Carmen-Ileana Mihălcescu Poziţia 39, Proiectul de Lege pentru instituirea Anului Cărţii în România; are un caracter ordinar şi 5 amendamente admise; este PL-x 523/2018. Din partea iniţiatorilor? Domnul Raeţchi? Vă rog.
Ovidiu Alexandru Raeţchi Vă mulţumesc. În ciuda aspectului platonic, proiectul are un scop foarte pragmatic - să ofere Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei, Uniunii Scriitorilor din România, un cadru legislativ, un cadru instituţional prin care să aibă loc întâlniri între scriitori, critici literari, oameni de cultură, cu copiii, în şcoli, alte tipuri de acţiuni care să promoveze lectura. Pentru că în anul Centenar cred că este esenţial să ne asumăm un obiectiv strategic, din punctul meu de vedere, şi anume creşterea consumului de carte în România, creşterea pieţei de carte în România. Avem cea mai puţin dezvoltată piaţă de carte din Uniunea Europeană, în momentul de faţă. Sunt 80 de milioane de euro, dacă luăm în calcul şi manualele. Şi printr-un proiect de acest tip, prin alte 8 proiecte legislative care fac parte din "Pactul pentru Carte" - un plan legislativ pe care l-am depus în acest an - ne propunem ca în următorii 2 ani, plecând de la acest moment, Centenar, să dublăm piaţa de carte din România, şi cu sprijinul dumneavoastră. De aceea vă rog să votaţi acest proiect legislativ. Şi vă rog să votaţi toate proiectele care fac parte din "Pactul pentru Carte".
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Din partea comisiilor sesizate, prezentarea raportului comun? Doamna Beatrice Tudor, vă rog.
Beatrice Tudor Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu adresa PL-x 523 din 10 octombrie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au primit spre dezbatere în fond Proiectul de Lege pentru instituirea Anului Cărţii în România. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2019 ca "Anul Cărţii" în România. Astfel, se propune ca în Anul Cărţii să se lanseze Programul naţional "România citeşte", ce se va desfăşura în cadrul unităţilor şcolare şi presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor, cu voluntari, părinţi, personalităţi publice, jurnalişti, care să le citească fragmente din opere literare, în scopul încurajării lecturii. De asemenea, autorităţile centrale şi locale pot contribui cu sprijin logistic şi/sau financiar la organizarea evenimentelor culturale dedicate acestei sărbători, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor elemente din cadrul evenimentelor. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea Anului Cărţii în România, cu amendamentele admise înscrise în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Dezbateri generale? Doamna Camelia Gavrilă.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Vreau să felicităm Grupul PNL şi să apreciem iniţiativa colegilor, care a fost asumată într-o unanimitate transpartinică, pentru că este o iniţiativă frumoasă, o iniţiativă provocatoare şi logică. Sigur că putem merge pe ideea platonică lansată de domnul deputat. Cărţile, spune Noica, ne dau sentimentul că avem aripi ca îngerii. Dar, pe de altă parte, cărţile au şi o seducţie, înseamnă intrarea în lumea culturii. Şi cred că educaţia întru cultură trebuie să fie o dominantă a demersurilor şcolii româneşti, nu doar la modul declarativ, nu doar prin componente culturale intrinseci programelor şcolare, ci şi prin programe materiale concrete, de susţinere a bibliotecilor şcolare, de dotare a acestora, de susţinere a bibliotecilor - aş merge mai departe - comunale, pentru că şi educaţia adulţilor ne interesează, în aceeaşi măsură. De multe ori, accesul la carte este limitat de explicaţii, motivaţii financiare. De aceea, cred că o implicare a statului, a comunităţilor locale, într-o armonie stat, să spunem, demers naţional, demers local, ar putea conduce la o aprofundare şi o deschidere a gustului pentru lectură. În privinţa elevilor, a tinerilor, nu trebuie să uităm că există o concurenţă dramatică între ceea ce înseamnă cărţi în rezumat sau variante prescurtate, departe de autenticul culturii adevărate. Şi de aceea cred că întoarcerea spre carte, întâlnirea cu scriitorii, implicarea adulţilor avizaţi în acest demers sunt lucruri importante. Mai sunt nişte iniţiative ale dumneavoastră. Trebuie căutate şi soluţiile financiare. De obicei, iniţiativele au valoarea lor spirituală, culturală, dar e nevoie şi de sume, şi de fonduri, pentru a se materializa. Însă Partidul Social Democrat va susţine şi va vota şi această iniţiativă. Şi, de asemenea, îşi asumă o preocupare pentru zona aceasta culturală, educaţională, prin carte, la nivelul elevilor. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc şi eu. Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Ba da, doamna Iurişniţi, vă rog.
Cristina-Ionela Iurişniţi Da. Mulţumesc. Uniunea Salvaţi România salută acest proiect. Suntem întru totul de acord cu această iniţiativă transpartinică care a pornit de la Senat, cu iniţiatorii Raeţchi şi Vlad Alexandrescu, de la Uniunea Salvaţi România. Într-adevăr, este nevoie de încurajarea lecturii. "România citeşte" - o Românie educată trebuie să încurajăm, dragi colegi. Iar anul 2019, când România va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, poate să deschidă această dimensiune europeană din perspectiva lecturii, din perspectiva culturii şi a cărţii, a importanţei cărţii în parcursul dezvoltării personale şi profesionale a oricărui tânăr. Până la urmă trebuie să ne gândim şi la cadrele didactice. Dacă mai ţineţi minte, exista acel pachet - 100 de euro pentru cadrele didactice, pentru a-şi achiziţiona cărţi. Formarea continuă, pe tot parcursul vieţii, este esenţială pentru un învăţământ de calitate. Avem nevoie de dascăli, de profesori bine formaţi, cu formări plătite, gratuite şi motivante. Prin urmare, acest proiect este bine-venit şi îl susţinem cu toată convingerea. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul Marius Paşcan, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Nu cred că poate fi cineva împotriva Anului Cărţii. Cu atât mai mult cu cât, ştiţi foarte bine, cartea ajunge să fie o rara avis în afara şcolii, din păcate. Însă noi adoptăm asemenea legi care au mai mult un titlu onorific şi nu concretizăm astfel de demersuri. Adică este foarte uşor a declara Anul Cărţii. Teoretic, vor veni scriitori, vor veni jurnalişti, vor face lectură publică în unităţile de învăţământ şi mai apoi va putea cumva media să preia şi să reverbereze aceste întâlniri. În schimb, ştiţi foarte bine acest lucru, fără să asiguri resurse în acest sens este o chestiune pur declamativă. Adică va rămâne în stadiul acesta, onorific - ce frumos, ce bine, vom spune că avem Anul Cărţii, dar el prea puţin se va concretiza. Tot ceea ce presupune timp alocat unor asemenea manifestări - prezenţă în şcoli, închiriere de săli etc., etc. - presupune şi minime resurse. Or, eu nu văd ca prin acest proiect să fie propuse resurse în acest sens. Munca patriotică, din păcate, vedeţi, în România este pe cale de dispariţie. Poate că s-ar impune şi aici mai mult voluntariat, dar noi nu îl stimulăm legislativ. De aceea, stimaţi colegi, sigur, consimt, sunt de acord cu acest proiect legislativ, dar el nu cred că se va concretiza decât în aceeaşi manieră în care este promovat, adică pur onorific şi fără de resurse. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat. De la marginal 2 la marginal 5. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate. Şi ultimul proiect.