Florin Iordache Vă mulţumesc, doamnă deputat. La punctul 3 al ordinii de zi avem dezbaterea moţiunii simple, iniţiate de 74 de deputaţi. Potrivit art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura? Nu. Biroul permanent şi Comitetul liderilor au propus următoarea procedură: Guvernului i se alocă 50 de minute, pe care domnul ministru le va utiliza la începutul şi la finalizarea dezbaterilor. Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde, alocate fiecărui deputat, rezultând astfel următorul timp maximal de dezbateri: Grupul PSD - 24 de minute; Grupul PNL - 11 minute; Grupul USR - 5 minute; Grupul UDMR - 4 minute; Grupul ALDE - 3 minute; Grupul PMP - două minute; Grupul minorităţilor - 3 minute; Grupul deputaţilor neafiliaţi - 4 minute. Dacă sunt obiecţii? Nu. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate. Să înceapă votul. Este vorba despre timpii de dezbatere. Mulţumesc. Unanimitate - 128 de voturi pentru. Timpul de dezbatere a fost adoptat. Pentru început, îl invit pe domnul deputat Petru Movilă, pentru a da citire textului moţiunii simple. Vă rog, domnule deputat.
Petru Movilă Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Moţiunea simplă este intitulată "Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3!" Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Domnule ministru al transporturilor, Răzvan Cuc, PSD s-a evidenţiat în ultimii ani pentru modul în care numeşte în Guvern numai persoane care nu trec de un anumit nivel de expertiză şi competenţă. Se pare că ministrul Răzvan Cuc îndeplineşte toate condiţiile cu brio, fiind numit de trei ori ministru. Remaniat în octombrie 2017 pentru incompetenţă, confirmată prin faimosul raport al lui Darius Vâlcov, care trecea un mare zero în dreptul realizărilor ministrului Cuc, acum, domnul ministru Cuc conduce Ministerul Transporturilor. O ţară întreagă speră că a treia oară este cu noroc şi că actualul ministru va înţelege că a fost nominalizat în această funcţie pentru a munci în folosul şi spre binele românilor şi al României, şi nu al partidului-mamă. Domnul ministru Cuc al PSD este un ministru care s-a remarcat prin faptul că în toate mandatele sale nu a făcut niciun kilometru de autostradă, ci a inaugurat ce au construit alţii, fapt pe care şi l-a asumat cu o doză de mândrie, declarând în faţa unei ţări întregi că nu promite niciun kilometru de autostradă. Şi s-a ţinut de cuvânt. Cel mai probabil, aceasta a fost singura declaraţie sinceră şi singurul adevăr spus de un ministru al tuturor guvernelor PSD. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Guvernele PSD-ALDE, prin Programele de guvernare, şi-au asumat construirea a 350 de kilometri de autostradă, până în 2020. Actualul Guvern Dăncilă, după aproape un an şi 3 luni, se poate lăuda cu 58 de kilometri de autostradă, motiv pentru care nimeni nu mai poate crede că actualul Guvern îşi va îndeplini target-ul asumat. Spre comparaţie, conform datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, însumate, gropile din drumurile naţionale şi autostrăzile din România se întind pe o distanţă de 88 de kilometri, deci cu aproape 30 de kilometri mai mult decât numărul de kilometri de autostradă construiţi de Guvernul Dăncilă în 2018. Această moţiune simplă are ca principal scop demascarea minciunilor PSD, spuse cu neruşinare şi fără nicio urmă de conştiinţă şi bun-simţ faţă de români. În spatele declaraţiilor pompoase, demagogice şi pline de tupeu ale membrilor Guvernului, se ascunde adevărata realitate - România este îngropată în noroaie, iar situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. Programul de guvernare al PSD, minciuna secolului! La începutul mandatului, Guvernul Dăncilă şi-a asumat construcţia a 350 de kilometri de autostradă, dintre care 100 de kilometri în 2018, pentru a marca Centenarul. Nici măcar această promisiune nu s-a putut concretiza, în condiţiile în care, cu chiu, cu vai, abia s-au inaugurat 58 de kilometri. Concret, citând Programul de guvernare marca PSD, până în 2020 România ar trebui să aibă 350 de kilometri de autostradă, iar în următorii 3 ani ar urma să fie construiţi alţi 310 kilometri de şosea de mare viteză. Deci, în total, peste 600 de kilometri de drumuri de mare viteză! În condiţiile în care suntem în martie 2019, nu există nici cea mai mică posibilitate ca PSD să-şi îndeplinească promisiunile făcute. În plus, putem aduce în discuţie şi declaraţiile ministrului interimar, Rovana Plumb, care, la dezbaterile pe buget, a asigurat o ţară întreagă că în 2019 se va circula pe 180 de kilometri de autostradă. Până acum, nu s-a făcut niciun metru de către autorităţi, în schimb, primul metru dintr-o autostradă în Moldova a fost construit de un cetăţean revoltat, ca majoritatea românilor, de deficitul de infrastructură mare din România. Refuzarea sistematică a atragerii fondurilor europene. Cel mai grav este faptul că, deşi există fonduri europene alocate pentru cele mai mari proiecte de infrastructură, în aproape cinci ani nu s-au depus decât 4 cereri de finanţare. Refuzul sistematic al PSD de a solicita bani de la Comisia Europeană arată faptul că, în mod intenţionat, nu se doreşte dezvoltarea României. În paralel, PSD se ascunde în spatele Parteneriatelor Public-Private, promovând proiecte prin Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, proiecte menite să servească doar intereselor de partid. De la preluarea mandatului său, domnul ministru Cuc nu a avut nici cea mai mică intenţie de a corecta această rea-voinţă practicată de PSD cu rigurozitate. Nici măcar la nivel declarativ, actualul ministru nu a anunţat că România va depune o cerere de finanţare pentru marile proiecte de investiţii, deşi Comisia Europeană, prin doamna Corina Creţu, şi-a declarat constant sprijinul şi disponibilitatea. Cel mai bun exemplu este cel al autostrăzilor care leagă Iaşiul de Târgu Mureş şi Sibiul de Piteşti. Deşi reprezentanţii Comisiei au anunţat public interesul pentru aceste proiecte prioritare, explicând că sunt bani atât pentru studiile de fezabilitate, cât şi pentru implementare, nu există niciun document oficial asumat de reprezentanţii acestui Guvern, prin care să-şi arate intenţia de a demara investiţiile cu fonduri europene. Ministerul Transporturilor are mari restanţe în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene din POIM 2014-2020. Toate semnalele de alarmă trase de la Bruxelles, care demonstrau riscul de dezangajare a fondurilor europene alocate infrastructurii de transport, au fost ignorate şi tratate cu multă superficialitate de responsabilii de la transporturi. Un proiect extrem de important, finanţat prin fonduri europene, derulat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, bate pasul pe loc. Peste 250 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare aşteaptă să fie atraşi pentru achiziţia de material rulant nou, care va fi pus la dispoziţia operatorilor feroviari. Birocraţia excesivă a întârziat nepermis de mult implementarea acestui proiect, decisiv pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie pe calea ferată din România. Conform datelor prezentate anul trecut de către CFR Călători, locomotivele sunt insuficiente şi vechi, iar în ceea ce priveşte situaţia automotoarelor şi a ramelor electrice situaţia nu este mai bună. Compania are nevoie de 500 de automotoare şi rame electrice, fiind în exploatare doar 200 de automotoare. În ceea ce priveşte situaţia vagoanelor, în structura parcului inventar al SNCFR Călători se înregistra aceeaşi insuficienţă, respectiv, este nevoie de cel puţin 1.300 de vagoane şi există doar 650 de vagoane în funcţiune. Degradarea continuă a infrastructurii feroviare este rezultatul unor politici falimentare, a incompetenţei şi a lipsei de interes faţă de un domeniu strategic care se îndreaptă cu paşi repezi spre colaps. PSD, aversiune majoră faţă de autostrăzi. Din păcate pentru România, realitatea arată că PSD, indiferent de ce ministru ocupă scaunul la Palatul Victoria, urăşte conceptul de autostrăzi. Conform celor mai recente informaţii oferite de Ministerul Transporturilor, majoritatea autostrăzilor cuprinse în Masterplanul General de Transport, MPGT, sunt încă la stadiu de documente şi muncă de birou, deşi, pentru cele mai multe, termenul de finalizare era 2020-2021. Dat fiind faptul că ne aflăm în primul trimestru al anului 2019, este puţin probabil ca acestea să aibă măcar primul metru de asfalt. Astfel, situaţia la zi arată că: Astăzi, la aproape 4 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, Ministerul încă tărăgănează procedurile de scoatere la licitaţie a lucrărilor tehnice pentru completarea şi actualizarea studiilor de fezabilitate în cazul celor trei tronsoane ale autostrăzii. Să nu uităm, stimaţi colegi, şi de gafa impardonabilă făcută cu aşa-zisa autostradă a Moldovei, în realitate varianta ocolitoare a municipiului Bacău. Dornici de imagine şi de a contracara o mişcare civică, care a demonstrat cât de slab este acest Guvern, ministrului nu i-a reuşit decât o şedinţă foto. Nici până la acest moment, lucrările pe şantier nu au fost reluate, după cele 5 minute de faimă căutate de Guvernul PSD-ALDE. Nici în cazul celorlalte autostrăzi, precizate în MPGT, situaţia nu este diferită. Cert este că, în ultimii doi ani, în România s-au dat în exploatare cei mai puţini kilometri de autostradă din istorie. Şi, în completare, putem preciza că cei mai puţini kilometri au fost inauguraţi în mandatul domnului ministru Răzvan Cuc, din 2017, doar 15 kilometri. Lipsa autostrăzilor are consecinţe grave în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. România înregistrează prima poziţie europeană în topul deceselor, raportat la numărul de locuitori. Astfel, 1.867 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile noastre în ultimul an şi multe altele au suferit vătămări grave care le vor afecta pe viaţă. Comisia Europeană arată că doar o mică parte a deceselor au loc în accidente pe autostrăzi, deoarece pe acestea foarte puţine accidente sunt frontale. Lipsa autostrăzilor, în România, face ca o bună parte a traficului să aibă loc pe şosele pe care sensurile de circulaţie nu sunt separate fizic, fapt pentru care coliziunile sunt frontale şi, în consecinţă, de cele mai multe ori fatale. O prelucrare statistică, efectuată de Comisia Europeană, arată că cele mai puţine victime au rezultat în urma accidentelor rutiere produse pe autostrăzi, 8%, comparativ cu cele rezultate în urma accidentelor produse pe drumuri interurbane, 55%. Restul de 37% sunt victime rezultate în urma accidentelor de circulaţie produse pe drumuri urbane. Pe de altă parte, lucrările de reparaţii prost semnalizate, gropile, inovaţiile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri, cum ar fi parapeţi separatori de sens pe drumuri fără giratorii sau insule nesemnalizate, neiluminate în mijlocul drumului, sunt alte posibile cauze. Factorii de decizie de la CNAIR şi din fruntea Ministerului Transporturilor sunt singurii responsabili pentru această situaţie dezastruoasă de pe şosele, oricât ar încerca autorităţile să minimizeze rolul lor în creşterea gradului de siguranţă în trafic. Modernizarea infrastructurii este o condiţie primordială pentru reducerea accidentelor grave, iar discursurile care se referă la mentalitatea şoferilor şi lipsa educaţiei rutiere, că ar fi principalele cauze ale acestor accidente, constituie o abordare greşită. Unde sunt drumurile expres şi şoselele de centură? În Programul de guvernare al PSD 2018 -2020, Guvernul şi-a anunţat susţinerea dezvoltării infrastructurii de transport rutier, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele, şi nu numai. Dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare şi întreţinere a tuturor drumurilor naţionale sunt doar câteva dintre argumentele precizate de PSD. Din păcate, au rămas doar la stadiul de intenţie şi documentaţie, aşa cum s-a întâmplat şi cu autostrăzile României. Am lăsat la sfârşit situaţia Şoselei de Centură a municipiului Bucureşti, în mare întârziere faţă de termenele asumate. Practic, deşi obiectivul declarat era aducerea acestei şosele la standard de autostradă, s-a ajuns în situaţia în care cele două benzi pe sens sunt total insuficiente, chiar şi pe porţiunile în care acestea există. La fel de gravă este şi lipsa de preocupare pentru realizarea intersecţiilor între Drumul Naţional - Şoseaua de Centură a municipiului Bucureşti şi DN4 la Popeşti-Leordeni, cu DN 7 la Chitila, cu DN5 la Jilava, toate aceste intersecţii fiind tot atâtea puncte de blocaj în trafic. Nu în ultimul rând, trebuie să observăm că intersecţiile între Centura Bucureştiului cu Al, lângă comuna Roşu, cu A2, lângă comuna Căţelu, cu A3, lângă comuna Creţuleasca, deşi finalizate, sunt supuse unor valori ridicate de trafic, fapt ce impune redimensionarea lor de urgenţă. Căile Ferate Române, o bombă cu ceas! Deşi deţine o lungime apreciabilă de cale ferată, România este ţara europeană cu cel mai scăzut procent de electrificare - doar 37% din total şi foarte departe de media din UE, de 53 %. De asemenea, din cauza stării generale a infrastructurii feroviare, România deţine şi trista performanţă a celor mai scăzute viteze medii de deplasare pe calea ferată din Uniunea Europeană. Vitezele comerciale efective ale trenurilor sunt la niveluri extrem de scăzute, respectiv, 43,84 km/h pentru trenurile de călători şi 15,45 km/h pentru trenurile de marfă, valori măsurate la nivelul anului 2017. Această stare de înapoiere este rezultatul direct al lipsei cronice de preocupare pentru modernizarea căilor ferate, chiar dacă în fiecare an sunt alocate sume impresionante. Pe de altă parte, tocmai pentru că infrastructura nu mai face faţă, se petrec nenumărate incidente feroviare, în care sunt implicate chiar şi trenuri de călători, punând astfel în pericol viaţa celor care aleg calea ferată ca mijloc de deplasare. România a ajuns la performanţa de a înregistra câte două deraieri pe zi. Singura decizie concretă luată de actualul ministru al transporturilor a fost de a da afară directorul. Greşit! În lipsa unor investiţii masive în infrastructură şi în achiziţia de vagoane noi, zilnic, românii sunt expuşi unei iminente tragedii pe calea ferată. Starea de înapoiere se manifestă şi la cele două companii de transport feroviar, aflate în proprietatea statului. În cazul CFR Călători, puţine trenuri sunt profitabile, materialul rulant este învechit, lipseşte un plan coerent de modernizare. În cazul CFR Marfă, doar o menţiune - deşi în România există doi producători de automobile, compania de stat nu deţine vagoane specializate în transportul acestora. Pentru ministrul transporturilor, aceste două companii sunt ca şi inexistente, pentru că nu observăm nici cea mai mică preocupare pentru a le eficientiza activitatea. Totul rămâne la nivel de discurs şi nimic mai mult! Să mai adăugăm faptul că încă mai există intersecţii între calea ferată şi drumuri de categorii diverse fără să fie semnalizate cu bariere, situaţie care conduce la accidente soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale. Nu putem încheia referirile despre problemele căilor ferate din România fără să remarcăm lipsa de preocupare pentru introducerea trenurilor de mare viteză, deşi teritoriul naţional este potrivit pentru aceasta. Practic, ţara noastră este singura ţară mare din Europa cu cei mai puţini kilometri de cale ferată de mare viteză şi cu zero implicare în proiecte de viitor. TAROM, într-un haos total! Una dintre cele mai importante societăţi aflate în subordinea Ministerului Transporturilor se află în pragul dezastrului. Situaţia de la Compania Naţională de Transporturi Aeriene se înrăutăţeşte pe zi ce trece. TAROM este în picaj, din toate punctele de vedere. Într-una din declaraţiile sale recente, domnul ministru, Răzvan Cuc, a explicat faptul că, încă din primul său mandat, TAROM a fost unul dintre obiectivele sale de suflet, pentru că este român. Drept urmare, compania este cu un picior în faliment şi este cercetată pentru vânzarea a două aeronave în condiţii suspecte. Iar acum, în al treilea mandat, a provocat cea mai mare criză din istoria TAROM. Fără pic de responsabilitate, a supus compania unui risc fără precedent - certificatul de operator aerian fiind suspendat în lipsa unui manager general, toate aeronavele acestui operator ar fi rămas la sol. Consecinţele ar fi fost dezastruoase, dacă în al doisprezecelea ceas nu ar fi acţionat de urgenţă pentru a evita blocajul total. Răzvan Cuc, acasă! Un simplu calcul demonstrează că, de când PSD, în epoca Dragnea, a intrat la guvernare, acest om a fost cel care a deţinut această funcţie pentru 11 luni. În concluzie, dezastrul de la transporturi, marcat de eşecul construirii autostrăzilor, i se "datorează" într-o mare măsură. Într-o manieră complet neprofesionistă, ministrul Răzvan Cuc dă asaltul asupra pieţei de transport public de persoane. În lipsa unor politici de transport, coerente şi bine fundamentate, elaborate în mod transparent şi în urma unui dialog profesionist cu toţi actorii din piaţă, transportul public de persoane este în derivă şi la cheremul grupurilor de interese din domeniu. Domnul ministru Răzvan Cuc girează acte normative care vor bulversa domeniul transportului public, prin modificarea haotică a legislaţiei. În tot acest demers, care ar trebui să se îndrepte spre o liberalizare a pieţei de transport, spre o competiţie loială între participanţii din piaţă, trebuie să primeze interesele consumatorului de astfel de servicii de transport. Toate aceste experimente legislative, izvorâte din dorinţa autorităţilor de a satisface interese de grup, vor arunca piaţa de transport public într-o zonă gri, care îi va stopa dezvoltarea, eficientizarea şi modernizarea. PSD-ALDE trebuie să înceteze cu practica imorală şi ilegală de adoptare a unor acte normative fără consultări şi dezbateri mature, care să genereze cele mai bune rezultate pentru cetăţenii care le-au acordat un vot de încredere la alegerile din 2016 şi faţă de care nu au arătat nici cea mai mică urmă de respect în ultimii doi ani de guvernare! După ani de zile de promisiuni, după ce niciun ministru al transporturilor instalat de PSD nu a făcut absolut nimic pentru a ajuta la dezvoltarea reală a reţelei de transporturi şi pentru a reduce, implicit, şi decalajul de dezvoltare dintre regiuni, menţinerea lui Răzvan Cuc pe acest post nu înseamnă decât un singur lucru, confirmarea că autostrăzile visate de zeci de ani se vor face la Sfântu' Aşteaptă! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Îl invit, în continuare, pe domnul ministru Răzvan Cuc. Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.
Alexandru-Răzvan Cuc Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi liberali şi PMP-işti, În primul rând, nu ştiu cum vreţi dumneavoastră să număraţi kilometrii de autostradă, când nu sunteţi în stare să număraţi câteva mandate ale unui ministru. Sunt la al doilea mandat de ministru, nu la al treilea. (Vociferări.) Dacă titlul acestei moţiuni este un fake news, vă daţi seama că şi conţinutul este pe măsură! Speram ca, înainte de a redacta acest penibil text al moţiunii, să-i întrebaţi pe liderii dumneavoastră de partid - şi ei au fost miniştri la transporturi - cum se construiesc autostrăzile? Şi aici mă refer la domnul Orban şi la domnul Băsescu. Ştiţi de ce nu i-aţi întrebat? Niciunul nu a construit vreo autostradă. În primul meu mandat de ministru al transporturilor, adică în 10 luni, am reuşit să scot la licitaţie proiecte de autostradă în valoare de 3,5 miliarde de euro. În primul meu mandat, pentru prima dată, a fost scoasă la licitaţie Autostrada care taie Carpaţii, Sibiu - Piteşti, cea mai aşteptată autostradă din România. Pentru secţiunea 1 a autostrăzii Piteşti - Sibiu, între Sibiu şi Boiţa, avem deja un câştigător. Şi, dacă nu ar fi existat o contestaţie, contractul ar fi fost deja semnat. Am reuşit să deblochez această situaţie, iar acum suntem în faza procedurilor de semnare a contractului. Ţineţi minte, primul meu mandat - proiecte de 3,5 miliarde de euro! Aceştia nu sunt bani pe hârtie. Fără licitaţie, niciun proiect nu poate să prindă viaţă. Noul meu mandat de ministru al transporturilor, adică al doilea, este dedicat vizitelor pe şantiere, pentru a avea garanţia că execuţia de kilometri de autostradă este la zi. Am demarat, în premieră la Ministerul Transporturilor, "Ora infrastructurii". Românii ştiu în timp real ce se întâmplă pe şantiere, care este stadiul proiectelor aflate în execuţie, ce proiecte noi începem, precum şi alocările bugetare pentru fiecare proiect de infrastructură. Acum mi-am dat seama că deja operaţionalul proiect "Ora infrastructurii" mai are un scop - să demonteze toate fake news-urile pe care le-aţi spus dumneavoastră astăzi. Dacă tot vorbiţi despre performanţele PSD în domeniul infrastructurii rutiere, vă prezint eu câteva, reale. În perioada 2000-2004, în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit 97 de kilometri de autostradă; În perioada 2012-2015, tot în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit alţi 312 kilometri de autostradă; Din 2017 şi până acum, tot în perioada unei guvernări social-democrate, s-au mai construit 118 kilometri de autostradă, din care 75 sunt deschişi circulaţiei. Deci, din cei 803 kilometri de autostradă, construiţi după '89, în România, 527 de kilometri au fost construiţi în anii de guvernare PSD, adică 76% dintre autostrăzile construite după Revoluţie, în România. Vă mai spun un adevăr. Din păcate, de câte ori am revenit la guvernare, după dumneavoastră, a trebuit să facem eforturi uriaşe să corectăm dezastrul pe care l-aţi lăsat în urmă. Dar chiar şi aşa, am reuşit să construim. Iar pe măsură ce corectăm legislaţia şi deblocăm proiectele, procesul de construcţie se va accelera. Pentru acest an, CNAIR, condusă de domnul director Neaga, a estimat finalizarea a 180 de kilometri de autostradă, iar eu voi face absolut tot ce îmi stă în putinţă, din punct de vedere administrativ, pentru ca aceşti kilometri să fie executaţi în timp. Mă refer aici la loturile aflate deja în construcţie - două loturi ale autostrăzii Lugoj - Deva, două loturi ale autostrăzii Sebeş - Turda, două loturi ale autostrăzii Ogra - Câmpia Turzii. La acestea se vor adăuga 27 km. din loturile 1 şi 2 ale Drumului de mare viteză Piteşti-Craiova, secţiunea de 16 kilometri la profil de autostradă a variantei de ocolire a municipiului Bacău - practic primul sector de autostradă din Moldova -, secţiunea de 11 kilometri între Râşnov şi Cristian, care face parte din autostrada Ploieşti - Braşov şi sectorul Biharia - Borş, în lungime de 5,5 kilometri, care va asigura legătura autostrăzii Transilvania cu frontiera ungară. Construcţia autostrăzii Moldovei a început în mandatul meu, domnilor! Vă reamintesc faptul că primii 16 kilometri de autostradă, la care a început efectiv construcţia anul acesta, pe varianta de ocolire a municipiului Bacău, vor face parte din autostrada Moldovei. În plus, anul viitor ne propunem să începem lucrările la proiecte de interes major, cum ar fi: cei 52 de kilometri ai Autostrăzii de Centură Bucureşti-Sud şi la cei peste 60 de kilometri ai loturilor 3 şi 4 din Drumul Expres Craiova - Piteşti, segmente pe care vrem să le scoatem din nou la licitaţie, anul acesta. În ceea ce priveşte existenţa Şoselei de Centură a Bucureştiului, ori nu ştiţi, ori nu vreţi să spuneţi. Principalele probleme şi blocaje în traficul rutier apar în zona nodurilor rutiere. Tocmai de aceea am scos la licitaţie şi am încheiat contracte pentru construcţia pasajelor Mogoşoaia, Domneşti, Berceni şi Olteniţa. La toate cele 4 pasaje construcţia începe anul acesta, iar pentru deblocarea circulaţiei de pe actuala Şosea de Centură a capitalei am demarat procedurile pentru construcţia Autostrăzii de Centură, care va prelua traficul de tranzit, în special traficul greu, pe relaţia Constanţa - Nădlac, şi traficul de tranzit pe direcţia Giurgiu - Siret. Am mai făcut încă un lucru extrem de important, în cele 6 săptămâni de când sunt ministru al transporturilor, în al doilea mandat, repet. Am venit în Parlament, la comisie, să propun modificări la Legea achiziţiilor publice, în sensul simplificării procedurilor şi urgentării lucrărilor în infrastructură. Deşi preşedintele Iohannis a blocat Legea bugetului de stat, iar din cauza acestei blocări n-am reuşit să introducem acte normative privind exproprierile sau indicatorii tehnico-economici în Guvern, noi iubim această ţară şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca lucrările la diversele obiective de investiţii să fie în graficul normal de execuţie. Vorbeaţi despre fonduri europene! Până în acest moment, Ministerul Transporturilor a trimis Comisiei Europene 16 proiecte majore, în valoare de 4,9 miliarde de euro, reprezentând totalul alocării Uniunii Europene pe Axele 1 şi 2, pe care avem obligaţia să le anunţăm Comisiei. Dintre aceste aplicaţii majore depuse spre aprobare la Comisia Europeană, toate au fost aprobate, excepţie făcând Magistrala de Metrou II şi infrastructura integrată pentru zona orbitală a municipiului Bucureşti, care vor fi aprobate în prima parte a lunii aprilie 2019, conform informării primite de la Comisia Europeană. Până în prezent, în cadrul axelor aferente sectorului de transport din cadrul POIM 2014-2020, au fost depuse în total 114 cereri de finanţare pe proiecte majore sau mai mici, în valoare totală eligibilă de 43 de miliarde de lei, respectiv 9,5 miliarde de euro. Vedem că există o valoare dublă de finanţare, deoarece Guvernul ne-a dat posibilitatea supracontractării. Din totalul cererilor aferente tuturor proiectelor, adică 114, au mai fost aprobate deja 65, în valoare totală eligibilă de 32 de miliarde de lei, respectiv 6,6 miliarde de euro, din care alocarea Uniunii Europene - 24,2 miliarde de lei, respectiv 5,2 miliarde de euro, cât este valoarea alocării pe tot Programul Operaţional Infrastructură Mare. Şi lucrările vor continua. La acest moment, Ministerul Transporturilor are în plan, pe termen scurt, evaluarea şi selecţia următoarelor proiecte prioritare: Podul de la Brăila, Drumul Expres Craiova-Piteşti, Autostrada Sibiu - Piteşti. În perioada imediată, vor fi transmise Comisiei Europene, în vederea aprobării, următoarele obiective de investiţii: Autostrada Nădăşelu - Suplacu de Barcău - Borş; Autostrada de Centură a Bucureştiului, secţiunea Nord. De asemenea, pe termen lung, la nivelul Ministerului, se află în pregătire următoarele aplicaţii de finanţare: Autostrada Braşov - Bacău; Drumul Expres Ploieşti - Paşcani; Drumul Expres Buzău - Brăila - Tulcea - Constanţa; Drumul Expres Focşani - Brăila - Galaţi. Să revenim la TAROM. Legat de TAROM, am zis mereu, într-adevăr, că este proiectul meu de suflet. În timpul primului meu mandat, ca ministru al transporturilor, a fost prima dată, după 10 ani, când în flota TAROM au fost introduse două aeronave noi. În acest moment, TAROM are cel mai performant consiliu de administraţie - reputatul expert în aviaţie, Sorin Stoicescu, vicecampionul mondial, pilotul acrobat, George Rotaru sau reprezentantul României la CEDO, Viorel Mocanu - sunt printre persoanele care stau la conducerea acestei companii-simbol pentru români. Sigur că am observat că, în perioada în care nu am mai fost la conducerea Ministerului Transporturilor, un manager, numit, aşa cum spuneam, la insistenţa fostului premier, Tudose, a pus în dificultate compania. Iar raportul Corpului de Control al primului-ministru, care verifică activitatea acestui manager, ne va spune exact ce s-a întâmplat. De aceea, schimbarea managementului a fost mai mult decât necesară, iar pilotul Florin Susanu, un profesionist desăvârşit şi un angajat loial Companiei TAROM, a trecut la conducerea companiei. CFR. Pentru prima dată după mulţi ani, companiile CFR, fie că vorbim despre CFR Călători, CFR Infrastructură sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară, au bugete generoase. Pentru Programul de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii feroviare şi staţiilor de cale ferată, a fost alocată suma de 3,8 miliarde de lei. Banii vor fi utilizaţi pentru continuarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a căii ferate pe tronsonul Gurasada - Simeria, dar şi pentru finalizarea, recepţionarea şi darea în exploatare la parametrii proiectaţi a 150 de kilometri aflaţi pe tronsonul Simeria - Sighişoara. 81,6 milioane de lei vor fi alocaţi pentru continuarea lucrărilor de reabilitare pentru poduri şi podeţe, lucrări pentru îmbunătăţirea siguranţei feroviare şi demararea de lucrări de construcţie linie nouă şi electrificare. Avem şi investiţii noi, dar şi reparaţii capitale, finanţate tot de la bugetul de stat - peste 400 de milioane de lei. De asemenea, avem şi Programul de achiziţii materiale, servicii şi lucrări de întreţinere şi reparaţie curentă a infrastructurii feroviare publice, în valoare de 200 de milioane de lei. În documentul-sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu, pentru anul 2019, au fost prevăzute 350 de milioane de lei pentru a achiziţiona utilaje şi echipamente pentru activitatea de reparaţii capitale şi reabilitare, executate în regie proprie de CFR. În încheiere, dragi PNL-işti, PMP-işti, mesajul meu de final este adresat românilor. În calitatea mea, de ministru al transporturilor, vă asigur că pentru obiectivele propuse voi sta, dacă este nevoie, zi şi noapte, pe şantiere. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule ministru. Începem dezbaterile. Grupul parlamentar al PNL. Sunt doi vorbitori. Primul - domnul Bode. Aveţi 11 minute. Domnul Bode şi domnul Marius Bodea. Vedeţi cum vă... Aveţi ecran, timpul... în faţa dumneavoastră. Domnule Movilă, vă rog, lăsaţi... să poată urmări. Aveţi ecranul în faţă.
Lucian Nicolae Bode Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Domnule ministru, Acum sunt convins că această moţiune trebuia să fie dezbătută pe 25 martie, de Buna Vestire, de Ziua Cucului. Pentru că nu este posibil, domnule ministru, să nu ştiţi de câte ori aţi depus jurământul la Cotroceni: 4 ianuarie 2017 - Guvernul Grindeanu, 21 iunie 2017 - Guvernul Tudose, 22 februarie 2019 - Guvernul Dăncilă. Deci de trei ori, nu de două, aşa cum le-aţi numărat dumneavoastră! Domnule ministru, eu nu o să mă refer în intervenţia mea la precedentul dumneavoastră mandat. A făcut-o eminenţa cenuşie a Guvernului PSD, domnul Darius Vâlcov, care, în urma evaluării celebrului program "Îndrăzneşte să crezi... în minciunile PSD", a trecut un mare zero în dreptul dumneavoastră, la măsuri realizate, teoretic, motivul pentru care aţi fost remaniat de către domnul prim-ministru Tudose. Mă voi referi strict la scurtul dumneavoastră mandat care, deşi, aşa cum spun, scurt, este presărat cu numeroase decizii de-a dreptul iresponsabile. Să le luăm pe rând. La capitolul autostrăzi, se pare că rămâneţi la angajamentul public care v-a consacrat - "Nu promit niciun kilometru de autostradă". Astăzi, când sunteţi întrebat - Câţi kilometri de autostradă vă angajaţi să daţi în folosinţă în 2019? - fie pasaţi responsabilitatea "groparului" autostrăzilor din România, domnului Narcis Neaga, fie sunteţi contrazis de realitatea din teren. Şi cel mai bun exemplu este cel pe care vi l-a dat domnul ministru Şova, în audierile din comisie, când v-a spus: "Nu aveţi cum să daţi în trafic 180 de kilometri de autostradă, în 2019, când dumneavoastră aveţi deschise şantiere pe 118 kilometri!" Opoziţia, românii nu mai cred în sutele de kilometri de autostradă pe care vă lăudaţi că ar fi în diverse stadii şi în diverse proceduri, nicidecum în execuţie. Mai nou, am mai văzut o idee năstruşnică, la dumneavoastră - vreţi să transformaţi CNAIR în constructor de autostrăzi. Probabil v-a inspirat doamna Firea sau domnul primar Negoiţă, cu aceste companii de stat. Numai că - atenţie la rezultatul demersurilor lor, zero! Toate au fost declarate ilegale de către instanţe. Probabil, când veţi constata eşecul acestui demers, vinovat o să fie, aşa cum văd că deja vă place să spuneţi, statul paralel. Domnule ministru, sistemul feroviar românesc este la un pas de colaps, iar cei trei coloşi cu picior de lut - CFR Marfă, CFR Călători, CFR Infrastructură - prezintă interes pentru dumneavoastră doar din perspectiva posturilor de conducere, unde plantaţi oameni doar pe baza carnetului de partid. Iar acolo unde vă încurcă legislaţia, mergeţi până într-acolo încât, spre exemplu, la CFR Marfă, desfiinţaţi sucursala Transilvania, înlocuind-o cu Centrul Zonal de Marfă Braşov, pe care îl transformaţi în sucursală. Scopul este unul cât se poate de simplu - eliminarea oamenilor incomozi care refuză să încalce legea, la solicitarea partidului-stat. Atenţie la încălcarea legii! Sunteţi tânăr şi ar fi păcat să vă alegeţi şi aici cu o plângere penală, aşa cum v-aţi ales, din păcate, pentru dumneavoastră, în cazul TAROM. Apropo de TAROM şi de proiectul dumneavoastră de suflet! O să ne vedem în Comisia de anchetă pe TAROM şi acolo o să discutăm inclusiv despre modul în care aţi achiziţionat cele două aeronave, pe perioada mandatului dumneavoastră! Desigur, nu v-am văzut preocupat de cele cinci deraieri de trenuri, din ultimele zile! În ceea ce priveşte Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Sigur, Autoritatea ar trebui să aducă în România 252 de milioane de euro, din care să achiziţionăm material rulant nou. Din păcate, singura preocupare pe care înţeleg că o aveţi în ultimele zile este aceea de a schimba şi actuala conducere care a început să mişte câte ceva. Deşi nu avem nicio locomotivă, niciun vagon nou achiziţionat, suntem doar în proceduri, de câţiva ani. Faptul că Ministerul Transporturilor are la dispoziţie bani europeni şi nu-i cheltuieşte nu mai miră pe nimeni. Numai că, la capitolul fonduri europene, situaţia poate deveni catastrofală. Vă rog, domnule ministru, să fiţi un pic atent! Sunteţi conştient de cât de grav este faptul că un raport de audit, recent, al experţilor de la DG REGIO, elaborat cu scopul de a verifica sistemul de management şi control al Programului Operaţional Infrastructură Mare, pe partea de infrastructură de transport, scoate la iveală mari nereguli la acest capitol? Vă provoc, domnule ministru, să ne prezentaţi aici, în mod public, transparent, ce răspuns a transmis ministerul şi în ce fază se află această procedură? Nota 4, pe care a primit-o România din partea auditului Comisiei, este cea mai gravă posibilă. Şi dacă vi se pare că este mai mare decât nota 3, pe care v-am acordat-o noi, să ştiţi că pentru România este o lovitură fatală. Ştiţi ce înseamnă şi ce urmează dacă se confirmă aceste deficienţe majore? Plăţile din partea Comisiei vor fi suspendate. Stimaţi colegi, în plan legislativ, domnul ministru Cuc a reuşit să strice într-o lună ce au construit alţii într-un an, în toate sectoarele de transport public - intrajudeţean, interjudeţean şi în transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. După ce a votat alături de noi Legea privind serviciul public de transport la nivel de UAT-uri, acum se pregăteşte s-o modifice prin ordonanţă de urgenţă. După ce a fost de acord cu Ordinul nr. 980 privind transportul la nivel interjudeţean, acum are în dezbatere publică un Ordin de ministru privind prorogarea termenului de valabilitate a Programului de transport interjudeţean. De asemenea, după cum aţi văzut, a modificat prin ordonanţă de urgenţă Legea taximetriei. Şi acum se pregăteşte să modifice, tot prin ordonanţă de urgenţă, Legea privind transportul alternativ. Unde este interesul consumatorilor de astfel de servicii? Interesul unor grupuri îl vedem, monopolul îl vedem, lipsa de competitivitate o vedem, acestea sunt vizibile. Doamnelor şi domnilor, ministrul transporturilor ocupă această funcţie pentru a reprezenta interesele românilor, nu pentru a fi brelocul liderilor PSD, care îl înlocuiesc ori de câte ori nu le mai serveşte interesul. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Cel de-al doilea vorbitor din partea Grupului PNL, domnul deputat Marius Bodea, vă rog. Stafful tehnic, continuaţi timpul, până la... Au 11 minute.
Marius Bodea Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule ministru, Bine aţi revenit pe scăunelul miniştrilor chemaţi aici pentru a da explicaţii pentru ce nu au făcut sau pentru ce au făcut rău! Vreau să vă transmit un mesaj din partea cetăţenilor din zona Moldovei. Să ştiţi că noi nu ne mai simţim reprezentaţi absolut deloc de Guvernarea din care faceţi dumneavoastră parte, pentru că am ajuns la exasperare, în aşteptarea unor soluţii concrete, a începerii în concret a celui mai important obiectiv al nostru, Autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş. Şi precizez că sunteţi într-o gravă eroare când spuneţi că dumneavoastră aţi început acest proiect. Nu, acest proiect este început chiar de liberali, în 2007, când a fost realizat studiul de prefezabilitate. (Aplauze.) O ţară întreagă, domnule ministru, s-a raliat protestului afaceristului sucevean, "#şîeu", însă dumneavoastră, domnule ministru Cuc, împreună cu domnul Liviu Dragnea aţi găsit de cuviinţă să miştocăriţi acel eveniment, care era de fapt un protest legitim al nostru, care se referea la bătaia de joc cu care guvernarea PSD-ALDE tratează chestiunea infrastructurii rutiere din România. O putere care şi-a pierdut şi ultimul dram de legitimitate în ochii românilor îşi permite să ia peste picior o ţară întreagă şi organizează deschideri-fantomă de şantiere. În era Dragnea, în care în funcţiile-cheie din ministere nu mai au voie să acceadă decât oameni de încredere, în special şoferi personali, credincioşi, s-a eliminat orice urmă de competenţă. În asemenea condiţii, nici nu mai poţi avea vreo aşteptare reală, ar fi profund neîntemeiată. Iar pentru ca tabloul să fie complet, mai nou, infrastructura rutieră este dată pe mâna unor specialişti în infrastructura cimitirelor. Domnul consilier Vâlcov, susţinut de şefii PSD-ALDE, vrea să îngroape această autostradă, domnule ministru, prin acea prostie, Parteneriatul Public-Privat, la fel cum a învăţat să ascundă prin cavouri, după cum bine ştiţi, lucruri de valoare. Să ştiţi că ne-am săturat să fim minţiţi cu neruşinare, acolo, în Moldova. Pentru că acest parteneriat public-privat, pe care îl susţineţi şi dumneavoastră, nu este altceva decât o fugă de a accesa fonduri europene, pentru că trăiţi cu trauma că încă suntem membri ai Uniunii Europene şi există OLAF. Ca şi cum... (Aplauze.) eşecul în ceea ce priveşte politica de infrastructură rutieră nu ar fi de ajuns, constatăm cu mâhnire că PSD şi dumneavoastră sunteţi pe cale să reţineţi la sol definitiv întreaga Companie TAROM, domnule ministru! În ultimii cinci ani, toate consiliile de administraţie au fost numite de PSD, care, la rândul lor, au numit directori generali acolo, domnule ministru, tot de la PSD, singura lor preocupare fiind servilismul faţă de stăpânul politic şi nicidecum preocuparea pentru rezultate manageriale sau pentru poziţionarea acestei companii în ceea ce priveşte piaţa aviaţiei mondiale. Iar bâlbâielile de acum două săptămâni, ale dumneavoastră, care ne-au adus în situaţia de a lăsa aproape fără conducere Compania TAROM, să ştiţi că ne-au făcut de râs în întreaga lumea. Iar faptul că veniţi aici, în faţa noastră, şi ne spuneţi că este proiectul dumneavoastră de suflet, că aţi numit acrobaţi în conducerea Companiei TAROM, să ştiţi că nu vă ridică deloc la înălţimi, pentru că, pe de o parte, aţi făcut acest lucru cu încălcarea legii, iar, pe de altă parte, nu de acrobaţi are nevoie TAROM. Aţi făcut destule acrobaţii cu această companie şi acum lucrurile arată foarte rău acolo. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg. În continuare, Grupul PSD. Dau cuvântul, pentru început, domnului deputat Boboc. Cel de-al doilea vorbitor - domnul Suciu. Aveţi 24 de minute, domnule coleg. Rog stafful să afişeze timpul, vorbitorul să ştie cât timp mai are la dispoziţie. Vă rog.
Valentin Gabriel Boboc Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dragi urmaşi ai lui Traian, Ai lui Traian Băsescu, bineînţeles, că drag vă mai era când vă spunea Nuţi aşa... (Vociferări.) Speram să-i întrebaţi pe şefii voştri - ministrul transporturilor, Ludovic Orban, şi ministrul - de trei ori - al transporturilor, Traian Băsescu - care este reţeta jafului în infrastructură? Sau pe colega, doamna ministru al transporturilor, acum portocalia cu fundă galbenă, Anca Boagiu, care repară trenurile cu creanga de copac. Poate vă ajuta doamna Roberta Anastase să număraţi. Nu sunt trei mandate ale ministrului Cuc, sunt două. Vă explic astăzi, doamnă Turcan, chiar dacă o să dureze puţin mai mult, cu toţii ştim că dumneavoastră înţelegeţi mai greu. Vă e greu cu literele, nu mai vorbim despre cifre. Nu întotdeauna combinaţia literelor H şi D înseamnă Hunedoara. Mi-e şi frică să mă apuc să vorbesc despre cifre. La dumneavoastră 2 este egal cu 3 - vorbind aici despre mandatele ministrului Cuc. Diferenţele între ministrul Cuc şi oricare dintre miniştrii liberali ai transporturilor, numiţi după '89, sunt ca de la Brătianu la Orban. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi de celebrele drumuri expres, de mare succes, ale actualului vostru şef de partid, care împânzeau ţara în lung şi în lat, anunţate ca noile autostrăzi ale României. Amintim aici Craiova - Piteşti, care a rămas pe hârtie. Proiectul urma să fie finalizat într-un an de zile, vorbim despre anul 2009. Cei circa 122 de kilometri ar fi costat 1,1 miliarde de euro. Acesta nu era însă preţul final. Din această sumă lipseau cheltuielile aferente exproprierilor şi nu includea TVA, suma prinsă în bugetul companiei în anul respectiv fiind de 5 milioane de lei, circa 1,32 milioane de euro, adică nici măcar 10%. Sau, de pe vremea domnului Berceanu, de Comarnic - Braşov aţi auzit? Da, proiectul care l-a făcut să tremure pe domnul prim-ministru Ponta. N-am înţeles văicăreala domnului Ponta. Cert este că temuta Autostradă Comarnic - Braşov are deja un tronson atribuit. Şi nu l-a ameninţat nimeni pe ministru cu cătuşele, aşa cum se plângeau alţii. Actualul ministru al transporturilor, aflat acum la mandatul cu numărul doi, a promovat proiecte de 3,5 miliarde, în primul său mandat. Ştiţi, doamnă Turcan, că şi 1 este mai mare decât 0, cât a realizat unul dintre predecesorii lui Răzvan Cuc, Ludovic Orban, sau PMP-iştii care se zbat acum să rămână în Parlament?! Răzvan Cuc s-a dus pe şantiere, peste constructori, să verifice stadiul construcţiilor de autostrăzi. El, spre deosebire de Anca Boagiu, nu i-a invitat pe constructori în birou şi nu le-a dat cartele de acces la liftul demnitarilor din Ministerul Transporturilor. Vă daţi seama, stimaţi colegi, "regii asfaltului" erau şi regi la ministerul care gestionau banii ţării pentru autostrăzi. Ei, bineînţeles, erau puşi să cumpere geci portocalii. De unde să le mai rămână şi bani de lucrări?! Cetăţenii trebuie să fie informaţi cu privire la stadiul şantierelor, alocările banilor sau eventualele blocaje la care trebuie găsite soluţii. De aceea, ministrul a ales să le spună românilor toate acestea. A făcut pentru prima dată o conferinţă de presă - "Ora infrastructurii" -, în care le spune românilor tot ce trebuie să ştie despre şantierele de infrastructură, fie ele pe rutier, feroviar sau aviaţie. Ministrul nostru se bate şi pentru antreprenorii români, se bate pentru drepturile lor. Aşa cum antreprenorii străini nu au întârzieri la plată, aşa trebuie să fie şi cu subcontractorii lor, în general români. Poate ne spuneţi câţi kilometri aţi construit în cei opt ani în care aţi fost, de fapt, la cârma ţării, conduşi de la Cotroceni de Traian Băsescu, omul care a intrat în istorie pentru a declara că România nu are nevoie de autostrăzi. Dacă nu ştiţi, vă spunem noi: 188 de kilometri! Adică 23,5 kilometri pe an! Deci ar trebui să depuneţi moţiunea asta împotriva PMP, în care sunteţi colegi cu Traian Băsescu, cel care a fost la butoane şi s-a ţinut de cuvânt. Nu a construit autostrăzi! Deşi blocată de către Iohannis, Legea bugetului de stat nu a făcut decât să ne întârzie proiectele în infrastructură. Unii antreprenori serioşi au înţeles şi ei mesajul şi s-au mobilizat şi au lucrat chiar în lipsa unor acte normative pe care Guvernul n-a putut să le promoveze din cauza lipsei bugetului. Stimaţi colegi, urmaţi de nădejde ai lui Traian Băsescu, Vă rog nu mai folosiţi fake news-uri şi număraţi mai bine data viitoare, chiar şi mandatele unui ministru! Ştim că sunteţi supăraţi că pentru prima dată Ministerul Transporturilor are cel mai mare buget alocat pentru infrastructura ţării, fie ea rutieră, feroviară, navală sau de aviaţie. În încheiere, vă recomand să veniţi şi cu soluţii, nu numai cu critici! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul deputat Suciu, cel de-al doilea vorbitor de la PSD. Vă rog.
Matei Suciu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, M-am întrebat şi eu, la fel ca majoritatea colegilor mei, de ce nu putem construi mai repede autostrăzi şi infrastructură feroviară. Am crezut că fondurile sunt insuficiente. Am aflat, în schimb, cu surprindere, că, de fapt, nu lipsa banilor este principala problemă. Bani există, avem întotdeauna. Sunt alte felurite piedici care ne determină să întârziem sine die aceste proiecte cerute de către toţi locuitorii noştri. Am citit în presă că circa 300 de milioane de euro sunt atrase în fiecare an de către ONG-iştii de mediu. Aceşti ONG-işti de mediu execută sau fac proiecte de mediu direct la Bruxelles. Finanţarea lor este făcută de către Bruxelles, în mod direct. 300 de milioane de euro alimentaţi de la Bruxelles pe aceste ONG-uri de mediu care au că principală ţintă aceea de a tergiversa, de a întârzia cât pot de mult aceste proiecte de infrastructură de transport, prin tot felul de inepţii. De multe ori s-au dovedit a fi inepţii şi nu mă feresc să folosesc cuvintele tari. A trebuit să relocăm peştera cu lilieci şi va trebui să construim viaducte sau tuneluri pentru autostradă ca să poată trece urşii, acolo unde n-a văzut nimeni în istorie, vreodată, vreun urs! Şi ştiţi cu toţii, mă refer la zona Lugoj-Deva. Au mai fost descoperite libelule sau vânturelul de noapte şi aşa mai departe. 300 de milioane de euro sunt bani enorm de mulţi. Aceşti bani care intră în România, prin intermediul acestor ONG-uri, au rolul de a finanţa anumite acţiuni şi ştiţi cu toţii la ce mă refer, pentru că aţi văzut cu toţii vehemenţa cu care unii dintre colegii noştri s-au opus atunci când am cerut transparenţa vizavi de finanţarea acestor ONG-uri. Iată că partidul nostru, guvernarea PSD şi ALDE încet-încet repară toate aceste anomalii, toate aceste vehicule, instrumente care n-au alt scop decât acela de a întârzia sine die execuţia acestor infrastructuri de transport atât de dorite de noi. România, pe legislaţia trecută n-ar fi putut decât aşa, cu ţârâita, să atragă bani europeni, astfel încât să putem înainta cu aceste construcţii. De aceea s-a recurs la ideea de parteneriat public-privat. De aceea încercăm să găsim alte metode, pentru că vedeţi tălpile care ni se pun, indiferent de guvernare, stimaţi colegi, indiferent de cine este la guvernare. Cu toţii le conştientizăm. Sigur că rolul opoziţiei - şi aş ruga aici colegii din PNL, cu care am reuşit să ne cunoaştem în cei doi ani care tocmai au trecut, să se abţină, pentru că e caraghios ca, aşa, odată cu alternanţa la guvernare, să venim aici la tribună şi fiecare dintre noi să arătăm cu degetul că ăştia nu fac sau ceilalţi nu fac. Haideţi să umblăm la cauze, haideţi să punem umărul cu toţii, astfel încât să putem îndrepta aceste chestiuni absolut nedorite. S-a creat un mecanism, stimaţi colegi, de întârziere sine die sau de încetinire a absorbţiei de bani publici. S-a făcut un bilanţ vizavi de fondurile pe care le-am atras de la Uniunea Europeană şi fondurile pe care le-am cotizat către Uniunea Europeană. Dacă o să citiţi acest bilanţ o să vedeţi că rămâneţi surprinşi. Diferenţa nu este mare. Eu credeam că este o diferenţă extraordinară între cele două componente: a banilor pe care i-am cotizat şi a celor pe care am reuşit să-i atragem. Şi dacă ne gândim şi ne aducem aminte de condiţiile impuse de Uniunea Europeană, când ne-au acordat aceste fonduri, nu numai pe infrastructură, dar în toate domeniile, pentru că mereu au venit cu fel de fel de pretenţii atunci când ne-au spus: "Nu vă dăm banii în direcţia aceea în care România ar vrea să se dezvolte! Vă dăm bani astfel încât să vă aliniaţi ţărilor din Uniunea Europeană!". De acord, dar întotdeauna au fost condiţii. Iar banii cu care noi am cotizat, din România noastră săracă, au fost aproape egali cu cei pe care i-am primit. Or, nu mi se pare normal să nu încercăm cu toţii să limităm aceste termene, să îndreptăm legislaţia care a fost croită strâmb în cei 10 ani de domnie Traian Băsescu şi cu toată părerea de rău trebuie să amintim de acest om, pentru că sub directa lui conducere s-a permis ca această legislaţie să treacă, să fie votată de către dumneavoastră, stimaţi colegi PDL-işti, şi susţinută mai apoi. Tot într-o emisiune televizată, domnul Traian Băsescu afirma că rolul său în cadrul Parlamentului European, dacă va fi ales ca şi europarlamentar, dacă trece de pragul de 5%, rolul Domniei Sale principal ar fi acela de a băga în circuit Dunărea - "Strategia Dunării" se numeşte. Traseul de 1.000 de kilometri al Dunării pe teritoriul României este unul extrem de important şi ar face legătura între China şi Europa. Noi avem... Există port la Giurgiu. Portul Constanţa este ocolit. Aşa cum ştiţi, chinezii şi-au deschis în Grecia, la Pireu, un port prin care fac tranzacţiile de mărfuri dinspre Orient spre Occident. Am avea nevoie ca Portul Constanţa să fie pus în valoare; or, aceasta nu se poate face decât dacă Dunărea ar fi navigabilă, ar face direct legătura cu Rotterdamul. Cine l-a oprit pe Traian Băsescu 10 ani să poată draga, să poată curăţa acest traseu? Şi în momentul de faţă PSD, de doi ani de zile se loveşte de aceleaşi legi inepte, de aceleaşi "protecţii" ale mediului înconjurător, astfel că nu putem pune în valoare Portul Constanţa. Gurile rele spun că nu se va putea realiza acest lucru decât dacă Portul Constanţa va intra în proprietatea altor ţări. Dincolo, pe zona de cale ferată, vorbim de Culoarul pan- european de la Curtici până la Constanţa, de fapt de la Nürnberg până la Constanţa. Sunt lucrări începute de zeci de ani, în curând; se fac mai mult de zeci de ani. Şi acolo, prin proiectarea acestui culoar de transport s-au eliminat terminalele de la Curtici, pe motiv că îndeplinim condiţiile de intrare în Schengen. Nu mai avem terminale la Curtici, nu mai avem unde gara vagoanele şi trenurile de marfă. Dragii mei, a fost o decizie aiurea atunci când am scos din proiect eliminarea acestor terminale, pentru că, vedeţi cu toţii, îndeplinim condiţiile, dar nu suntem primiţi în Schengen, suntem ţinuţi la intrare în Europa şi prin eliminarea acestor terminale nu mai avem posibilitatea, se îngrămădesc trenurile, sunt întârzieri foarte mari. Nu mai vorbim de faptul că de 10 ani nu suntem în stare măcar Culoarul acela pan-european, Culoarul IV pan-european să-l construim cu constructori străini, aşa cum ştiţi, de la Curtici şi până la Constanţa. Ne dorim acolo un tren de mare viteză, aşa-zisă mare viteză, 160 de kilometri la oră! Nu dorim SF-uri, dorim normalitate! În mandatul trecut am fost la Bruxelles, pe Masterplanul de Transport. Ne-am întâlnit acolo cu comisarul european - nu mai reţin numele - doamna din Slovenia. Am discutat vizavi de Masterplanul de Transport, susţinut şi votat de către Parlamentul României, de către noi toţi, dragii mei. Ne-au spus cei de la Bruxelles: "Pe noi nu ne interesează decât legătura către piaţa europeană. Pe noi ne interesează Culoarul IV pan-european şi ne interesează autostrada de la intrare, de la Arad şi până la Constanţa. Restul sunt proiectele voastre naţionale şi n-aveţi decât să vi le finanţaţi!". Sunt multe de spus,...
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule coleg.
Matei Suciu ...dar invitaţia mea şi dialogul meu este către ideea, eu ştiu, să ne unim eforturile astfel încât să putem avea normalitate în România. Demagogia, sincer, nu ajută! Nu ajută niciodată, pentru că, v-am spus, pe rând putem să ne învinuim unii pe alţii şi de fapt să trăim în România şi să nu ne putem bucura de această infrastructură de transport. Mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc. Grupul USR. Aveţi cinci minute. Primul vorbitor, domnul Drulă. Cel de-al doilea, domnul Bulai.
Cătălin Drulă Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Domnule ministru Cuc, aţi mai trecut printr-o moţiune simplă la primul mandat. Era în octombrie 2017, după ce eraţi deja de nouă luni ministru al transporturilor, şi m-am uitat, de curiozitate, în stenograma de la acea dată. Vă vorbeam atunci de incompetenţă, de numirile în fruntea companiilor a tot felul de indivizi dubioşi, de lansarea de licitaţii pe genunchi care anticipam că vor duce la rezilieri şi blocaje în viitor, adică în prezentul actual, şi de minciuni privind numărul de kilometri de autostradă. Ei, bine, după ce PSD v-a dat, totuşi, într-un final, afară, de bun ce eraţi, acum v-a pus Liviu Dragnea la loc. Practic, avem ediţia a doua a aceleiaşi bătăi de joc la adresa României. Singura diferenţă este că sunteţi evident mai preocupat de imagine şi de PR, de data aceasta, dar, din fericire, s-a prins cam toată lumea ce poate PSD la transporturi. Cum s-ar zice, nu mai îndrăzneşte nimeni să creadă. Dacă în 2017 promiteaţi 90 de kilometri de autostradă şi până la urmă au fost doar 15, şi aceia finalizaţi de guvernarea dinainte, acum promiteţi 180 de kilometri. Practic, s-a dublat minciuna! Unul dintre principalele exerciţii de imagine pe care le faceţi în ultima vreme este umflatul în pene şi răţoitul la constructori. Îi ameninţaţi cu fermitatea şi duritatea dumneavoastră, când, de fapt, nu sunteţi în stare să puneţi contractele în ordine. Şi vă dau un exemplu: pe lotul II din Autostrada Sebeş-Turda îşi bate joc un constructor grec de o ţară întreagă. I-aţi ameninţat cu rezilierea şi cu forţa dumneavoastră de ministru, dar rezultatul este zero. Sunteţi ferm doar când aveţi camera pe dumneavoastră. Ce face PSD la transporturi este un furt. Este furtul speranţelor a milioane de români care-şi doresc o infrastructură decentă, care-şi doresc autostrăzi care să treacă munţii. Hoţia e la putere în Palatul CFR, iar proiectele de investiţii sunt făcute praf! Vă spuneam că m-am uitat pe discursul meu din octombrie 2017, de la precedenta moţiune, şi mi-a sărit în ochi următoarea frază pe care am spus-o atunci: "România merită mai mult, domnule Cuc!". Aşa e! Ţara aceasta merită mai mult decât PSD, iar fără PSD, fără hoţie şi fără penali vom avea într-un final şi autostrăzile pe care le merităm. Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache În continuare, domnul Bulai. Vă rog. Mai aveţi două minute şi 37 de secunde, domnule Bulai.
Iulian Bulai Stimate doamne, Stimaţi domni, Sunt foarte onorat să vorbesc astăzi în faţa dumneavoastră din partea moldovenilor, dar vă spun că sunt şi foarte trist. Pentru că s-au lăudat foarte multe persoane de la acest microfon cu câte s-au făcut în ţara aceasta. Pentru Moldova, în ultimii 30 de ani, 28 de miniştri au făcut fix 0 kilometri de autostradă! Domnule Cuc, cum puteţi să aveţi impertinenţa de a veni aici, în faţa noastră, şi a ne spune că faceţi, că dregeţi, că o să construim, că am făcut, când în Moldova aţi făcut fix 0?! Cum de aveţi curajul să veniţi şi să spuneţi aceste lucruri, fără să vă asumaţi că nu s-au întâmplat lucrurile acestea? Voi fi scurt. Pe 8 februarie m-am întâlnit cu doamna prim-ministru, doamna Dăncilă, împreună cu reprezentanţii societăţii civile din Moldova, cu "Împreună pentru A8" şi cu "Moldova vrea autostradă", două organizaţii foarte puternice. Ne-au spus următoarele lucruri: "Pe 21 martie trebuie să aflăm care va fi câştigătorul licitaţiei pentru completarea studiului de fezabilitate". Acest lucru nu s-a petrecut. Aţi întârziat două săptămâni! De ce, domnule ministru? De ce această întârziere?! (Vociferări.) Dar de ce să nu vorbesc cu fermitate? Pot să vorbesc cu fermitate, ca să fiţi atenţi la mine! Ieri, de exemplu, trebuia să primim răspuns la afirmaţia doamnei prim-ministru asupra listei partenerilor înscrişi pentru PPP, pentru A8. Nu s-a întâmplat acest lucru! Înţeleg că astăzi este 1 aprilie. E bine să ne oprim din minţit, după 30 de ani! Sunteţi de acord cu mine, domnule ministru? Eu sper că da! Vă voi pune în continuare trei întrebări. Domnule ministru, De ce nu aţi notificat Comisia Europeană atunci când aţi schimbat sursa de finanţare pentru A8 pe segmentul Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ? Nu era de bun-simţ să ştie şi aceşti oameni că noi vrem să folosim din banii noştri, când ei ne dădeau bani gratis?! De ce n-aţi făcut acest lucru?! 2. Domnule ministru, ştiţi că Raportul nr. 9/2018 al Curţii Europene de Conturi condamnă cu fermitate PPP-urile în Uniunea Europeană, menţionând că aceste forme de colaborare public-privat şi stat au deficienţe generalizate şi beneficii limitate pentru populaţie? Dacă nu v-aţi interesat, vă spun eu şi vă rog să vă informaţi. A treia chestiune. 1 miliard 129 de milioane de euro pentru 135 de kilometri de autostradă, stipulaţi în Masterplanul General pentru Transporturi din 2015, atât ar costa...
Florin Iordache Finalizaţi, vă rog!
Iulian Bulai ...investiţia respectivă. Acum o săptămână primim din partea Guvernului informaţia următoare: "1 miliard 200 de milioane pentru un PPP pe 68 de kilometri". Nu vi se pare ridicol să plătim dublu din banii noştri, decât să primim gratis din partea Uniunii Europene?!
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Iulian Bulai Vă mulţumesc. Aştept răspunsurile dumneavoastră. Sunteţi non grata în Moldova! Nu sunteţi bine primit acolo. Aştept să vă daţi demisia şi să vină cineva mai bun! Mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Continuăm. Grupul UDMR. Vă rog, domnul deputat Benedek Zacharie. Aveţi patru minute, domnule coleg. Vă rog.
Zacharie Benedek Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Domnule ministru, Despre aspectele semnalate de autorii moţiunii nu putem spune decât că aşa este. România nu are autostrăzi, sistemul feroviar s-a degradat la cote greu de imaginat acum 30 de ani, Compania TAROM este în pragul colapsului financiar. Tot dreptate au autorii moţiunii când afirmă că actuala guvernare nu şi-a onorat promisiunile în privinţa numărului de kilometri de autostrăzi, drumuri expres, siguranţa circulaţiei pe calea ferată sau creşterea vitezei de deplasare pe calea ferată. Dar ceea ce am adăuga noi este că nimeni până azi, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, nu a performat altfel. Ministrul transporturilor din 2007, actualul preşedinte al PNL, promitea 70 de variante de ocolire, din care 20 cu termen de finalizare în 2008, şi începerea în doi ani a construcţiei a peste 600 de kilometri de autostrăzi. Realizări: Tronsonul Drajna-Feteşti, de 36,6 kilometri de autostradă, adică 6%, iar din 20 de variante de ocolire, una singură, adică 5%. Propunerea UDMR este de a căuta rădăcina problemei. De ce niciun ministru al transporturilor nu ne-a putut arăta rezultate notabile la finalul mandatului său? Considerăm că pentru construcţia de autostrăzi, modernizarea reţelei de cale ferată şi a materialului rulant sau eficientizarea Companiei de transport aerian şi alte probleme grave semnalate de această moţiune nu este suficientă o singură perioadă de guvernare. Ministerul Transporturilor, cu multiplele sale structuri subordonate sau aflate în coordonare, este un uriaş mult prea greoi. Se împiedică la fiecare pas de capcane legislative şi procedurale, unele cauzate de legislaţie, altele de propria incompetenţă. Domnule ministru, Restructuraţi ministerul, găsiţi angajaţii care nu vor să muncească şi scăpaţi de ei! Găsiţi grupurile care vă împiedică şi desfiinţaţi-le! Responsabilizaţi angajaţii, iar în structurile de conducere numiţi personal calificat! Eraţi conştient, atunci când aţi preluat noul mandat, de faptul că ministerul va fi sub asediu total - sub asediul opoziţiei, sub asediul constructorilor, sub asediul unor cercuri de interese, sub asediul presei şi, faptul cel mai important, în atenţia cetăţenilor. Deci aţi fost conştient că sunteţi într-o situaţie specială, iar în astfel de situaţii un lider puternic ia măsuri speciale. Luaţi-le, domnule ministru, fără să ţineţi cont de înţelegeri meschine! Grupul UDMR vă cere să susţineţi liberalizarea pieţei de transport public de călători. Nu prorogaţi termene ca să prelungiţi monopolul unor cercuri de interese! Nu cedaţi la ameninţările sau şantajul transportatorilor! Aveţi tot timpul în vedere interesul celor care beneficiază de aceste servicii! Obligaţi angajaţii din teritoriu să-şi facă treaba! Puneţi-i la lucru pe cei care răspund de siguranţa circulaţiei pe drumurile publice sau renunţaţi la ei! În concluzie, Grupul parlamentar al UDMR nu poate susţine un ministru al transporturilor a cărei strategie variază în funcţie de anumite interese, dar va fi partenerul acelui ministru care promovează ca principii directoare următoarele: mobilitate, siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului, elemente ce susţin dezvoltarea durabilă. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Mulţumesc, domnule coleg. Grupul ALDE. Domnule Băişanu, vă rog. Aveţi trei minute, domnule coleg.
Ştefan-Alexandru Băişanu Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Această moţiune simplă este pentru mine un generator de moment al adevărului şi cred că la acest moment al adevărului trebuie să vorbim despre cauze şi soluţii. Am văzut la acest pupitru, de la acest microfon, foarte mulţi deputaţi transformaţi în procurori, procurori care au înfierat cu mânie proletară ceea ce n-au reuşit să facă atâta vreme cât au fost ei înşişi la guvernare de-a lungul timpului. Dacă vrem să găsim vinovaţi, vinovaţii sunt în toate partidele, de-a lungul întregii istorii democratice a României de 30 de ani. Niciunul dintre partidele de aici, din sală, care au fost rând pe rând la guvernare nu sunt departe de rezultatul în care ne aflăm, inclusiv tehnocraţii, USR-iştii, cioloşiştii, pluşii şi minuşii din această sală. Trecem mai departe şi am să vă spun că am încercat să caut câteva cauze şi mi-am adus aminte şi am privit uşor în istorie şi am văzut că marginile marilor imperii n-au fost niciodată dezvoltate de cei care conduceau imperiile. A doua cauză pe care am observat-o este bugetul României, buget care nu este unul îndestulător întotdeauna. Şi am să vă spun şi de ce. Am luat o perioadă de patru ani din evoluţia economică şi financiară a României şi am observat că firmele străine - hai să le spunem şi multinaţionale - în patru ani de zile au declarat un profit net de 2,5 de miliarde de lei, aceste firme fiind firme care au monopol pe industrii importante, cum ar fi: bănci, energie, IT şi aşa mai departe. În schimb, cele 49% - doar 49% din firmele româneşti .- care sunt firme de periferie şi asupra cărora se trage de către statul român încontinuu, au declarat, în aceiaşi 4 ani, 55 de miliarde de euro profit net. 2 miliarde de euro şi jumătate străinii, 55 de miliarde românii. De 22 de ori mai mulţi bani au fost declaraţi de firmele româneşti decât de firmele străine. Vreţi să avem şcoli, vreţi să avem poliţie, vreţi să avem justiţie, vreţi să avem sănătate, vreţi să avem autostrăzi? Haideţi să colectăm bani în mod egal de la toate firmele din România şi să nu-i mai călărim pe ai noştri, să-i respectăm şi să le redăm demnitatea, punându-i în egalitate cu firmele din străinătate. Trec mai departe şi o altă cauză - n-o să-l numesc preşedinte, n-o să-l numesc persoană, personaj, o să-l numesc cauză - Traian Băsescu, care a fost de cinci ori ministru al transporturilor şi îmi spunea mie...
Florin Iordache De la PSD... Numai puţin, domnule coleg! Finalizaţi! Mai daţi-i de la PSD!
Ştefan-Alexandru Băişanu ...că n-avem dreptul la autostrăzi şi că nu ne mai trebuie autostrăzi. Îmi mai daţi timp de un minut? Mi-ar mai trebui...
Florin Iordache V-am dat! Alianţa funcţionează, domnule coleg!
Ştefan-Alexandru Băişanu Mulţumesc din suflet! Revenind la realităţi, am să vă explic că timp de 30 de ani, în România, pe marea infrastructură banii s-au dus în majoritate în Ardeal - peste 65%; peste 35% în Bucureşti, Ilfov; doar 3,5% în Dobrogea, iar în Moldova 0 bani! În acest sens - şi vorbesc în nume propriu şi în numele ALDE -, ALDE a venit cu un proiect prin care a cerut să reglăm acest dezavantaj prin care Moldova a trăit şi se dezvoltă foarte greu în comparaţie cu celelalte regiuni, tocmai din lipsa acestei infrastructuri. Vreau să vă spun că sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru transporturi şi este prima oară când am reuşit să am un dialog pertinent cu cei din Ministerul Transporturilor. Iată, am votat Legea privind autostrada, am votat-o cu toţii. Am văzut paşi făcuţi de minister în vederea realizării acestei autostrăzi. Am primit bani pentru şosele de centură la Bacău, la Iaşi, la Rădăuţi, la Suceava. Vă aduc aminte că Şoseaua de Centură Suceava... la ea se lucrează de 12 ani. Păi, în 12 ani, numai PSD şi ALDE au fost la guvernare? Hai să ne trezim şi să înţelegem - toţi suntem la fel de vinovaţi. Dacă nu vom recunoaşte lucrul acesta şi dacă nu vom veni cu soluţii, ci doar cu inchiziţii şi procurori, România va continua să se zbată între "unii sunt frumoşi şi deştepţi", alţii "sunt proşti", în funcţie de situaţia în care se află la un moment dat - la guvernare sau în opoziţie. România nu mai are nevoie de scandal, are nevoie de oameni care să muncească. Şi, de aceea, ALDE... eu, personal, voi sprijini acest Guvern şi pe acest ministru, căruia îi promit că, dacă nu face ceea ce ne-am înţeles şi palma pe care am bătut-o nu e respectată, voi fi primul care voi spune că ne-am păcălit cu toţii. Îmi doresc însă să văd, la final de acest mandat ALDE-PSD, şi realizări în acest domeniu. Pentru că putem şi avem şi specialişti, avem şi firme româneşti care pot face asta. Şi, apropo, vă mai aduc aminte. Marii constructori români, patroni de firme de construcţii, au fost arestaţi rând pe rând. Au avut dosare şi au dosare penale. De ce oare? Oare nu sunt mai buni cei de afară? Îmi spunea un coleg de la USR că primim bani gratis de la Uniunea Europeană. Tinere, când ai primit vreodată bani gratis? Nu există aşa ceva! Plătim pentru fiecare leuţ pe care îl primim. Într-adevăr, trebuie să avem şi obligaţia de a atrage mai multe fonduri europene, mai mult decât am reuşit până acum. Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)
Florin Iordache Aşa să fie, domnule Băişanu. Grupul PMP, aveţi două minute. Domnul Simionca, vă rog.
Ionuţ Simionca Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru Cuc, Dacă aş mai putea să am şi eu vreun minut din timpul PSD ar fi extraordinar. Dacă nu, asta este...
Florin Iordache Asta este.
Ionuţ Simionca ... o să mă grăbesc. Nu putem avea o infrastructură de transport bună dacă nu asigurăm şi continuitate, domnilor. Planurile şi strategiile adoptate trebuie să aibă continuitate. Stimaţi colegi PSD-ALDE, dacă schimbaţi masterplanul la fiecare doi ani şi dacă fiecare ministru care vine cu propria părere şi cu propriile dorinţe schimbă aceste planuri, vedem că rezultatele sunt aproape nule şi dezamăgirea românilor este pe măsură. Domnilor colegi, românii s-au săturat să vadă cum Guvernele PSD-ALDE, care au tot schimbat până acum felul în care aduc construirea autostrăzilor, livrează rezultate greşite cu privire la construirea de autostrăzi şi şosele rapide. Noi, cei din PMP, ştim că infrastructura rutieră este o prioritate zero a românilor, şi ştim care ne sunt priorităţile, şi ne-am apucat deja de treabă şi să îndreptăm aceste greşeli. Un exemplu este Autostrada Unirii, propunere PMP, pe care mi-am pus şi eu semnătura, şi a devenit lege, ştiind că aceasta este una dintre priorităţile românilor. Mai avem câteva propuneri legislative care au fost adoptate la Senat, cum ar fi Autostrada Nordului şi Autostrada Bucureşti - Braşov. Sunt convins că dumneavoastră, stimaţi colegi, veţi sprijini cu toţii aprobarea acestor proiecte. Practic, iată că Parlamentul este nevoit să stabilească priorităţile domnului ministru Cuc. Mai mult, am depus în Parlament un proiect de lege complementar, săptămâna aceasta, astăzi, pentru ca cetăţenii să poată să aibă opţiunea să direcţioneze 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice şi 20% din impozitul pe profit de la firme către fonduri regionale de dezvoltare şi de construcţii de autostrăzi. Este pentru prima oară când românii vor avea ocazia să decidă direct cum se cheltuiesc banii lor şi ce proiect să fie dezvoltat cu prioritate.
Florin Iordache Finalizaţi, vă rog.
Ionuţ Simionca La fel de importante ca autostrăzile sunt şi centurile ocolitoare ale oraşelor, proiecte mai puţin costisitoare şi mai uşor de realizat, dar care sunt tot încremenite la stadiul de promisiuni.
Florin Iordache Vă mulţumesc.
Ionuţ Simionca Tocmai de aceea, stimaţi colegi, PMP cere demisia ministrului transporturilor. Şi, în acelaşi timp, îi cere vicepremierului Suciu să supravegheze activitatea acestui minister, să se asigure că va avea o strategie coerentă, să aloce fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, încât să nu mai moară oameni nevinovaţi pe şoselele României. Şi, da, într-adevăr, România merită mai mult decât actuala Guvernare PSD. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterile. Îl invit pe domnul... (Domnul deputat Petru Movilă solicită să ia cuvântul.) Îmi pare rău, domnule Movilă, colegul dumneavoastră a vorbit un minut peste... Domnul ministru Cuc, vă rog.
Alexandru-Răzvan Cuc Mulţumesc, domnule preşedinte. Auziţi, dragi colegi de la PSD şi ALDE, vedeţi cât e interesul celor care au semnat moţiunea? Din 70-80, câţi au semnat-o, nu ştiu dacă sunt 25 în sală. Nu vreau să număr ca Roberta Anastase, dar dacă mă chinui un pic, cred... (Vociferări.)... nici 25 nu cred că sunt, deci acesta este... (Vociferări.)... Calmaţi-vă un pic, ajung şi la voi, staţi un pic, aşa. Deci acesta este interesul pentru infrastructură. Acesta a fost interesul şi cât au condus ministerul. N-au făcut nimic. Dar văd că acum sunt foarte acizi la adresa proiectelor pe care le implementăm noi. Ştiu că domnul Orban poate e supărat că nu ştiu poate să cânt la chitară şi nu fac nici poze cu maimuţa. Dar haideţi să vă spun un lucru. Pe mandatul dânsului... (Vociferări.) pe mandatul dânsului, constructorii făceau ce voiau în minister. Ei erau miniştrii în minister, nu era domnul Orban. Ştiţi că domnul Orban - că tot vorbesc de Centura Bacăului -, în 2008 s-a dus, a tăiat panglica şi spunea că, uitaţi, inaugurăm Centura. Şi, ce să vedeţi, ne-am apucat de construcţie tot noi, în Guvernarea noastră. Văd că aveţi o problemă cu antreprenorii români. Eu îi apăr, vreau să avem antreprenori români. Văd că voi îi contestaţi peste tot. Singurul antreprenor român pe care îl mai avem, în momentul de faţă, capabil să construiască autostrăzi, în România, văd că a devenit subiectul vostru de campanie. Haideţi să terminăm şi cu el, atunci! Să-l închidem şi pe cel care face Centura Bacăului şi să fiţi voi fericiţi! Şi să ştiţi că, în ziua protestului, într-adevăr, a fost o ştire importantă, foarte importantă. Am aflat că Iohannis lucrează. Şi-a luat o pauză de 15 minute. Că el în general am văzut că stă mai mult în vacanţe. Aşa aţi fost şi voi cât aţi fost la Ministerul Transporturilor. Şi să ştiţi că eu n-am batjocorit pe nimeni. Cred că voi şi cei pe care i-aţi avut voi în minister au batjocorit mai mult românii, că n-au făcut absolut nimic pentru infrastructura din România. Domnul Drulă... (Vociferări.)
Cătălin Drulă Vreau drept la replică.
Alexandru-Răzvan Cuc Mai bine nu ziceam "domnul Drulă". Dragi colegi, haideţi să vă spun un lucru. Şi voi aţi fost în minister, un an de zile. Şi aţi avut rezultate într-adevăr remarcabile - zero peste tot, de sus până jos. Acum, eu ştiu că vă supăraţi că eu mai cert constructorii, că ştiu că vă deranjează că afectează anumite interese. Dar să ştiţi că eu nu mă opresc. Şi merg mai departe şi cu rezilierile de contracte şi cu tot ce am promis. Şi ştiu că vreţi neapărat ca ONG-urile să conducă ministerul. E greu, îl conduc eu acum. Şi trebuie să modificăm legislaţia astfel încât să putem accelera toate procedurile pe care le avem, inclusiv pe partea de mediu. Dar aici o să mă consult cu doamna ministru Gavrilescu, nu o să mă consult cu ONG-urile sau cu altcineva. Eu vă mulţumesc mult că aţi avut răbdare să mă ascultaţi. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule ministru. Am finalizat dezbaterile. Închidem aici şedinţa. Votul asupra moţiunii simple - miercuri, la votul final. Seară bună, numai bine! Şedinţa s-a încheiat la ora 17,40.