Carmen-Ileana Mihălcescu Prezentarea interpelărilor. Domnul Vîrză? Vă rog.
Mihăiţă Vîrză Mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Subiectul este: "Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2014-2020". Programul gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management, reprezintă o continuare a Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Obiectivul general al programului este unul foarte ambiţios, şi anume, crearea unei administraţii moderne, capabile să faciliteze dezvoltarea socio-economică prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă şi la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administraţia publică are nevoie de resurse umane competente şi bine gestionate, un management eficient şi transparent al utilizării resurselor, o structură instituţională administrativă adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. Optimizarea administraţiei este o condiţie importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale spre o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. După cum se cunoaşte, alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 554 de milioane de euro, bugetul fiind structurat pe trei axe prioritare, după cum urmează: 59% se alocă administraţiei publice şi sistemului judiciar eficient; 33,93% se alocă administraţiei publice şi sistemului judiciar accesibil şi transparent; 7,07% se alocă asistenţei tehnice. Având în vedere importanţa programului şi a obiectivelor propuse până în 2020, dar şi faptul că programul este document strategic de referinţă pentru administraţia publică din România, cerinţă funcţională care se doreşte a răspunde nevoilor de dezvoltare şi direcţiilor de acţiune ale sectoarelor pentru administraţie şi justiţie, identificate în analizele socio-economice, vă rog să-mi transmiteţi în scris un răspuns la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul alocării la nivelul programului, pe fiecare axă prioritară în parte? 2. Având în vedere că programul vizează consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţii publice şi a părţilor interesate şi eficienţa administraţiei publice, care este în prezent situaţia concretă atingerii obiectivelor specifice celor trei axe prioritare? 3. Cum evaluaţi până în prezent îndeplinirea obiectivelor propuse? 4. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea programului până în prezent şi care sunt eventualele soluţii sau măsuri de remediere, pentru atingerea rezultatelor propuse? Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. Domnul Moşteanu, o interpelare depusă în scris. Domnul Mihai Culeafă, o interpelare depusă în scris. Domnul Neculai Iftimie, în scris. Domnul Ioan Sorin Roman, în scris. Domnul Daniel Oleanu, în scris. Doamna Mariana Popescu, în scris. Domnul Costel Alexe, în scris. Doamna Oana Bîzgan, în scris. Domnul Sergiu Cosmin Vlad. Vă rog.
Sergiu Cosmin Vlad Bună ziua! Interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnului ministru Paul Stănescu. Obiectul interpelării: "Sistemele de protecţie pentru siguranţa circulaţiei, montate pe podurile şi viaductele din municipiul Arad". Stimate domnule ministru, Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia a două viaducte peste calea ferată - cele aflate în cartierele Micălaca şi Grădişte - şi a unui pod peste râul Mureş - podul Decebal - din municipiul Arad, dotate cu sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei (parapete) care, în opinia mea, nu satisfac normele privitoare la sistemele de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi şi nu asigură protecţia necesară în cazul unui eveniment rutier. Vă rog ca, prin intermediul Inspectoratului de stat în construcţii, să verificaţi cele de mai sus şi să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi în scris. Cu deosebită consideraţie, Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Silviu Dehelean, în scris. Domnul Marius Paşcan, vă rog.
Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Bună seara, distinşi colegi! Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova, şi priveşte chiar proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii, pe relaţia Târgu Mureş-Iaşi, întrucât, iată, apar tot mai frecvent în spaţiul public luări de poziţie ciudate, de altfel chiar întreţinute prin declaraţii de la nivelul Ministerului Transporturilor, prin care se vorbeşte de nerentabilitatea acestui proiect, se dau tot felul de referinţe privitoare la studii pe alte trasee legate de Bicaz, de Oituz sau Vatra Dornei, câtă vreme acest drum, această autostradă este inclusă şi aprobată în MasterPlanul General de Transport al României şi nu înţelegem de ce ministerul trenează realizarea şi promovarea unui studiu de fezabilitate; am văzut şi declaraţiile europarlamentarului Corina Creţu. Tocmai că este necesar un studiu de fezabilitate, el poate fi susţinut chiar din bani europeni, iar ministerul se concentrează ciudat, chiar declarativ, şi dă tot felul de idei pe alte traiectorii şi trasee ale acestei autostrăzi. Prin urmare, i-am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor şi i-am solicitat domnul ministru Şova să clarifice, odată pentru totdeauna, acest subiect şi să ne spună ce studii face ministerul şi de ce dă prilej acestor discuţii neavenite, câtă vreme s-a convenit asupra traseului Autostrăzii Unirii. Aşa cum s-a văzut, el a devenit şi propunere legislativă, asumată de Partidul Mişcarea Populară, care sperăm, miercuri, să fie votată cu majoritatea, dacă nu chiar unanimitatea voturilor colegilor parlamentari. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Pirtea, în scris. Domnul Constantin Codreanu, vă rog.
Constantin Codreanu Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul interimar al educaţiei naţionale, şi domnului Tudorel Andrei, preşedinte al Institutului Naţional de Statistică. Este o interpelare care face referinţă la maghiarizarea forţată, contra cost, a cetăţenilor români care nu sunt de etnie maghiară, în şcolile publice din România. În această interpelare, în care există mai multe cazuri de astfel de maghiarizare silenţioasă, fac referire la câteva dintre cazurile respective. Unul dintre ele s-a produs şi se produce în continuare, începând cu octombrie 2018, în judeţul Satu Mare, acolo unde elevi de etnie romă sunt motivaţi, contra cost, să se declare maghiari şi să urmeze cursuri de predare a limbii maghiare în judeţul respectiv, în Satu Mare. Punctez, de exemplu, că Guvernul maghiar a pus la bătaie, încă din 2002, nu mai puţin de 20.000 de forinţi pentru fiecare elev pe care părinţii îl declară ca fiind de etnie maghiară. Un alt exemplu este cel din judeţul Maramureş, acolo unde iarăşi elevi care nu sunt maghiari sunt de etnie ruteană, ucrainenă şi română, se declară a fi maghiari şi urmează cursuri în limba lor nematernă, limba maghiară, în şcolile de stat din România. Un alt exemplu este cel semnalat de asociaţiile guvernamentale ale romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova, mai exact Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, Decanatul Romano-Catolic de Bacău, unde vorbim de aceeaşi metodă de cumpărare, cu burse maghiare, a cetăţenilor români ce aparţin altor etnii. Ca să rezum, există câteva întrebări pe care le adresez celor doi. Aceeaşi întrebare, numărul 4, cu copiii de etnie romă. Aceeaşi întrebare, numărul 5, cu copiii de etnie nemaghiară. Şi ultima întrebare. Care este, per total şi pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul de cadre didactice, adică învăţători şi profesori, antrenaţi în predarea într-o formă instituţionalizată a cursurilor facultative de limba maghiară pentru elevii de etnie nemaghiară? Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Dumitru Lovin. Vă rog, domnule Lovin.
Dumitru Lovin Doamnă preşedinte, Vă mulţumesc frumos. Interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătăţii. Obiectul interpelării: "Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea are nevoie urgentă de un endoscop şi de un echipament de radiologie cu braţ C". Doamnă ministru, În ultima vreme, la audienţe, tot mai mulţi cetăţeni îmi semnalizează faptul că una dintre marile probleme cu care se confruntă Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea este lipsa unui aparat pentru endoscopie şi colonoscopie şi a unui echipament de radiologie cu braţ C. Stând de vorbă şi cu medicii, pe acest subiect, mi s-a confirmat că, într-adevăr, există o problemă, din acest punct de vedere, şi că cele două echipamente sunt vitale pentru sănătatea vâlceană. La ora actuală, la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea există un endoscop foarte vechi şi unul reparat. Acestea nu le fac faţă sutelor de pacienţi care lunar au nevoie de intervenţii, chiar dacă la spital avem şi patru medici specialişti care le deservesc. Pentru ca lucrurile să se schimbe în bine se impune, aşadar, achiziţionarea, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a unui endoscop nou la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea, costul acestuia fiind estimat la aproximativ 60.000 de euro. Un efort financiar similar ar presupune şi braţul C, radiologic, necesar la Secţiile Chirurgie şi Ortopedie de la Spitalul judeţean de urgenţă Vâlcea. În concluzie, doamnă ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi cu autoritatea de care dispuneţi să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc. Cu deosebită consideraţie.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Sorin Bota, în scris. Domnul Silviu Macovei, în scris. Domnul Cornel Zainea, în scris. Domnul Tudor Benga, în scris. Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu. Vă rog.
Emanuel-Dumitru Ungureanu Subiectul interpelării mele se referă la situaţia raportului Ministerului Sănătăţii, care nu este încă public şi care ar trebui să se refere la gravele nereguli descoperite la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi semnalate public, inclusiv prin greva foamei, de către doi asistenţi medicali din această unitate. Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătăţii, vă solicit, prin prezenta, să-mi răspundeţi în termenul legal, scris şi oral, la următoarea interpelare care are ca obiect rezultatul controlului pe care l-a efectuat Corpul de control al Ministerului Sănătăţii la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Doamnă ministru, Vă solicit să-mi puneţi la dispoziţie, în integralitate, raportul de control şi anexele acestuia, care fac referire la gravele nereguli semnalate de doi angajaţi ai SUB, Daniel Simion şi Mariana Luceanu, asistenţi medicali care au făcut ulterior obiectul unor acţiuni de intimidare din partea conducerii acestui spital, evenimente pe care le-aţi considerat public ca fiind în afara ariei de acţiune a dumneavoastră, ca ministru al sănătăţii. Am convingerea că aţi greşit profund în această chestiune, în contextul în care aţi declarat că această chestiune ar fi o problemă internă a SUB. Doamnă ministru, Vă aduc aminte că m-am implicat direct în acest conflict, încă din primele zile în care a intrat în greva foamei asistenta Mariana Luceanu, gest de solidaritate cu colegul acesteia, Daniel Simion, care a stat în faţa spitalului, a dormit noaptea pe nişte bucăţi de carton, timp de 17 zile, pentru a atrage atenţia public despre mizeria din acest spital, lipsa de organizare, gravele erori de management care pun în pericol viaţa pacienţilor şi siguranţa personalului medico-sanitar. Încă din data de 7 august, asistenta Mariana Luceanu s-a înregistrat ca avertizor de integritate la Ministerul Sănătăţii. Puteţi verifica, în acest sens, Adresa nr. 38.744 din 7 august. A doua zi am fost în vizită în acest spital, la invitaţia asistentului medical Daniel Simion, care era deja în greva foamei. Am stat de vorbă 38 de minute cu directorul Ionescu şi managerul Nica şi, la rugămintea mea, asistenta Mariana Luceanu mi-a arătat mormanul de gunoi din curtea spitalului, depozitul infect unde se recondiţionau tărgile pe care erau transportaţi bolnavii şi condiţiile groaznice din grupurile sanitare, precum şi locul impropriu unde era depozitată arhiva. Am filmat aceste aspecte, live, şi am înregistrat video. Cu acordul conducerii spitalului am filmat blocul operator nou-nouţ care nu este dat în folosinţă de peste 10 ani, din motive birocratice. În mod evident, doamna Nica şi domnul Ionescu au fost mai mult decât bucuroşi să-mi permită să filmez zonele din spital unde problemele...
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi!
Emanuel-Dumitru Ungureanu ...semnalate nu puteau fi imputate. Atunci când am decis să filmez mizeria şi lipsa de organizare de care erau responsabili direct cei doi conducători, aceştia au trimis, clar cu scop de intimidare, trei agenţi de pază pentru a mă da afară din incinta spitalului. Aceste aspecte vor face obiectul unei plângeri penale împotriva directorului medical.
Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi!
Emanuel-Dumitru Ungureanu În consecinţă, fără a intra în alte detalii, pe care le-am prezentat pe larg în această interpelare, vă rog să-mi puneţi la dispoziţie raportul Corpului de control, în integralitate, inclusiv concluziile epidemiologice care au confirmat prezenţa unei bacterii, numită piocianic, în filtrele de apă din secţia de ortopedie. Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Doamna Tamara Ciofu, în scris. Domnul Eugen Tomac, în scris. Domnul Florinel Stancu, în scris. Domnul Matei Dobrovie, în scris. Doamna Mihaela Huncă, vă rog.
Mihaela Huncă Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Interpelarea se adresează Guvernului României, doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă. Obiectul interpelării: "Reintegrarea elevilor emigranţi în şcoală şi societate". Încă din anul 2012, fenomenul emigraţiei, generat de mobilitatea forţei de muncă în spaţiul european, reprezintă o problemă a societăţii româneşti neglijată cu o lejeritate inexplicabilă. Reintegrarea elevilor emigranţi nu înseamnă doar demersurile iniţiate astăzi de inspectoratele şcolare privind echivalarea studiilor, ci încadrarea acestor copii în sistemul de învăţământ românesc, la nivelul corespunzător experienţei lor şcolare. În condiţiile în care studiile UNICEF au stabilit faptul că aceşti copii sunt consideraţi grupuri vulnerabile, este limpede că reintegrarea lor presupune, în primul rând, adaptare şcolară şi integrare socială. Doamnă prim-ministru, cred că Guvernul României trebuie să-şi asume această situaţie şi să legifereze un set de măsuri, asigurând, totodată, logistica necesară implementării lor. În primul rând, consider obligatorie organizarea de cursuri gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară, dat fiind faptul că majoritatea dintre ei nu cunosc foarte bine limba română. Vă rog să-mi răspundeţi dacă aveţi în vedere întocmirea unor programe speciale de consiliere şi monitorizare a acestor copii, urmate de intervenţii de specialitate, acolo unde probabilitatea de dezvoltare a unor dificultăţi de adaptare este foarte mare. Nu în ultimul rând, prioritară este şi asigurarea unui mediu şcolar incluziv. Doamnă prim-ministru, Intervenţia dumneavoastră urgentă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme actuale, ci şi respectarea drepturilor copilului, garantate de Constituţia României. Viitorul acestor copii depinde de atitudinea dumneavoastră! Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc. Deputat neafiliat, Mihaela Huncă.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Vlad Duruş? Vă rog.
Vlad-Emanuel Duruş Doamnă preşedinte, Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale. Stimată doamnă ministru, Am aşteptat cu toţii, parlamentari şi cetăţeni, intrarea în procedură de dezbatere parlamentară a Legii pensiilor, o lege extrem de importantă, care ar trebui să rezolve anumite anomalii care sunt în sistemul de pensii. Ceea ce vreau eu să aduc în discuţie, doamnă ministru, este problema pensiilor speciale. Guvernul pe care îl reprezentaţi a avut grijă, prin promovarea unor legi, ca numărul - să-i spunem - pensionarilor speciali, dar mai ales veniturile acestora, să crească foarte mult. Asta, în timp ce mulţi români abia îşi duc traiul, de azi pe mâine. Avem categorii de beneficiari de pensii speciale care au ajuns să ia din prima lună o pensie mai mare decât salariul pe care l-au avut în luna dinaintea pensionării. Conform datelor oficiale, România a avut în plată, în primele şase luni din anul 2018, 148.000 de pensii speciale. S-au plătit de la buget, în această perioadă, 3,86 de miliarde de lei. Raportându-ne la aceeaşi perioadă din anul 2017, pensiile speciale au crescut cu 19%. Această creştere arată că discrepanţa dintre beneficiarii de pensii speciale şi cei cu pensii normale s-a adâncit. Amintesc, pe această cale, că USR a fost singurul partid care a depus o propunere legislativă de abrogare a unor categorii de pensii speciale şi de limitare a altora. Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizaţi: Vă mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Iulian Bulai, în scris. Domnul Bogdan Rodeanu, în scris. Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.
Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Am două interpelări - una la Ministerul de Interne, iar alta la Ministerul Transporturilor. Aşadar, interpelarea adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării: "Dezastrul CFR. Cum au ajuns trenurile din România să circule cu viteze mai mici decât ale locomotivelor cu aburi din secolul XVIII?!". Domnule ministru, Cu toate că reţeaua feroviară permite viteze convenţionale între 70 de km/h şi 160 km/h, se operează cu o viteză comercială de sub 50 de km/h pentru trenurile de călători. La capitolul material rulant, conform secretarului de stat, la CFR Călători, 80% din locomotivele electrice au nevoie în acest moment de reparaţii, iar la peste 40% din vagoane se impun modernizări urgente. Infrastructura este la pământ, şine rupte, şine uzate. Circulă trenurile cu o viteză medie de 45-50 de kilometri pe oră, când în alte ţări viteza este de 350 de kilometri pe oră. Doar 37% din reţeaua feroviară este electrificată, fapt ce duce la înregistrarea unor întreruperi în programul de operare, ca urmare a necesităţii schimbării locomotivelor, prin urmare la o prelungire a duratei de călătorie. Una dintre principalele rute pe care se înregistrează pauze în programul de operare este Cluj-Napoca-Oradea, dar există şi alte rute în aceeaşi situaţie, printre care Caracal-Craiova, Iaşi-Bârlad şi ruta Botoşani-Piatra Neamţ-Baia Mare-Satu Mare. Există pauze în programul de operare înregistrate pe rute din reţeaua feroviară electrificată care afectează reţeaua TEN-T, printre care Craiova-Calafat, Giurgiu-Bucureşti şi Suceava-graniţa cu Ucraina. Craiova, Piteşti, Buzău şi Predeal au înregistrat timpi de parcurs generalizaţi de până la 400 de minute până în Bucureşti. Timpii de parcurs generalizaţi de la Cluj-Napoca la Bucureşti depăşesc 1.000 de minute, iar durata de parcurs de la Satu Mare, Baia Mare, Oradea până la Arad depăşeşte 1.200 de minute, mai grav fiind că aceste trenuri, care circulă pe distanţe foarte mari, nu au minimul de dotări pentru acest tip de călătorie lungă, vagoanele sunt foarte uzate, multe nu au prize, instalaţia de aer condiţionat funcţionează foarte prost, nu există coşuri de gunoi şi multe altele. Vă rog să luaţi măsuri pentru a asigura minimul de confort pentru pasagerii ce călătoresc pe distanţele acestea mari, cât şi pe alte distanţe feroviare din România. Cer răspuns în scris şi oral. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Mulţumesc.
Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul Sorin Bumb, în scris. Domnul Laurenţiu Leoreanu, în scris. Domnul Florin-Claudiu Roman, în scris. Încheiem aici şedinţa noastră de astăzi. Vă mulţumesc. O seară bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.