tuturor românilor cinstiţi din această ţară.
Florin Iordache Domnul Predoiu, Grupul PNL. Domnule Predoiu, mai aveţi două minute. Vă rog.
Marian-Cătălin Predoiu Bună ziua! Am o întrebare pentru domnul Stan şi una pentru domnul Cupşa. Pentru domnul Stan. Aş dori să-l întreb, din perspectiva Constituţiei şi, evident, a viziunii sale asupra Constituţiei, de posibil viitor judecător constituţional - cine reprezintă România la Consiliul European? Preşedintele sau prim-ministrul? Şi, pentru domnul Cupşa, tot din perspectiva Constituţiei - de câte ori şi în ce condiţii poate participa preşedintele României la şedinţele de Guvern? Mulţumesc.
Florin Iordache Da. Mulţumesc. Continuăm. Grupul USR. (Domnul deputat Corneliu Bichineţ solicită să ia cuvântul.) Numai puţin, domnule Bichineţ. Finalizăm, fiecare grup parlamentar. O să avem şi noi... (Vociferări.)
Stelian-Cristian Ion Mulţumesc. Este un moment foarte important. Curtea Constituţională este o instituţie de prim rang în cadrul instituţiilor din România. Fără Curtea Constituţională, democraţia şi statutul de drept nu pot fi concepute. Din păcate, aşa cum a fost concepută Constituţia, în '91, şi ulterior revizuită, în 2003, Curtea Constituţională... judecătorii de la Curtea Constituţională sunt numiţi şi în acest moment exclusiv de către politicieni. Şi Parlamentul României, din păcate, se bucură de cea mai mică încredere în rândul populaţiei. Ne bucurăm de o încredere de 10%. (Vociferări.) Acum, pentru a combate această chestiune, ar trebui să numim la Curtea Constituţională persoane independente, care să nu facă jocurile celor care au fost numiţi. Este foarte important. De aceea, Uniunea Salvaţi România a ţinut foarte mult la acest principiu, de a propune persoane care nu sunt şi nu au fost membri ai unor partide politice. Mai mult decât atât, este foarte important ca pe viitor judecătorii de la Curtea Constituţională să apere toate valorile Constituţiei şi nu numai ale Constituţiei României, dar şi ale tratatelor europene. Am observat aceste prezentări, de dinainte, ale candidaţilor. Am observat doi candidaţi care au exprimat dezinvolt CV-urile lor, vorbind liber. Am observat, de asemenea, un candidat care a citit de pe foaie, în mod timorat. Nu trebuie să fiţi timoraţi, niciunul dintre candidaţi, pentru că această funcţie presupune o stăpânire de sine şi presupune să fiţi bine înfipţi cu picioarele pe pământ, să ştiţi ce faceţi cu România! Doresc să adresez două întrebări candidatului din partea PSD. Pentru că noi avem convingerea că PSD îşi doreşte nominalizarea unor candidaţi care să răspundă comenzilor politice. Nu avem niciun motiv să credem altceva. Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani şi de mult mai mult timp încoace a demonstrat acest lucru. Aş dori să-l întreb pe candidatul PSD - care este, în opinia Domniei Sale, raportul dintre Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia, având în vedere că anterior, în 2012, Curtea Constituţională a României a spus foarte clar că obligaţiile derivând din tratatele internaţionale la care România s-a angajat, pe care le-a semnat, impun ca România să respecte toate recomandările din cadrul MCV şi, printre aceste recomandări, se află, în mod explicit, respectarea recomandărilor şi avizelor Comisiei de la Veneţia. Comisia de la Veneţia - vă reamintesc tuturor ceea ce ştiţi - în avizul din octombrie 2018 a spus foarte clar că această secţie specială, a cărei preşedinte a fost candidatul dumneavoastră, dragi colegi din PSD, această secţie ar trebui desfiinţată, pentru că există suspiciuni, există o îndoială cu privire la utilitatea acestei secţii şi există suspiciunea că poate constitui un instrument împotriva magistraţilor. "Un instrument suplimentar", spune Comisia de la Veneţia. Prin ceea ce s-a făcut remarcat domnul candidat - din păcate, ne-a demonstrat că într-adevăr această secţie specială, pe care o conduce şi în prezent, este un instrument. Şi vreau să-l întreb - ca posibil judecător al Curţii Constituţionale, va respecta sau nu avizele Comisiei de la Veneţia? Pentru că este foarte important să ştim de la candidaţii pentru această funcţie, de judecător al CCR, dacă respectă tratatele internaţionale pe care România le-a semnat. De asemenea...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Stelian-Cristian Ion ... ar trebui să mai ştim...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Stelian-Cristian Ion Da. O singură întrebare, în 15 secunde. Care este viziunea Domniei Sale cu privire la Curtea Constituţională, raportat la posibilitatea de a fi legiuitor pozitiv, adică...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Stelian-Cristian Ion ... de a legifera în locul...
Florin Iordache Vă mulţumesc mult.
Stelian-Cristian Ion ... legiuitorului?
Florin Iordache Mulţumesc. Da. Înainte de domnul Bichineţ, liderul Grupului PSD, o propunere procedurală. Da, vă rog. Şi apoi continuăm. Vă rog, domnul Simonis. Vă rog.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Continuăm dezbaterile. Domnul Bichineţ, vă rog, Grupul PMP.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Când a vrut să afle câte ceva despre virtute, Alcibiade, unul dintre cei mai buni studenţi, l-a întrebat pe Socrate. Şi, în urma explicaţiilor magistrului, Alcibiade a spus: "Socrate, când am început să vorbesc, ştiam câte ceva despre virtute. Acum, îmi vine să te bat, nu mai ştiu nimic!" Aşa s-a întâmplat şi cu domnul Cupşa. Înainte de a lua cuvântul preşedintele partidului Domniei Sale avea şanse bunişoare să treacă de acest vot (Râsete.) După, s-au diminuat. Cum Partidul Mişcarea Populară nu are un candidat - şi nu înţeleg de ce - nu-mi rămâne decât să mă orientez spre USR, pentru că PSD are destule voturi. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am şi eu o intervenţie, din partea grupului. (Coboară la tribună.) Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Am şi eu o foarte scurtă intervenţie, din partea Grupului PSD. Eu îi felicit pe toţi cei trei candidaţi, pentru profesionalism, pentru dorinţa de a accede în cadrul Curţii Constituţionale, o instanţă pe care, de multe ori şi... nici nouă nu ne-au convenit deciziile şi hotărârile pe care le-au luat, dar trebuie respectate. Parlamentul este locul în care putem avea dezbateri. Dar, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională este un instrument politico-juridic. Şi, potrivit Legii Curţii, din 3 în 3 ani, fiecare - fie că discutăm despre Camera Deputaţilor, fie că discutăm despre Senat sau despre preşedintele României - are posibilitatea să facă nişte propuneri. Eu nu voi adresa nicio întrebare celor trei. Îi apreciez pentru activitate, pentru profesionalism. Dar vreau să fac câteva precizări. Oricare dintre cei trei, care va ajunge la Curtea Constituţională, nu se poate antepronunţa, să aibă o anumită poziţie acum. Pentru că, în condiţiile în care va ajunge la Curtea Constituţională, va avea o sesizare venită fie de la grupurile parlamentare, fie de la societatea civilă, fie de la instanţă. Şi, atunci, ar trebui, pe bună dreptate, să se abţină, atunci când va avea o anumită poziţie. Deci, când discutăm despre o antepronunţare, este un lucru foarte grav. Deja va fi invocat, la acel moment, oricare dintre cei trei va ajunge, va fi invocată poziţia pe care a avut-o astăzi, la învestitură. 2. Este foarte grav, aici, în Parlament, să discutăm despre o anchetă care este în desfăşurare. Nici CSM, nici procurorul general, nici măcar ministrul justiţiei nu pot să ceară detalii dintr-un dosar. Rog colegii să fie mult mai atenţi atunci când fac referiri la un dosar sau la detalii dintr-un dosar. Până când un dosar nu este finalizat şi până când acest dosar nu ajunge pe masa unui judecător, pentru ca judecătorul să se pronunţe pe vinovăţie sau pe nevinovăţie, ar fi foarte grav, aici, în Parlament, să avem noi anumite luări de poziţii pentru un anumit dosar, într-un fel sau altul. 3. Secţia specializată. Da, noi am considerat că secţia specializată este cel mai mare câştig, atunci când am schimbat Legile justiţiei. Ce vreţi mai mare dovadă? Faptul că dacă pentru ceilalţi procurori şefi de secţie, ministrul justiţiei, care este un om politic, face nominalizări, la secţia specializată, CSM - prin organele sale, procurori şi judecători aleşi de către magistraţi - face aceste nominalizări şi stabileşte conducerea şi modul de lucru. Iată politicul, numai la secţia specializată! De ce vă sperie buna desfăşurare sau o normală desfăşurare a secţiei specializate? 4. Comisia de la Veneţia - sunt nişte oameni, nişte specialişti în drept care fac recomandări. Statele membre pot ţine cont, dacă vor sau dacă nu vor. Preşedintele nostru, domnul Klaus Iohannis, până în octombrie, în acest an, în subiectul referendumului, aţi văzut, nu ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia. În alte chestiuni şi noi am ţinut cont. Deci să nu ne uităm la Comisia de la Veneţia. Vă mai spun un lucru - citiţi acolo atribuţiile pe care le are Curtea Constituţională. Deciziile pe care Curtea Constituţională le dă - ţin cont de acorduri, de tratate internaţionale şi de toată acea legislaţie internaţională la care România este parte. Eu îi felicit pe toţi cei trei candidaţi. Şi, în consecinţă, votul dumneavoastră va hotărî pe cine va trimite Camera Deputaţilor, pe următorii 9 ani, ca reprezentant al nostru. Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze. Revine la prezidiu.) Da. Din partea Grupului minorităţilor naţionale, liderul grupului, domnul Varujan... A, mă scuzaţi. Mă scuzaţi, am văzut "Varujan". Din partea Grupului ALDE... mă scuzaţi, domnule lider. Liderul Grupului ALDE. Aveţi 5 minute. Vă rog.
Varujan Vosganian Îmi aduc aminte de o vorbă care zicea - "un Varujan e prea puţin, doi Varujani e deja prea mult." (Râsete.) Da, ştiu că v-ar plăcea. Ştiu că v-ar plăcea! Am vrut să văd, Varujan Pambuccian, cine ne sunt prietenii. Am trei chestiuni. Prima. Toate aceste patimi născute în jurul Curţii Constituţionale pornesc totuşi de la prestaţia clasei politice. În ultimii ani, mai toate temele majore ale naţiunii române, pentru că noi, clasa politică, nu am avut capacitatea de a dialoga şi de a le soluţiona, le-am transferat Curţii Constituţionale. Practic, Curtea Constituţională a fost cea care a dat decizia finală la majoritatea chestiunilor în dezbatere în Parlament, în clasa politică, în general. Ceea ce, stimaţi colegi, nu cred că este în regulă. Noi, care suntem în Parlament, ar trebui să dialogăm, între grupurile parlamentare, şi noi să dăm deznodământul final al chestiunilor care ţin de legislaţia română. Şi nu în permanenţă să transferăm Curţii Constituţionale decizia, în locul nostru. De aceea, cred că, dacă există suspiciuni în legătură cu candidaţii, dacă există rumori în legătură cu poziţia unor judecători, responsabilitatea este a noastră, care, transferând în permanenţă temele politice Curţii Constituţionale, creăm o uriaşă presiune asupra Curţii Constituţionale şi, în cele din urmă, temele fiind eminamente politice, există şi o interpretare de această factură. De aceea, apelul meu este să lăsăm Curţii Constituţionale numai chestiunile care ţin de interpretarea Constituţiei, şi nu să transferăm în permanenţă temele noastre, pentru că nu suntem capabili să dialogăm între noi şi să dăm soluţia finală aici, să le transferăm Curţii Constituţionale. A doua temă pe care vreau s-o ridic. S-a vorbit mult, mai ales în cercurile politice din străinătate, în legătură cu legitimitatea noastră, în legătură cu calitatea legislaţiei, mai ales în domeniul juridic. Vreau să vă spun două lucruri care sunt fundamentale, pentru a garanta credibilitatea actului politic şi actului legislativ. În România se întâmplă de ani buni două lucruri. 1. Alegerile sunt libere şi corecte. Ceea ce pune sub semnul legitimităţii majoritatea parlamentară, Guvernul, pe care această majoritate îl votează. 2. Nu a existat nicio lege care să nu treacă, la solicitare, prin filtrul Curţii Constituţionale. De aceea, dacă o lege din România este validată de Curtea Constituţională, ea trebuie respectată ca atare, pentru că este în sensul statului de drept, de oricine, din România, din Europa şi de pretutindeni. De aceea, eu am venit aici din partea ALDE, încă o dată, să respect acest drept al Curţii Constituţionale, de a pune aura constituţionalităţii pe activitatea noastră. Şi această aură a constituţionalităţii să fie suficientă protecţie din perspectiva asigurării statului de drept în faţa oricui ar dori să le conteste. Şi a treia chestiune, legată de candidatul PSD, domnul Stan. Nu aş face nicio referire la Domnia Sa şi la secţia de investigare a infracţiunilor din magistratură, aşa cum nu facem nicio referire la calitatea de membru al PNL, a domnului Cupşa. Aşadar, noi îi privim pe cei trei ca pe trei specialişti în drept. În acelaşi timp, această secţie de investigare vine pe un teren gol. Practic, înainte, nu am avut nicio instituţie care să sancţioneze abuzurile din justiţie. Cine nu doreşte ca aceste abuzuri să fie pedepsite, cine doreşte o neîngrădire a drepturilor pe care şi le asumă magistraţii, sigur, poate să conteste această secţie. Numai că, aşa cum se întâmplă în toate breslele din România, şi breasla magistraţilor trebuie să aibă o astfel de structură. Şi - aşa cum foarte bine s-a spus - această secţie este stabilită nominal de către Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv conducerea ei. De aceea, ALDE, aşa cum s-a exprimat deja, are opţiunea sa. ALDE îi respectă pe toţi candidaţii şi îşi manifestă speranţa că, în continuare, Curtea Constituţională va da girul constituţionalităţii actelor noastre. Vă mulţumesc.
Varujan Vosganian Şi eu vă mulţumesc. Toate grupurile parlamentare s-au exprimat. Începem. Domnule Cupşa, vă rog frumos, aveţi două minute, dacă doriţi să vă exprimaţi un punct de vedere. Vă rog.
Ioan Cupşa Domnule preşedinte, Doamnelor, Domnilor, În mod surprinzător poate o să dau dreptate, în parte, antevorbitorului meu. Sunt de acord nu doar că există o stare de conflictualitate care frizează iraţionalul, în ceea ce priveşte viaţa politică, dar există o stare de conflictualitate generalizată în tot ceea ce priveşte viaţa socială în România. Şi această stare de conflictualitate generalizată naşte reacţii care cu adevărat sunt iraţionale, care ne vatămă pe fiecare dintre noi. Este un adevăr. Această stare de conflictualitate generalizată este în egală măsură generată de o superficialitate a noastră, a fiecăruia dintre noi. Dar, la rându-i, această stare de conflictualitate generalizată naşte o superficialitate pe care eu am văzut-o în Parlament în ultimii 6-7 ani. Calitatea actului de legiferare, în Parlamentul României, scade de la săptămână la săptămână. În anii care au trecut a scăzut de la săptămână la săptămână şi nu se întrevăd zile mai bune. Motivul pentru care ajungem la Curtea Constituţională nu este doar această stare de conflictualitate iraţională - poate, aşa cum susţinea antevorbitorul meu - care se regăseşte în viaţa politică din Parlament; se regăseşte şi în lipsa noastră de competenţă, generată, încă o dată vă spun, de superficialitate. Am fost întrebat, ceva mai devreme, în mod concret, despre atribuţiile preşedintelui. Nu voi putea răspunde decât academic la această întrebare, pentru că aşa este firesc s-o facă un candidat, posibil viitor judecător al Curţii Constituţionale a României. Pe de o parte, atât timp cât actuala organizare statală este aşa cum o avem în Constituţie, preşedintele are un rol deosebit de important în România. În ceea ce priveşte participarea la şedinţele de Guvern, se întâlnesc - ar fi nevoie, în primul rând, pentru că se întâlnesc două norme constituţionale distincte...
Florin Iordache Finalizaţi vă rog, domnule coleg.
Ioan Cupşa Finalizez. ... două norme constituţionale distincte - art. 80 şi art. 87 - ar fi nevoie să aflăm care a fost voinţa legiuitorului, a celui care a scris Constituţia în '91 şi a celui care a revizuit-o în 2003. Şi o putem face, căutând acele înregistrări care sunt lămuritoare. Trecând peste toate aceste lucruri, în ceea ce priveşte cele două norme, dacă le vom interpreta aşa cum trebuie, prin interpretare sistematică şi prin interpretare gramaticală, există o normă care îi permite preşedintelui României să participe de fiecare dată la şedinţele de Guvern, atunci când probleme de interes naţional sunt tratate, sunt pe ordinea de zi a Guvernului, probleme de interes naţional care privesc politica externă, apărarea, respectiv ordinea publică. Pe lângă toate acestea, poate participa de câte ori este invitat. Dar această normă este una permisivă - preşedintele poate. Există o normă care, după interpretarea mea, este imperativă -preşedintele trebuie. Adică preşedintele veghează, aşa cum spune art. 80 - preşedintele veghează să fie respectată Constituţia şi preşedintele veghează ca autorităţile publice să funcţioneze într-o stare de normalitate în România. De aici...
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Ioan Cupşa ... mai încolo, fiecare să tragă concluzii. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Îl întreb... Domnule Vlad, doriţi să interveniţi? Nu. Domnule Stan, doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi două minute.
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Potrivit art. 123 alin. (5) şi art. 128, exprimarea votului se va face prin vot secret cu buletine, la finalizarea şedinţei de vot final. Pauză, 5 minute, apoi şedinţa de vot final, cu proiectele pe care le-am discutat, şi continuăm cu votul final, cu buletine, la judecătorul CCR.