Nicolae-Liviu Dragnea Îl invit la microfon pe preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.
Nicolae-Liviu Dragnea Domnule preşedinte al României, Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă prim-ministru, Domnule preşedinte, Emil Constantinescu, Domnule preşedinte, Traian Băsescu, Şi, chiar dacă nu este în sală, din cauza unei erori impardonabile a staffurilor celor două Camere, îl salut pe domnul prim-ministru Adrian Năstase, în mandatul căruia România a fost acceptată în NATO. (Aplauze.) Doamnelor şi domnilor miniştri, Domnule preşedinte al Curţii de Conturi, Domnule Avocat al Poporului, Domnule preşedinte al Consiliului Legislativ, Domnule vicepreşedinte al Academiei Române, Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, Sunt onorat să mă adresez astăzi dumneavoastră şi tuturor românilor, în această zi de o mare însemnătate pentru istoria modernă a ţării noastre. Azi, România împlineşte 15 ani de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Sunt 15 ani de existenţă activă a României în cadrul NATO, este o cifră rotundă şi care se potriveşte frumos, aşa cum s-a mai spus, cu o altă cifră rotundă, 70 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa este cea mai importantă organizaţie de securitate colectivă din toate timpurile şi cea mai relevantă în complicatul context de securitate al zilelor noastre. Este cu certitudine cea mai importantă garanţie de securitate a României. Aşa cum am mai spus, ţara noastră a fost tot timpul un membru activ al Alianţei. Astăzi, toţi partenerii noştri din cadrul NATO apreciază în mod deschis contribuţia, loialitatea şi mai ales determinarea cu care ţara noastră a participat la operaţiunile Alianţei. Amintesc faptul că am organizat la Bucureşti a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, un eveniment de succes pe linia diplomaţiei parlamentare, la cel mai înalt nivel, care a reunit, la Palatul Parlamentului, peste 600 de participanţi din peste 50 de delegaţii parlamentare naţionale din statele membre şi din statele cu statut de asociat, de partenerii regionali şi mediterani asociaţi, dar şi de observatori din cadrul NATO. Alături de celelalte două sesiuni ale Adunării organizate în 1997 şi în 2011, evenimentul a arătat că Parlamentul României este determinat să promoveze misiunea Alianţei, de a fi pilon democratic puternic pe care să se sprijine stabilitatea şi securitatea în regiune. Trebuie însă să subliniez că această bună reputaţie a României în cadrul NATO s-a câştigat, în primul rând, prin devotamentul şi sacrificiul militarilor români. Ca ţară, ca stat suveran, ne-am respectat angajamentele în cadrul Alianţei, însă proba de foc au dat-o militarii români care au luptat şi luptă sub steagul NATO. În acest foc iute a fost călită cu sacrificii reputaţia României, de membru de bază, de încredere, în această Alianţă. Aniversarea de astăzi poate ar trebui să fie, în primul rând, un omagiu în memoria soldaţilor români care au căzut în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. Ei se alătură eroilor eterni ai neamului românesc. În primul rând, datorită lor România este astăzi un membru respectat şi apreciat în cadrul Alianţei. În primul rând, datorită acestor eroi români ţara noastră beneficiază astăzi de cea mai solidă garanţie de securitate a timpurilor noastre. La aceşti eroi români, căzuţi sub steagul NATO, trebuie să ne gândim şi noi, decidenţii politici, atunci când luăm decizii cu privire la rolul şi la viitorul pe care trebuie să îl aibă România în această Alianţă. Şi să nu-i uităm niciodată pe eroii noştri. Stimaţi invitaţi, Pentru o ţară ca România, care a parcurs istoria dureroasă a statelor din spaţiul ex-sovietic, aderarea la NATO a reprezentat un act decisiv de desprindere totală şi ireversibilă de reminiscenţele regimului comunist. Aşa au gândit atunci românii. Ca om politic, sunt mândru că partidul pe care îl reprezint a avut un rol major în realizarea acestui obiectiv atât de important pentru ţara noastră. Este o dovadă că un partid mare poate face lucruri mari pentru România şi poate genera un consens naţional, în momentele cu adevărat importante pentru ţara noastră. A fost un consens pe care, sincer, şi eu, ca şi mulţi alţi colegi de-ai mei, ne-am dori să îl regăsim şi în zilele noastre, în jurul unor obiective majore ale României, cum ar fi: apărarea intereselor României în Parlamentul European, adoptarea monedei euro de către ţara noastră sau menţinerea alocării procentului de 2% din produsul intern brut pentru apărare, ca parte a angajamentului nostru ferm faţă de partenerii din NATO. Nu cred că există un obiectiv mai important decât securitatea României. Nimic nu se poate realiza, nimic nu poate fi durabil, dacă nu avem garanţia certă că ţara noastră este la adăpost faţă de toate provocările exprimate, din ce în ce mai des, în zona Mării Negre, şi chiar ameninţări. Celor care îşi dau cu părerea că alocăm prea mult pentru apărare, le spun următorul lucru. În afara scutului NATO, România ar fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru înzestrarea armatei, fără a obţine nici pe departe beneficiile de securitate de care ne bucurăm în prezent. Şi mai trebuie să le spunem românilor că aceşti bani se cheltuiesc cum trebuie. Se duc la Armata Română, una dintre cele mai importante instituţii ale României, se duc în industria de apărare a României, care contribuie la dezvoltarea economică. Se creează locuri de muncă, se creează venituri, valoare adăugată, se plătesc taxe, din care se plătesc, ulterior, pensii şi salarii. Industria de apărare trebuie să devină un motor serios de dezvoltare a economiei româneşti, iar alocarea de 2% din PIB îl pune în mişcare. Prin urmare, consensul politic pentru respectarea acestui angajament al României, de a aloca 2% din PIB pentru apărare, nu poate fi nici opţional, nici negociabil. Este, în primul rând, cuvântul pe care România şi l-a dat în faţa partenerilor săi. Este temelia de încredere pe care ţara noastră s-a clădit în această Alianţă. Partea politică pe care o reprezint - ne-am exprimat în această privinţă, atât prin vorbă, ca şi alţii, dar mai ales prin fapte. Am intrat deja în al treilea an al guvernării PSD-ALDE, care coincide cu al treilea buget al României în care este prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru apărare. Ce a făcut acest Guvern atacat în permanenţă? A mărit salariile militarilor şi le va mări în continuare. (Aplauze.) A putut să genereze creştere economică în fiecare an, pentru a putea aloca 2% din PIB pentru a susţine industria de apărare a României şi armata română. (Aplauze. Vociferări.) Susţine în continuare pensiile şi salariile militarilor şi, de asemenea, după ultimele întâlniri cu rezerviştii din acest domeniu, urmează ca şi aici lucrurile să se pună în ordine şi toate nedreptăţile din sistem să fie rezolvare. (Aplauze.) Ar fi fost util, într-adevăr, întocmirea unui pact politic, prin care toate celelalte partide politice să îşi asume respectarea acestui angajament al României. Spun acest lucru, pentru că văd partide care deja îşi propun să se abată de la acest obiectiv. Este o temă de reflecţie pe care, sincer, aş fi vrut să i-o propun preşedintelui României, astăzi, dar, după discursul pe care l-am auzit împreună cu dumneavoastră, îmi dau seama că ar fi un demers inutil. (Aplauze.) Este o temă care chiar contează pentru România şi ar trebui să fie pe primul loc pe agenda clasei politice, şi actuale, şi viitoare. Am spus tot timpul că, înainte de opţiunile noastre politice, înainte de tabăra în care ne aflăm într-o dezbatere sau alta, înainte de apartenenţa la un partid politic sau altul, înainte de toate celelalte lucruri, suntem români. Înainte de toate, trebuie să gândim şi să acţionăm româneşte! Trebuie să fim conştienţi cu toţii că aderarea la NATO nu a fost un obiectiv politic, cum se mai spune uneori, apartenenţa la NATO a fost şi este un obiectiv naţional. Românii trebuie să fie mereu uniţi în jurul marilor obiective naţionale, iar, aşa cum am spus, asigurarea securităţii şi stabilităţii României reprezintă cele mai importante obiective naţionale. Apartenenţa şi prezenţa activă în NATO reprezintă singura cale pe care putem merge, în actualul context internaţional. Şi când spun acest lucru nu mă refer doar la beneficiile de securitate pe care ni le oferă acest parteneriat. NATO nu este doar o alianţă militară, este mai mult decât atât - este singura garanţie a stabilităţii lumii democratice. În cadrul acestei Alianţe se regăsesc statele cu cele mai consolidate sisteme democratice din această lume. NATO a fost construit, în primul rând, pentru apărarea democraţiei în faţa ameninţărilor venite din partea unor state totalitare. Aşadar, NATO a apărut ca o alianţă a binelui, a democraţiei, în faţa răului şi în faţa exceselor totalitare. Aici este locul României şi nu poate fi în altă parte. Şi din respect pentru această zi, din respect pentru apartenenţa noastră la NATO, răspunsurile care meritau date astăzi, în urma unui discurs, le vom da în zilele următoare. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.)