Carmen-Ileana Mihălcescu Poziţia 8. Reexaminarea Legii pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018; are caracter organic şi 4 amendamente admise; PL-x 447/2017/2018. Din partea comisiilor, prezentarea raportului? Doamnă Camelia Gavrilă, vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Cele două comisii au reexaminat Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale, aflată în procedură de reexaminare. Obiectul de reglementare se referă la o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Învăţământul general este de 15 clase şi cuprinde ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar, învăţământ primar, gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul preşcolar şi cel liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar restul, în 2023. Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Curtea Constituţională a reţinut că sunt formulate două categorii de critici de neconstituţionalitate, extrinseci şi intrinseci. Cele extrinseci se refereau mai ales la chestiuni legate de adoptarea la Senat, când ar fi trebuit adoptate într-un singur raport cele trei legi. Curtea nu consideră, însă, că sunt motive de neconstituţionalitate. Trec la motivele intrinseci care sunt semnalate, legate de faptul că sunt anumite neclarităţi în formulări, prin faptul că, pe de o parte, învăţământul general obligatoriu cuprinde ultimii doi ani din învăţământul preşcolar şi primii doi ani din învăţământul secundar superior, în condiţiile în care aceştia devin obligatorii în anii 2020, 2023. Curtea constată astfel că nu sunt clarificate aceste aspecte şi sunt două ipoteze normative care nu vor deveni obligatorii la data intrării în vigoare a legii analizate, ci din 2020, respectiv, 2023 - deci o necorelare în privinţa ultimilor doi ani ai învăţământului preşcolar, grupa mijlocie şi grupa mare, care, în accepţiunea textului, deşi par obligatorii la data adoptării intrării în vigoare a legii, vor deveni de fapt obligatorii în anii 2020, respectiv, 2023 - deci necorelare cu art. 16 teza I şi teza a II-a, sub aspectul acestei obligativităţi. În privinţa altor formulări din criticile de neconstituţionalitate, acestea nu sunt considerate ca atare de Curtea Constituţională. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut legea, în aceste condiţii, şi a revăzut aspectele de neconstituţionalitate semnalate, în şedinţa din 13 noiembrie. În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor - cu 16 voturi pentru şi 3 abţineri - adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reexaminat legea în şedinţa din 20 noiembrie. Şi-a asumat, cu majoritate de voturi, raportul preliminar aprobat de Comisia pentru învăţământ. În acest context, s-a depus raportul de adoptare a legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din raport. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii la dezbateri generale? Doamnă Florica Cherecheş, vă rog.
Florica Cherecheş Vă mulţumesc. Partidul Naţional Liberal este parţial de acord cu modificările acestea legislative şi aş vrea să vă explic de ce. Am iniţiat, în urmă cu câteva luni, un proiect de lege care realiza exact această corelare între art. 16 şi art. 24 din Legea educaţiei naţionale, care prevedea că liceul este obligatoriu, din anul 2020, şi aceasta excludea orice fel de rută profesională, deşi art. 24 explică faptul că învăţământul profesional tehnic din România este alcătuit din învăţământ profesional, liceal, tehnologic şi postliceal. Această propunere, practic, a fost absorbită ca amendament în proiectul de lege pe care-l discutăm acum şi acest lucru este bun. Dar, în ceea ce priveşte extinderea duratei învăţământului obligatoriu, aş vrea să vă spun că, deşi Partidul Naţional Liberal are acest lucru, ca tendinţă, şi avem în Programul de guvernare extinderea duratei învăţământului obligatoriu, în România, trebuie să avem grijă să nu venim cu o propunere pe care să nu o putem respecta, din cauza neîndeplinirii unor condiţii de bază, şi anume, infrastructură şi cadrele didactice pregătite pentru aceasta. În Europa, în general, în majoritatea ţărilor, durata învăţământului obligatoriu este de 9-10 ani şi, în general, învăţământul obligatoriu începe de la 5-6 ani; unele ţări încep la 4 sau la 5 ani. Iar învăţământul obligatoriu se finalizează, de cele mai multe ori, atunci când se face tranziţia de la învăţământul secundar inferior, la cel superior sau, atunci când elevul împlineşte vârsta de 18 ani, sau obţine o calificare de bază. Această tendinţă de creştere a duratei este bună, pentru că reduce abandonul şcolar şi asigură elevilor obţinerea unui certificat într-o anumită meserie. Însă, nu putem să obligăm ca toţi copiii să meargă la grădiniţă, din 2020, să facă grupa mare, din 2023 - mijlocie şi, din 2030, grupa mică, înainte de a avea toate lucrurile pregătite. Pentru că, altfel, fie nu vom respecta legea, fie vom face tot timpul amendamente şi prorogări, în aşa fel încât să arătăm că, de fapt, nu suntem în stare să facem acest lucru. Partidul Naţional Liberal se va abţine la acest vot.
Carmen-Ileana Mihălcescu Da. Vă mulţumesc. Domnul Szabó Ödön.
Ödön Szabó Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă nu face altceva în ceea ce priveşte învăţământul liceal, decât să menţină actualele prevederi din prezenta lege. Deci, dacă mulţi colegi ar citi legea în vigoare, ar vedea că, până în 2020 actuala lege spune foarte clar că învăţământul liceal devine obligatoriu. Deci nu se schimbă nimic, în momentul de faţă, la partea de învăţământ liceal. Da, se schimbă şi intrăm în trendul european, în ceea ce priveşte învăţământul educaţiei timpurii. Mâine, probabil, va fi prezentată şi Strategia cu privire la învăţământ "România educată", realizată de Preşedinţia României. Şi, dacă aţi văzut şi aţi citit prezentările care au fost până în momentul de faţă, despre acest program, se spune foarte clar şi se prevede foarte clar că învăţământul timpuriu, educaţia timpurie va fi o axă de prioritate pentru următorii ani, în învăţământul românesc. În acest context a venit această propunere şi a fost susţinută de toată lumea, în comisie. Nu înţeleg ce s-a întâmplat de la comisie până în plen - pentru că unii colegi se răzgândesc - a fost votat, în unanimitate, şi în momentul în care a ajuns în plen, la primul vot. Da, a existat o necorelare între ani, în ceea ce priveşte anii respectivi. Dacă o să luaţi stenograma, a fost legea care a trecut cu votul unanim al deputaţilor, în urmă cu un an. Deci, eu cred, în continuare, că realizarea unui proiect care vine să dea o perspectivă învăţământului românesc, până în 2030, cum dorim să arătăm acest lucru, este un lucru bun. Sper ca ceilalţi colegi, care am votat în comisie, să ne ţinem acelaşi vot şi la votul pe care l-am avut anterior, în comisie. Vă mulţumesc mult.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Doamna Cristina Iurişniţi. Vă rog.
Cristina-Ionela Iurişniţi Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Uniunea Salvaţi România susţine foarte ferm că educaţia nu trebuie să aibă culoare politică şi trebuie să acordăm cu toţii atenţia cuvenită copiilor noştri. Ştim foarte bine că există nişte prevederi asumate la nivel european, Strategia "Europa 2020", Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, iar toate aceste strategii la care România este parte şi pe care şi le-a asumat trebuie respectate. Iar această lege, care aduce copiii în şcoală, în spaţiul socializării şi al dezvoltării competenţelor de diferite facturi, este bine-venită. Pentru că, până la urmă, luptăm pentru excluziune socială, luptăm pentru o educaţie incluzivă şi reducerea abandonului şcolar. Uniunea Salvaţi România susţine acest proiect de lege.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Nu mai sunt ale intervenţii la dezbateri generale. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La marginal 2, obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La 3 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La 4 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea rămâne la votul final.