Florin Iordache 5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; PL-x 354/2018. Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Nu. Domnul... Iniţiator, bun, vă rog. Domnul Cătălin-Marian Rădulescu.
Cătălin-Marian Rădulescu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este o iniţiativă la care ne-am inspirat toţi iniţiatorii din legislaţia modernă din marea majoritate a ţărilor europene şi din Statele Unite. Deci este o iniţiativă modernă, o iniţiativă care schimbă o cutumă. Şi anume, schimbă cutuma statului represiv şi a legislaţiei represive, cu o cutumă a statului preventiv şi a legislaţiei preventive. Se bazează, în toate ţările din Europa şi în Statele Unite, pe recuperarea prejudiciului, şi nu pe a băga oamenii de afaceri în puşcărie. Este o măsură europeană, aşa cum am spus. Este o măsură care nu se aplică recidiviştilor, se aplică numai atunci când un om de afaceri greşeşte. Şi eu vă cer ca să susţinem această măsură. Repet, se aplică în marea majoritate a ţărilor europene. În 28 de ani, în România nu s-a făcut decât un singur lucru: au fost băgaţi oameni de afaceri în puşcărie şi nu s-a recuperat niciun fel de prejudiciu. Prejudiciu - 0. Prin această cutumă, pe care o susţine inclusiv mediul de afaceri şi instituţiile financiare - ANAF şi Ministerul Finanţelor -, sunt convins că de data aceasta statul va recupera prejudiciul, nu va mai băga contribuabilul în puşcărie şi nici nu va mai suporta statul în puşcărie bani din banii contribuabililor. Deci eu cred că este o măsură modernă. Şi dacă noi ne dorim să fim un stat modern, aşa cum sunt celelalte state, trebuie să aplicăm şi să avem curaj să facem astfel de iniţiative legislative moderne. Mulţumesc. Şi susţin. Şi cer să dezbatem şi să supunem votului această iniţiativă.
Florin Iordache Da. Domnul Stelian, vă rog. Staţi puţin, trebuie să prezentăm raportul. El a fost iniţiator. Raportul - domnul Halici. Şi apoi, dezbateri generale. Deci, domnul Halici, raport suplimentar. Şi apoi - dezbateri generale, vă înscrieţi.
Nicuşor Halici Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 29 mai 2018, a adoptat iniţiativa legislativă. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei, modificat ulterior, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Începem dezbateri generale. Doamna Laura Moagher-Fulgeanu. Vă rog, doamnă.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne aflăm astăzi în faţa unui moment important al activităţii noastre legislative. Un moment în care înfăptuim ceea ce foarte mulţi români ne cer, şi anume să adoptăm o lege prin care prejudiciile cauzate statului să fie recuperate. Românii nu vor ca puşcăriile să fie pline, ci vor ca banii prejudiciaţi să se întoarcă în vistieria statului, să fie folosiţi pentru investiţii, şi nu pentru întreţinerea deţinuţilor în penitenciare. În România, la momentul acesta, există mai multe genuri de abordare a acestei situaţii, accentul punându-se în prezent pe latura represivă a statului, ignorându-se recuperarea prejudiciului rezultat din infracţiuni. Foarte multe condamnări şi decizii de confiscare nu au fost puse în executare, iar prejudiciul adus statului prin delăsarea autorităţilor nu a fost recuperat, acesta prescriindu-se după 5 ani, dacă nu se trece la executare. Şi asta, pentru că statul a urmărit mai întâi tragerea la răspundere penală, eventual încarcerarea celor care au greşit, şi abia apoi recuperarea prejudiciului. Mai mult, legislaţia privind infracţiunile de evaziune fiscală creează posibilitatea pentru orice instituţie de control să poată acuza pe orice om de afaceri din România de evaziune fiscală, iar asta face să trăim oarecum sub o teroare mai mare decât pe vremea Securităţii dinainte de '89. Să nu uităm, au fost oameni condamnaţi diferit pentru aceeaşi faptă, în funcţie de interpretarea fiecărui complet de judecată în parte. Şi de aceea este imperios necesar ca astăzi să clarificăm toate aceste aspecte. Faptul că infractorii stau în spatele gratiilor, dar păstrează averea ilicită nu bucură pe nimeni. Ba chiar are darul să creeze nemulţumire în rândul celorlalţi, a plătitorilor de taxe şi impozite, care în mod indirect achită sume de bani pentru întreţinerea deţinuţilor în puşcării. De aceea, statul trebuie să fie orientat în primul rând către recuperarea prejudiciului, indiferent dacă acesta este restituit de toţi cei care au săvârşit fapta, doar de către o singură parte sau de oricare altă persoană interesată. Pentru că scopul principal este acela de a recupera banii prejudiciaţi, şi nu acela de a ţine în penitenciare cât mai multe persoane. Un motiv în plus ca plata integrală a prejudiciului să aducă beneficiu pentru toţi cei care au contribuit la crearea acelui prejudiciu. Pentru că, în definitiv, scopul este acela ca banii să ajungă înapoi la bugetul de stat. În toate ţările din Europa, acesta este scopul principal al Legii în privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală. Să luăm din fiecare ţară cele mai bune practici pe care acestea le aplică către mediul de afaceri şi să le punem în legislaţia noastră. Să luăm exemplul Germaniei sau al Olandei, şi să armonizăm legislaţia astfel încât să găsim soluţii care să aibă ca scop principal recuperarea prejudiciului şi abia apoi pedepsirea celor vinovaţi. În Germania, spre exemplu, fiscul este blând cu firmele care greşesc şi sunt dispuse să îndrepte repede greşeala. Şi au făcut din autodenunţ o practică încurajată de stat. Fie că s-a omis declararea unor câştiguri, fie că s-au făcut greşeli în bilanţ, statul este dispus să treacă cu vederea aceste fapte, în anumite condiţii - suma să fie restituită în maximum 2 ani de la producerea greşelii şi să nu fi început deja vreo verificare de către vreuna din autorităţile de control. Dacă ne uităm în legislaţia Olandei, vedem că persoanele care comit fraude produse din neglijenţă gravă, dar şi cele care comit fapte cu intenţie pot scăpa dacă restituie suma integrală plus o dobândă de 50%. Şi exemplele pot continua. Ceea ce este însă cu adevărat important este faptul că scopul principal al legislaţiei statelor europene în ceea ce priveşte faptele de evaziune fiscală este acela de recuperare a prejudiciului şi abia apoi este aplicată şi latura represivă. Pentru societatea românească este foarte importantă recuperarea prejudiciului, dar şi funcţia de corecţie pe care trebuie să o vadă cel care este vinovat, prin pedeapsa care i se aplică. Nu ajută cu nimic dacă ţinem în închisoare o persoană care a comis o faptă de evaziune din neglijenţă sau chiar cu intenţie, atâta timp cât nu recuperăm banii prejudiciaţi. Pericolul social al acestui tip de fapte este îndreptat asupra relaţiilor sociale de tip economic care apar în crearea şi realizarea în formă bănească a resurselor necesare statului, pentru funcţionarea acestuia. Problema reală a statului, în momentul de faţă, este aceea că recuperarea prejudiciilor în bani este din ce în ce mai scăzută, recuperându-se în schimb din ce în ce mai multe imobile, terenuri, maşini, bunuri care cu greu se transformă în bani, statul crescând astfel valoarea activelor dobândite de la condamnaţii definitiv, valoare care scade odată cu trecerea timpului. Acesta este încă un motiv - şi unul foarte solid - pentru ca astăzi să votăm o lege care să permită statului să aibă mai mulţi bani pentru funcţionare optimă. O lege care să stimuleze restituirea prejudiciilor în bani de către cei care greşesc împotriva statului, comiţând fapte de evaziune. Având în vedere starea sistemului judiciar românesc în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie şi gradul de aglomerare din penitenciare, dar şi faptul că în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, cel mai important...
Florin Iordache Sintetizaţi, doamnă, vă rog.
Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher ... lucru este ca prejudiciul să fie recuperat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor a ales să susţină Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, astfel încât România să intre în rândul statelor moderne, care pun pe prim-plan prezumţia de nevinovăţie şi readucerea banilor din prejudicii acolo unde le este locul, şi anume la bugetul consolidat al statului. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Mulţumesc şi eu. Domnul Ion Stelian. Şi apoi, domnul Ştefan, de la PNL.
Stelian-Cristian Ion Deşi încă nu a venit Crăciunul, PSD se pregăteşte să facă un cadou evazioniştilor fiscali. Este Legea "Prima evaziune fiscală". Prima evaziune fiscală nu se pune dacă ai strâns milioane de euro din evaziune fiscală şi plăteşti acea despăgubire. (Vociferări.) Dacă vi se pare corect acest principiu, vă înşelaţi amarnic. Această lege nu încurajează, aşa cum spuneţi dumneavoastră, recuperarea prejudiciilor. (Vociferări.) Dimpotrivă. Vă recomand să citiţi punctul de vedere negativ al Guvernului. Al propriului dumneavoastră Guvern. Să-l luaţi în considerare, pentru că acolo se explică foarte clar că atunci când ai schimbat Codul penal, unul care se bazează pe principii represive, cu un Cod penal şi un Cod de procedură penală preventiv, cum sunt codurile noastre în vigoare, în care avem mijloace de recuperare a prejudiciului, în care avem mijloace de individualizare şi de pedepsire alternativă sau de acordare alternativă a unor pedepse mai blânde pentru cei care recunosc faptele, pentru cei care recuperează, ajută la recuperarea prejudiciilor, în această situaţie nu mai putem vorbi de o lege normală, firească, atunci când aceasta permite exonerarea totală de răspundere a celor care au făcut evaziune fiscală. Şi nu vorbim de evaziuni fiscale de 100 de lei, de 1.000 de lei. Sunt evazionişti fiscali care căpuşează bugetul acestui stat cu zeci şi sute de milioane de euro. Iar dumneavoastră vreţi să-i premiaţi. Imaginaţi-vă că sunt persoane care au adunat averi colosale din evaziune fiscală, şi-au pus la adăpost aceste averi şi, la prima abatere, dacă sunt prinşi - pentru că noile coduri - Codul penal şi Codul de procedură penală - pun nişte oprelişti importante procurorilor să-i mai poată prinde vreodată pe aceşti indivizi. Dacă sunt prinşi, îşi iau o părticică mică din acea avere colosală, adunată prin furt, pentru că evaziunea fiscală e un furt, la urma-urmei, plătesc acea taxă de infractor şi scapă nepedepsiţi. Dacă dumneavoastră vi se pare normală o astfel de atitudine înseamnă că vreţi să ne transformaţi pe toţi, toată România, într-o ţară de evazionişti şi într-o ţară de infractori. Repet, citiţi cu atenţie punctul de vedere al propriului dumneavoastră Guvern, care pur şi simplu spulberă această aberaţie juridică. Nu mai vorbesc de partea de neclarităţi, de faptul că nu aţi spus nicăieri ce înseamnă acei 20% în plus faţă de suma... prejudiciul efectiv. E pedeapsă, e o taxă de infractor, aşa cum v-am spus sau e altceva. Nu se spune nicăieri. Va pica..., doamnelor şi domnilor deputaţi ai PSD şi ALDE, şi care mai aveţi de gând să votaţi această lege, dacă ea va trece. Va pica la CCR. În niciun caz nu vom permite să intre în vigoare o asemenea aberaţie care legiferează şi lasă liber la evaziune fiscală în România.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnul Andronache. Vă rog să nu vă antepronunţaţi înainte de a vedea decizia Curţii. S-ar putea Curtea să spună că e constituţională. Vă rog, domnul Andronache.
Gabriel Andronache Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. S-au spus destul de multe lucruri de către antevorbitori. De aceea, o să vă spun că poziţia Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal este de a nu susţine această reglementare, pentru că, în mod evident, din modul echivoc în care aţi ales să reglementaţi, puteţi permite săvârşirea a cel puţin 3 fapte de evaziune fiscală care să beneficieze de clemenţă prin aplicarea acestei reglementări. Ca principiu însă noi susţinem ca recuperarea prejudiciului să primeze în faţa aplicării unei sancţiuni penale, însă nu în modul în care dumneavoastră aţi reglementat prin această propunere legislativă. Vă reamintim, şi v-am spus şi în comisie, că susţinem, spre exemplu, textul care a fost inclus în Codul penal, dezbătut şi adoptat în 2009, intrat în vigoare în 2014. Chestiune de care nu aţi vrut să ţineţi cont, pentru că probabil nu vă convenea acea formă. Curtea Constituţională a declarat doar pragul introdus atunci în Codul penal ca fiind neconstituţional, nu textul ca atare. Pe cale de consecinţă, punctul nostru de vedere este de a nu susţine această propunere legislativă.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Domnule Bălănescu, îmi pare rău, nu vă dau cuvântul, pentru că doamna Laura Moagher a vorbit mai mult de 5 minute, cele 5 minute alocate Grupului PSD au fost consumate de doamna. Bun. Intrăm în dezbaterea proiectului. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. La articolul unic. Intervenţii? Nu. Avem un singur amendament respins. Dacă se susţine? Nu. Până la poziţia 7? Rămâne la votul final. (Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul pe procedură.) Procedură, vă rog. Domnule Giugea, n-aveam pe ce să vă dau cuvântul. Colegul dumneavoastră a consumat cele 5 minute. Mulţumesc.