Carmen-Ileana Mihălcescu Punctul 27 al ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Are caracter organic şi se află în procedură de urgenţă - PL-x 491/2018. Avem opt amendamente admise. Din partea Guvernului României, vă rog, aveţi cuvântul.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamnă preşedinte, prezentarea raportului. Vă rog.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, doamnă preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2018; PL-x 491/2018. Analiză pe fond la Comisia pentru învăţământ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul abrogării alin. (7 1 ) al art. 263, potrivit căruia, în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de limba şi literatura română, prevăzute în planurile de învăţământ, sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Totodată, se are în vedere completarea art. 263 cu un nou alineat, alin. (6 1 ), potrivit căruia profesorii pentru învăţământul primar, de la clasele cu predare în limbile minorităţile naţionale, predau disciplinele comunicare în limba română, precum şi limba şi literatura română pe tot parcursul anului şcolar. Este o lege organică. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentul admis din anexa care face parte integrantă din prezentul raport, pentru a fi supus votului dumneavoastră. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Dezbateri generale dacă sunt? Intervenţii? Domnul Marius Paşcan.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Doresc să vă atenţionez că această ordonanţă de urgenţă este cea în urma căreia ministrul educaţiei naţionale a plecat din funcţie, sigur, la presiunea UDMR. Vorbim de o lege care încearcă cumva să determine o mai bună cunoaştere a limbii române în unităţile de învăţământ din România, pentru că, din păcate, astăzi - şi trebuie să cunoaşteţi acest lucru, vă dau exemplul de la mine, din judeţul Mureş - circa 40% dintre absolvenţii învăţământului în limba maghiară iau la examenele de absolvire sau la diversele examene care privesc limba română note între 1 şi 3, adică nu cunosc măcar elementar limba română. A încercat ministerul, prin această formulă, să consacre cadre didactice specializate în limba română, care să predea limba română în limba română, şi nu limba română în limba maghiară. Ei, bine, nu a trecut. Oricum, problema rămâne! Sigur că se fac presiuni, ca şi astăzi. Asta este realitatea - cadre didactice care, din păcate, - educatori, învăţători, profesori - nu cunosc limba română, o predau elevilor la şcoală. Cum să le pretindem acelor elevi ca ei înşişi să cunoască limba română, când nu li se predă de cunoscători?! Sigur, a fost o plecare din minister a ministrului, pe acest subiect, problema însă rămâne, nu este rezolvată. Am revenit exact ca şi până acum, iar numărul celor care absolvă învăţământ în limba maghiară şi nu cunosc la absolvire limba română - la modul elementar, oameni buni! - continuă să crească, iar noi nu facem nimic! Găsim pretexte şi cădem în capcana acestor presiuni pe care, în mod consecvent, UDMR le face asupra Ministerului Educaţiei. Şi tot noi va trebui să găsim o soluţie, pentru că aşa nu se mai poate. Se creează o masă critică de absolvenţi care, în primul rând, au o problemă - nu cunosc elementar limba română, ca cetăţenii români, şi îi determinăm să plece, să-şi caute locuri de muncă în afara României, pentru că nu se pot limita doar la câteva judeţe cu populaţie cu etnie maghiară. De aceea, stimaţi colegi, cumpăniţi cu dreaptă măsură să găsim împreună această soluţie. Doamnă preşedinte a Comisiei pentru învăţământ, este o soluţie astăzi să respingem, pentru că aşa vrea UDMR, dar problema rămâne! Şi la asta trebuie să reflectăm cu toţii. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Attila Korodi.
Attila Korodi Stimaţi colegi, Antevorbitorul meu rămâne la nivelul unor superficialităţi care s-au demonstrat, şi săptămâna trecută, că nu aduc deloc bine unei dezbateri care se axează pe cum putem ajuta copiii care sunt în sistemul şcolar, pentru ca, prin educaţie în limba minorităţilor naţionale, să persevereze. Trebuie să ştiţi un lucru foarte important. De când a fost adoptată noua Lege a educaţiei şi a început reforma în sistemul de educaţie, încet-încet clasele I-IV au preluat metodologia nouă de predare a limbii române. Ei învaţă după noua metodologie, după manuale noi, cu ajutorul învăţătorilor şi învăţătoarelor care au primit specializare în a preda limba română, conform acestor metodologii. Vreau să vă aduc în atenţie următorul lucru. Testele de la clasa a II-a şi clasa a IV-a din ultimii ani, care reprezintă deja anii şcolari cu predare în limba minorităţilor naţionale şi învăţării limbii române după noua metodologie, dau rezultate mult mai bune faţă de ce a fost înainte. Domnul Paşcan, când vorbeşte de bacalaureat şi rezultatele la bacalaureat, vorbeşte despre rezultatele unui sistem şcolar învechit, un sistem şcolar care nu are în focus copilul, ci un model care şi-a demonstrat ineficienţa. De aceea, când vorbim despre copii, despre predarea în limba minorităţilor naţionale, despre însuşirea limbii române în şcolile cu predare în limba minorităţilor naţionale, trebuie să ştiţi un singur lucru: dacă se aplică metodologia nouă, rezultatele sunt mult mai bune, şi dacă predau aceste materii cei care au fost învăţaţi în universităţi să predea, adică învăţătorii şi învăţătoarele, rezultatele se confirmă. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dragoş Zisopol.
Dragoş Gabriel Zisopol Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative. Am să vă dau citire, din expunerea de motive, ca să fiu foarte concret şi bine înţeles, de ce a fost nevoie să eliminăm acest alin. (7 1 ). Aplicarea acestei norme juridice în această formă este contestată vehement de cadrele didactice care au predat această disciplină la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, de la nivelul de învăţământ primar, în anii şcolari anteriori, pe motivul că se consideră profund discriminate, întrucât: Vreau să vă spun că sunt şi multe alte argumente. În susţinerea acestor contestaţii s-au exprimat şi alţi actori sociali interesaţi, precum şi una dintre universităţile prin care se realizează formarea acestor cadre didactice, care din poziţia sa afirmă, cu privire la iniţiativa Ministerului Educaţiei Naţionale, de a reglementa studierea limbii române. Am să vă dau un simplu şi un singur citat: "Instituţia noastră exprimă anumite rezerve în legătură cu formularea: «În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale orele de limba şi literatura română, prevăzute în planurile de învăţământ, sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate»", formulare pe care o consideră prea tranşantă. În continuare UBB justifică că, în acest moment, din nomenclatorul specializărilor la nivel de licenţă, lipseşte specializarea "limba română, ca limbă nematernă", iar absolvirea secţiei de limba şi literatura română nu asigură pregătirea profesională şi psihopedagogică necesară predării limbii române pentru non-nativi. Sunt şi multe alte argumente. Pentru acestea, pe care nu le voi citi, pentru că le puteţi descoperi dumneavoastră, citind motivaţiile, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Ştefan Băişanu.
Ştefan-Alexandru Băişanu Stimaţi colegi, Cu atât mai mult colegilor de la UDMR, Lucrurile sunt foarte clare. Limba oficială în România este limba română şi îmi doresc din tot sufletul ca fiecare elev care termină clasele primare să ştie să vorbească în limba română. Este evident, respectăm cultura, respectăm tradiţiile, respectăm limba pe care o vorbiţi, limba maternă, dar trebuie să existe un respect reciproc, pentru a putea duce mai departe această naţiune în care trăim cu toţii. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Nu mai sunt alte intervenţii. Dacă de la marginal 1 la 8 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate. Proiectul de lege merge la votul final.